fbpx

Căutare

Share this article

Dacă l-ai cunoaște pe Marius Moșoiu ai crede că ghinionul s-a instalat în viața lui. Evenimentele neplăcute, incorectitudinea oamenilor, nedreptatea față de el și lipsa unui echilibru asigurat de un job, l-au determinat pe tânărul din Rășnov să caute un loc al lui. A găsit după ani și ani, dar cel mai important, s-a găsit pe el. Dacă îi cauți numele pe internet nu găsești date despre el, pentru că a preferat să se poziționeze în umbră pentru a vedea Soarele.

Avea 21 de ani, era fotbalist la FC Brașov și lucra la o firmă mare. Rutina și viața îi surâdeau plăcut, iar planurile de viitor erau prenotate în CV. Toate s-au năruit într-o dimineață când Marius a fost implicat într-un accident rutier, în urma căruia o persoană și-a pierdut viața. El a ajuns la spital, cu răni fizice, dar și sufletești. S-a refăcut cu ajutorul familiei, dar o nouă rană s-a deschis. A fost constrâns să plece de la locul de muncă, fiind considerat o amenințare de către șefii lui.

Într-un oraș ca Râșnov, într-o societate predispusă criticii, Marius a devenit o paria. Singura soluție care s-a ivit atunci pentru el a fost să plece în altă țară. Credea că șansa i-a surâs, dar în fapt era același joc periculos pe care soarta i-l întindea. A ajuns în Anglia, acolo unde s-a angajat să curețe case și toalete. A muncit până la epuizare, cu sudoarea frunții și a tăcut chiar și atunci când unii voiau să îi ia și ultima urmă de demnitate. Singurul refugiu al lui a fost mereu credința că totul va fi bine pentru că Dumnezeu are un plan cu el. După experiența în domeniul curățeniei, și a înfrângerii de la angajatorul prieten, nu s-a lăsat îngenunchiat.

Și-a deschis propria firmă de curățenie, iar asta după ce a pus în cutii poștale bilețele în care anunța că poate face curat. După câteva nopți dormite în mașină și după ce a mâncat doar pâine, a fost sunat de directorul unei grădinițe private din Cambridge. Acesta a fost omul trimis, spune el. Omul care a crezut că în spatele unui bilet scris într-o engleză deloc britanică este un om care are nevoie de ajutor. Firma pe care și-a deschis-o a venit ca o necesitate și nu s-a dat deoparte din a lucra cot la cot cu angajații ei. Paralel cu aspiratorul, soluțiile, mănușile și „ochiul de soacră” pentru praf și mizerie, a fost taximetrist. Un simplu șofer care a întâlnit oameni diferiți: bogați, săraci, nebunatici, însă toți inserați de iubire, de adevăr, spune el. Mașina lui s-a transformat în cabinet de psihoterapie. Pandemia i-a făcut ordine în gânduri, în viață, iar el a fost nevoit să ia o decizie alături de Iuliana și Efrem, soția și fiul lui. Acum s-a retras în țară, în locul de unde a plecat, și nu a făcut-o ca un boomerang, ci pentru că uitarea, iertarea se închide acolo unde a început. Și-a deschis o firmă de curățenie, se numește Astion și muncește ca și în UK, cot la cot cu angajații. Despre motivație, puterea de a vedea doar binele și capacitatea de a ierta am vorbit astăzi.

Cine este Marius?

Înainte de a răspunde provocării dumneavoastră, doresc să menționez că orice răspuns este din inima mea, deși poate pentru mulți, Dumnezeul meu este Alah al lor, sau știință sau descoperire sau orice altceva. Divinitatea le cuprinde pe toate, curiozitatea arată chemarea noastră de a fi împreună și a ne îmbrățișa, de a face schimb de experiență și a crește.

Citește și: Povestea românului care a cucerit Canada, spălând vase și învățând engleză de emigranți, negri și prostituate: cum s-a născut Grădina Vlahiia, colțul de Maramureș la doar câțiva kilometri de București

Eu, Marius, Petru-Marius, este pe de o parte “o umbră, o floare a câmpului, o creație minunată”, iar pe cealaltă parte este mai rău decât “un vierme, o spurcăciune”. Am pus aceste ghilimele, deoarece așa este descris omul în Psaltirea întocmită de David, rugăciuni în care mă regăsesc mai precis decât orișiunde. Este o ființă a picăturii iubirii lui Dumnezeu, chemată și invitată în a se sfinți. Acestea le pot spune despre mine, deoarece iubesc tare mult aceste cuvinte ale împăratului David, care îmi amintesc foarte clar de drumul în care mă regăsesc, care mă dezmorțește din plăcerile și bucuriile trecătoare: „Dacă nu ar fi fost legea Ta, cărarea mea, aș fi pierit întru necazul meu”.

Cum a fost copilăria dumneavoastră?

Copilăria mea a fost un episod al vieții, în care m-am construit ca om, ca personalitate, a fost un timp minunat de care îmi amintesc cu drag.

Ce vă visați în copilărie?

Este o întrebare foarte profundă, deoarece conștientizez cât de minunat era acel timp, în care pentru mine, pentru un copil, cel mai valoros moment era prezentul. Nu cred că mă visam undeva, ci doar trăiam momentele în plină viață.

Marius Moșoiu: „Iar eu voiam să mă fac “domn părinte”, căci “domn părinte” nu plânge”

Care a fost visul dumneavoastră de îndeplinit până la vârsta majoratului?

Eram foarte atras de cântările bisericești, de învățăturile primite din timpul predicii părintelui paroh. Îmi amintesc cu bucurie ca îmi amenajam în cameră, pe un scăunel așa-zisul altar, în care slujeam. Ba chiar zâmbesc când reînvie în mine întrebarea bunicii: Ce vrei să te faci când vei crește? Iar eu voiam să mă fac “domn părinte”, căci “domn părinte” nu plânge (la înmormântări). Cumva vedeam puterea de “a fi” om, puterea de a vorbi și valoarea de a mă putea exprima mai multor oameni, știind că numai în bunătate pot cuceri pe cei valoroși. Că pot ține pe ceilalți lângă mine prin purtarea mea.

În timpul adolescenței, am gustat din plăcerile vieții, eram într-un drum dorit din ce în ce mai mult. Cel de a deveni fotbalist. Am fost un junior fotbalist la FC Brașov. Era un țel al meu, numai că acesta a fost întrerupt de un eveniment ce a urmat să îmi schimbe viața.

Ce eveniment? Ne puteți povesti?

Acest eveniment a fost dureros pentru această lume, însă și unul binecuvântat. Într-o dimineață ploioasă, la numai 21 ani, viața mea urma să se schimbe în urma unui accident rutier în care o persoană și-a pierdut viața. A fost o simplă tamponare, dar a fost evenimentul care mi-a declanșat alte experiențe. Atunci, în zbuciumul fracțiunilor de secundă, m-am văzut întins pe pământ, îmbrățișat de aripile îngerului meu, care ca un șuvoi de foc a urcat la cer și a binevoit sa fie lână mine, a cerut zile de la Dumnezeu pentru mine și har pentru a fi de folos, pentru a fi “vas al iubirii Lui” pentru aproapele.

Făcându-mi cruce și rostind în profunzime rugăciunea domnească, am simțit recunoștință, dureri fizice și emoționale.

Marius Moșoiu: „ Eram angajat al unei firme de prestigiu, la care după spitalizare, m-am întors bucuros. Însă la scurt timp, mi s-a cerut demisia”

Marius Moșoiu vacanțe
Marius Moșoiu în vacanțe

Unde lucrați înainte de accident și ce s-a întâmplat ulterior cu angajarea dumneavoastră?

Eram angajat al unei firme de prestigiu, la care după spitalizare, m-am întors bucuros. Însă la scurt timp, mi s-a cerut demisia. Inițial am fost nedumerit de această cerere și cerând socoteală, am înțeles că în spate se ascundea un motiv. Acel motiv părea să fie teama altora de a urca într-o funcție mai înaltă. Am înțeles ușor acest motiv, aducându-mi aminte de durerile oamenilor din spital, care nu mai gândeau la funcții, ci doar la viață. Însă pentru cei sănătoși, părea că funcția este viața lor. În urma gândului că sunt sănătos, și pot munci oriunde, am decis să nu fiu un impediment, deoarece știam sigur că Dumnezeu are alt plan pentru mine. Așadar m-am reangajat la o firmă “vecină”, firmă pentru care am lucrat aproximativ 6 luni, și în care am observat că experiența mea, a dat rezultatele de dorit și a îmbunătățit traiul altor oameni. Totul avea un sens. Demisia mea la acea firmă, avea să fie motivată de plecarea mea din țară. Fiind cumva constrâns financiar, nu gândisem ca rezolvare, plecarea mea peste hotar, însă am gândit, totuși, că alți oameni vor fi gata să mă îmbrățișeze, iar eu o să am mai multe de învățat. Fiind la o vârsta fragedă, cu dorința de a afla, am acceptat chemarea mea de către un român înstărit din UK. Profesia mea, de la birou la spălat toalete deja îmi ridica anumite întrebări, însă căutarea mea în a experimenta, a depășit orice barieră .

Marius Moșoiu: „ Eram căutat de oameni necunoscuți, eram apreciat și iubit încetul cu încetul chiar de frații mei români”

De ce nu ați renunțat dacă nu a fost bine ca să vă retrageți în țară?

6 luni, am lucrat pentru acel român, care din motive personale, cunoscute și de mine, m-a lăsat baltă pentru cineva, care îl influența din multe puncte de vedere. Acea persoană a fost chiar o prietenă, pe care am sprijinit-o în a schimba un loc de muncă, acea persoană la care am ținut cu tărie să fie mai bine, însă nu mă așteptam, că în urma angajării ei, eu aveam să sufăr și o familie să se destrame. Iarăși am observat cum banii, trufia și egoismul destabilizează omenia. Însă nu am cedat, deși 3 zile la rând am mancat din 4 chifle, am dormit în mașină, am plâns și eram pe punctul de a mă retrage. În urma apelului telefonic cu prietenul meu duhovnic, am simțit din nou că plutesc, că am putere și că Dumnezeu avea alt plan cu mine. Deci, nu am renunțat, și am cautat un potențial client, căruia să mă dedic, căruia să-i fiu util în domeniul serviciilor de curățenie. În cele din urmă am reușit să cunosc pe un om în vârstă, un om care făcuse ordine în mintea mea: “Cei apropiați de mine, departe au stat”, iar el, un străin , m-a ajutat. Bineînțeles, contra serviciilor oferite. Nu după puțin timp, barierele făcute de acel român, care se implicase în potențialele mele căutări, în vorbele aduse la adresa mea, vorbe urâte, numai pentru a fi înjosit, părăsit și trimis acasă, refuzat de ceilalți, au fost zadarnice, deoarece începusem să construiesc un nou drum. Eram căutat de oameni necunoscuți, eram apreciat și iubit încetul cu încetul chiar de frații mei români. Am înțeles că este bine să mulțumesc așa-zișilor  “rau-făcătorilor mei”, deoarece fără ei, nu ajungeam să mă ridic așa mult, încât căutam să am proprii angajați în domeniul serviciilor de curățenie. Am avut foarte multe experiențe cu fel și fel de oameni, însă mă bucuram că dobândisem acea idee și trăire, cum că Sfinții sunt prietenii mei cei mai adevărați. Iată cum Dumnezeu lucrează pentru binele meu, pentru a mă învăța să iubesc pe cei din jurul meu, înțelegând durerea ascunsă din inimile lor.

Ce are Anglia frumos?

Frumos este locul în sine, Anglia este o țară foarte populată și populară, însă am să mă rezum la locurile pe care le-am vizitat și locul în care am trăit acolo. Pot spune ca încă sunt impresionat de grija pe care oamenii o au pentru a pune în valoare chiar și o “pietricică“, devotamentul lor de a scoate în evidență “valoarea locului” ( fie din punct de vedere istoric, de atracție turistică sau de o Civilizație de rang înalt).  Petrecând aproape 12 ani acolo, am avut timp suficient sa realizez ca această mare grijă este ținută in mâini de cei de la conducere, de legile si limitele impuse pentru a da roade. Bineînțeles, o vorbă mare din toată Frumusețea : “nu exista pădure fără uscături”, de aceea respect întrebările adresate si nu mă aprofundez în detaliile mult prea  esențiale în a descrie o țară “ca afară întru totul civilizată“.

Anglia v-a distrus căsnicia sau ce a făcut-o?

Nu știu cât de mult a influențat Anglia, sau influențează Anglia o căsnicie, însă pot spune că: “omul sfințește locul” și nu invers, iar mai mult decât atât, există cu adevărat o claritate mai amplă asupra propriei vieți, deoarece influențele nu sunt atât de profunde precum sunt cele de acasă. De aceea îmi permit să spun că subpersonalitățile noastre din care suntem “construiți” se evaporă într-o anumită măsură, acolo având posibilitatea în a mă cunoaște mai bine.

Marius Moșoiu: „Singurul Mulțumesc este către Cer”

Cui i-ați mulțumi acum pentru viața pe care ați avut-o printre britanici?

Singurul Mulțumesc este către Cer, căci ori de am cunoscut oameni minunați sau oameni care mi-au aratat care sunt rănile mele, au fost scoși în viața mea pentru a deveni cel de astăzi. Întrucât mulțumesc Domnului, pot spune că sunt cuprinși și cei nenumiți aici.

Cum ați reușit să vă faceți propria firmă de curățenie?

Construcția propriei firme a fost de fapt startul meu acolo, doar așa puteam începe legal un trai. Așadar, am fost sprijinit de cel care mă invitase acolo în deschiderea firmei, înțelegând mai târziu ca era mai ieftin în a lucra cu subcontractori decât în a angaja pe cineva. Această “manevră” a fost una benefică pentru mine, deși nu știam absolut nimic despre cum se desfășoară munca în UK.

Așa ați lucrat cot la cot cu angajații dumneavoastră. Asta este cheia succesului?

Despre munca “cot la cot”, nu pot spune că este chiar așa. Înainte de a lucra cot la cot, lucrezi de unul singur pentru a te dezvolta, ca mai apoi să ai angajați responsabili sau mai puțin responsabili. În ambele cazuri, răspunderea personală a fost mult mai mare. Nu pot spune că “cheia succesului” este de a lucra “cot la cot” cu angajații, pentru că oricum, din start nici nu se poate pleca de la această premiză. Clar efortul personal a fost unul mult mai mare și mai plin de responsabilitate.

V-ați reprofilat apoi spre taximetrie? Ce înseamnă să fii omul care duce pasagerii din locul x în locul y?

Pe lângă aceste responsabilități (și spun aceasta deoarece este clar că timpul petrecut pentru a “verifica” poate “repara” cele neglijate de angajat, nu era plătit de nimeni), am fost un simplu taximetrist care transporta fel și fel de oameni din punctul x în punctul y. Această meserie de taximetrist, la prima vedere pare o floare la ureche, însă pentru mine a fost mai mult de atât. A fost un alt drum, o altă deschidere către noi sensuri, o experiență deosebită și constructivă. În concluzie, a face această meserie, constă în punctualitate, răbdare, îngăduință, bucurie, deschidere si responsabilitate.

Marius Moșoiu: „A II-a zi, m-am cunoscut cu cea mai frumoasă femeie, mama copilului meu, Efrem”

Marius și Iuliana
Marius și Iuliana

V-ați cunoscut apoi soția. Mama copilului. Cum a apărut Iuliana?

Cum s-a petrecut?…pustiit de toți prietenii si cunoscuții, în durerea mea îmi amintisem că mama, mă îndemna să mă rog Sfântului Efrem cel Nou. Acest sfânt, îndrumător al vieții, a făcut o minune. Seara, printre lacrimi și muncă, a auzit strigarea mea, astfel încât, în urma promisiunii mele, cum că dacă îmi va arăta calea și voi întâlni pe cineva, fiului meu îi voi dărui numele lui, de fapt bucuria fiului meu de a purta numele lui. Și ce să vezi, a II-a zi, m-am cunoscut cu cea mai frumoasă femeie, mama copilului meu, Efrem .

V-ați căsătorit în UK, a apărut copilul, apoi ați decis să vă întoarceți în țară? Ce vă lipsea?

M-am gândit foarte mult, cum și ce să fac. Tot timpul meu, în UK, aveam ca rugăciune un singur tel : “Să mă întorci Doamne acasă, când va fi bine pentru sufletul meu.“ Astfel, îmbolnăvindu-mă, am pierdut 11 kg în 5 zile..totul era închis și toți mureau de o singură boala: Corona 19. În sufletul meu se declanșase o întrebare, mai exact, priveam soția si băiatul, și mă gândeam să fac ceva să îi pot ocroti mai bine. Nu priveam partea financiară, ci doar cea sufletească. Am decis să fiu mai aproape de prietenii mei. Acești prieteni, prezenți în țara mea, în biserică, în cei ce îți sunt alături.

Marius vacanță
Marius în vacanță

Plecând de acolo, am conștientizat faptul că pot fi din nou o unealtă a oamenilor din țara mea, care doreau o “țară ca afară”, să pot aduce lucruri noi, să pot investi ceea ce făceam acolo, într-un mediu mai puțin dezvoltat. Iată, am deschis un PFA, în domeniul curățeniei  (spălare la domiciliu a covoarelor, canapelelor, etc), m-am înscris într-o școală din care pot avea și putere legală în sprijinul emoțional al oamenilor, aceea de psihoterapeut. M-am înrolat în diferite medii de analizare și diagnosticare a clienților, din punct de vedere medical, emoțional. Mai lucrez și in parteneriat cu o firmă de reciclare. Încerc să învăț să exist și să fiu alături de familie, de soție și de pruncul meu. În urma multor gânduri, stări de depresie, am înțeles că “fară harul lui Dumnezeu nu putem face nimic”, îl rog să ne dea pace, iubire, discernământ și anticorpi 🙂 sănătate, într-o lume dezechilibrată în urma fricii, în fața morții.

V-ați deschis firma în Brașov. Cum merge?

Firma pe care am deschis-o are sediul în Râșnov, oraș al județului Brașov. Desigur, că timpul va spune multe, deoarece am înțeles încă din UK că este nevoie de efort și răbdare în a dobândi ceva. Pentru moment nu sunt foarte satisfăcut, mai ales în condițiile de viață prezente, însă această investiție nu reprezintă pilonul meu de bază în tot ceea ce îl definește pe Petru-Marius. Vreau să depășesc anumite mentalități, vreau să arăt anumite beneficii și doresc să împrospătez, să aduc ceva nou și util oamenilor din jur, oamenilor dispuși la schimbare, la deschidere și conștientizare.

Marius Moșoiu: „Eu consider că omul este fericit dacă în primul rând nu se minte pe el însuși”

Marius și familia
Marius și familia

Ce îi lipsește omului să fie fericit?

Eu consider că omul este fericit dacă în primul rând nu se minte pe el însuși. Omul pierde fericirea când se uită pe el și scopul lui în viață. Omul vrea să fie aplaudat, văzut, independent, înțeles, frumos, însă pentru el, nu pentru  aproapele sau vrea să fie sau să devină cineva, doar pentru “gura lumii”. De aceea îmi permit să spun, și chiar îndemn: “Iubește pe aproapele tău”. Sau “iubește și fă ce vrei!”…când iubești, celelalte răutăți sunt anulate, căci prin iubire omul nu pierde nimic. Însă nu prin iubirea egoului, căci de aceea trăim în comuniune. Iată și proverbul nostru românesc: “ ce ție nu-ți place, altuia nu-i face“. Chiar și aici trebuie atenție, deoarece avem nevoie de repere pentru a ne construi pe noi înșine. Poporul român are cea mai mare comoară: pe Hristos!

De 2000 de ani, această credință a ținut neamul pana acum, iar dacă zic Dumnezeu, de fapt zic iubire!

După ce principii te ghidezi în viață?

Cel mai mare ghid al meu în viață…este Dumnezeu. Fără El nu putem face nimic. Deși iubesc să scriu poezii, mă străduiesc și doresc să scriu o carte, pe care vreau să o dăruiesc “aproapelui meu” pentru că îl iubesc și este oportunitatea răspândirii iubirii Divine în fiecare suflet…suflet ce este mai scump decât toate bogățiile lumii acesteia.

Am uitat sa precizez, însă poate fi supriza, faptul că îmi place să scriu poezii. Vă mulțumesc!

Copile sfânt, copile bun,

Oprește-te o clipă,

Din grijă și necazuri mari

Spre cer privește-o clipă.

Tu ochii goi, și blânzi și calzi

Încearcă de-i ridică,

Și vezi natura toată azi,

Ceva, ea vrea sa-ți zică.

Oprește-te din lucrul tău

Măcar pentr-un minut,

Și veșnicia’n jurul tău

Să’nsemne tot mai mult.

Și timpul scurt din ceasuri mari

Adună-l ca să vezi,

Albinele in cete mari

Colindă prin livezi.

Și de pe-o ramură deodată

O pasăre coboară-n joc,

Cu fluturi, zumzăte, cum cântă

Și timpul se oprește-n loc.

Și-o pace sfânta se coboară

Să zică inimioarei tale,

Cum toate parcă te-nconjoară

Și-ti spun, să nu mai plângi cu jale.

Și când in liniștea măiastră

Natura toată’și face loc,

In suflet se aprinde’o astră

Și te invită intr-un joc.

Deși muncim, fugim s-avem,

Pe toți să-i facem să ne placă,

Noi nicidecum să nu cădem

Intr-o capcană , intr-o groapă.

In groapa grijilor. Dar stai !

Că un păianjen mă invită,

Deși el țese fără grai,

Mi-arată casa lui dorită.

Și orice-ai zice și ai face

Adu-ți aminte bine,

In inimă tu să ai pace

Și-n ceasul care vine.

Și ar mai fi multe de spus

Dar eu te las cu bine,

O veveriță ce-a ajuns,

Imi cere-un colț de pâine.

Și îmi doresc să ne’ntâlnim

Să-mi spui cu dor și sete,

Și-n gânduri bune să grăim

Natura cum se vede.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO