BeautyLife Stories
BeautyLife Stories
Dr. Constantin Stan: „Când nu există măsură, chirurgia estetică devine chirurgia hidosului, a nenaturalului, a distrugerii”
Cristina Stănciulescu
|Reading time: 12 mins
Share this article

Am văzut deseori, cel puţin în fotografiile de la Hollywood, sau în emsiunile de plastic de la E!, figuri aproape hidoase ale unor vedete altă dată superbe. De ce ajung aşa? Pentru că vor să fie şi mai… superbe, iertată îmi fie greşala voită… Până unde merge însă iubirea de frumos şi de sine? La ce ajungem să recurgem pentru a avea senzaţia că am atins nemurirea, tinereţea fără bătrâneţe? De ce ne schimbă starea de spirit forma unui sân sau un nas uşor ridicat? De ce nu ne place de noi? De ce suntem atât de nesiguri?

Întrebări…

Am fost de curând la o lansare a unui procedeu revoluţionar de lifting numit APTOS, adus de dr. Constantin Stan la clinica sa, Clinica S. (Vedeţi fotografiile de la lansare în Galeria Foto).

APTOS reprezintă metode unice de conturare, revitalizare, corectare a asimetriilor sau deformărilor, creare volum şi reîntărirea structurilor feţei şi corpului. Istoria APTOS începe în 1996, când dr. Marlen Sulamanidze a creat primul fir de lifting facial, lansând o revoluţie în domeniul esteticii medicale, astfel încât medicii au putut obţine efectul unei operaţii plastice, fără anestezie, fără incizii şi fără să necesite o perioada lungă de recuperare. Dr. Konstantin Sulamanidze, fiul acestuia, a făcut prezentarea tehnicii la Clinica S., alături de doctorul Constantin Stan.

Când am văzut prezentarea – şi mai ales clipurile video – am decis că nişte întrebări trebuie puse şi că dr. Constatin Stan, cel mai titrat specialist în domeniu de la noi, este cel care mă va lămuri.

Ce înseamnă pentru tine frumosul?

dr. Constantin Stan: Acel ceva ce te face să te simţi relaxat când îl priveşti, când e aproape. E ceva care îţi dă o energie pozitivă, te face să visezi… Este ceva ce te emoţionează pozitiv, care te face să te simţi bine.

Şi cum poate ajuta chirurgia estetică la starea de bine?

Chirurgia estetică ajută faţa sau corpul uman în toate formele şi aspectele sale, de la partea superficială până la contur. O operaţie estetică este cea care face şi viaţa pacientului mai frumoasă, nu numai chipul lui. De fapt noi nu spunem „mai frumoasă”, ci mai bună. Better.

Ai cunoscut oameni mai puţin frumoşi care ţi-au plăcut? Care erau pur şi simplu charismatici, simpatici?

dr. Constantin Stan: Paradoxal, îmi place să stau mai aproape de oamenii care, dacă trec pe lângă tine, nu sunt remarcaţi, dar care, atunci când deschid gura şi vorbesc sau îşi deschid sufletul, sau pur şi simplu doar ascultă, sunt mai interesanţi şi mai captivanţi decât frumoşii pe care îi vezi trecând pe stradă.

Cum sunt oamenii frumoşi?

Unii sunt doar o imagine, alţii vor să pară ceea ce nu sunt, alţii nici ei nu ştiu pe ce lume trăiesc. La fel cum şi cei care vor să evolueze, să se simtă mai bine, să treacă într-o altă etapă a vieţii lor, într-o altă dimensiune, niciodată nu-şi găsesc locul şi ajung la extrema opusă, cea a depresiei, a nemulţumirii de sine, care de foarte multe ori reprezintă stresul omului modern. Oamenii sunt de două feluri: unii care îi trag pe alţii după ei şi care riscă să devină pshihopaţi, alţii care vor să li se hotărască destinul de către ceilalţi şi care devin astfel depresivi. E simplu. Depinde unde vrei să stai. Niciuna din cele două nu este bună. Cei nemulţumiţi pot, însă, fi conştienţi de momentul cel mai de jos al vieţii lor din care, şi asta este frumuseţea adevărată, pot ieşi prin voinţă.

Cu ce ochi te uiţi la o femeie? Ai specialistului? Ai bărbatului?

Las ochii medicului în sanctuarul nostru de la clinică şi-i iau pe aceia ai unui om care se poartă neutru. Care nu oferă consultaţii în afara orelor de program, care nu-şi dă cu părerea despre lucruri dacă nu e întrebat… Încerc să mă port ca orice om.

Am o curiozitate: după ce ai operat atâţia sâni, mai ai curiozitatea şi plăcerea să-i vezi şi să-i atingi fără să te gândeşti la operaţii?

Da, fiindcă pot să mă detaşez de medicul din mine atunci când sunt lângă femeia iubită… Sânii fac parte din „magia” femeii şi nimic nu poate egala magia pe care femeia ţi-o oferă. Dar trebuie să mai am şi timp să trăiesc clipele astea în afara cabinetului…

Şi-ţi faci timp?

dr. Constantin Stan: Da, pentru că am lângă mine o femeie, Andreea Berecleanu, pentru care îmi fac timp. Şi mă ajută şi ea pentru că…

… Ea ordonează lucrurile, nu?

Îţi asumi ce ai spus, da?

Sigur!

Te va suna să te felicite pentru asta…(Râde)

E geloasă? Pentru că eşti un bărbat care vede atâtea femei… Eu aş fi, recunosc…

Dar asta e meseria mea, e viaţa mea. Sunt două lucruri complet diferite… Eu aşa le văd! Poate femeia care îşi doreşte ca bărbatul să fie numai al ei, ar putea să simtă aşa ceva, dar nu e cazul Andreei. Poate doar câteodată o face aşa, ca să testeze…

Cât de departe poate merge nevoia de frumuseţe şi tinereţe fără bătrâneţe? Întreb, fiindcă vedem atâtea chipuri deformate, distruse în această luptă cu timpul. Şi e ciudat că vezi atâtea vedete internaţionale care au acces la cei mai buni doctori, ajung a fi distruse total?

dr. Constantin Stan: Păi să le luăm pe rând… În momentul actual al carierei mele, după aproape 30 de ani de viaţă profesională şi 25 exclusiv dedicaţi chirurgiei estetice, trecând printr-o multitudine de experienţe de dezvoltare personală, cunoscând doctori din ce în ce mai buni de la care am preluat multe, pot spune că Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu am pacienţi care să aibă acel tip de pretenţii sau care doresc acel tip de rezultat… Acest rezultate reprezintă partea urâtă a chirurgiei estetice. Eu aş numi-o chirurgia care hidoşeşte, care distruge pacientul. Am învăţat de-a lungul timpului să refuz pacientul pe care îl simt că nu este pregătit, care urmăreşte lucruri pe care nici eu şi nici un doctor din lume nu le poate reuşi. Şi nu-l refuz direct, ci găsesc mijloace sofisticate de a spune nu, bazate pe indicaţii sau contraindicaţii medicale. Dar ai dreptate, chirurgia estetică a început să fie împinsă spre acele zone care nu mai aduc frumosul, ci hidosul. Dar acea categorie de pacienţi este o categorie specială. Face parte dintr-o anumită fracţie a societăţii în care sunt oameni cu mijloace materiale limitate (sau nu!), dar care doresc să treacă pragul dintre grupul lor şi un alt grup pe care îl urmăresc dintr-o aşa numită societate evoluată.… Singurul loc în care ei se refugiază este chirurgia estetică… La  această categorie de pacienţi, chirurgia estetică trebuie să atragă atenţia. Nu trebuie să fie discretă, nu trebuie să fie proporţională, nu trebuie să simuleze naturaleţea, ci trebuie să frapeze. De aceea vor sânii cât mai mari (volumul este cel mai important), buzele cât mai mari, faţa cât mai întinsă, iar în cazul corpului – cât mai lucrat. Însă numai în zona sânilor şi buzelor sunt împinse lucrurile peste limită, în rest, nu. De ce? Pentru că ele sunt singurele zone în care se poate demonstra că au făcut ceva. Luaţi apoi în calcul şi partea mentală a acestui tip de pacient, care este greu de înţeles, dar şi pe medicul care nu are nici talent, nici gust artistic, dar care nu are alt mijloc să meargă mai departe în „carieră” decât încurajând pacientele care nu se mai opresc niciodată. Îţi mai cer un milimetru de acid hialuronic în buză sau încă o picătură de silicon tot în buze. Mai sunt încă doctori care mai injectează silicon în buze, de aceea pacientele au granuloame sau ajung cu buzele deformate. Din păcate există încă paciente care aleg proteze la sân, cu greutăţi dincolo de posibilitatea corpului de a le susţine. Vorbim de proteze – nu de 300 de grame, cum ar normal- , ci de 400, 500 sau chiar 600 de grame!… Şi care acum vin să le scoată şi sunt mai fericite acum când le scot, decât atunci când le-au pus… Însă toate acestea se întâmplă mai ales în Statele Unite pe coasta de Vest, în special la Hollywood. În afară de această fabrică de vise care este Cetatea Filmului, nu există prea multe derapaje…

Ce importanţă are imaginea ideală din filme în ceea ce faci?

Păi gândeşte-te la filmele în care cel rău se luptă cu cel bun. Însă, şi cel rău şi cel bun arată bine, sunt nişte bărbaţi perfecţi. Filmele acestea exhibiţionează muşchii, violenţa şi la femei şi la bărbaţi. Aceste feţe şi corpuri sunt însă adaptate după jocurile pe computer cu aceleaşi teme. Şi, în timp, actorii chiar ajung să semene cu aceste personaje, pentru că se întorc în viaţa reală şi-şi schimbă feţele după cele ale jocului, pentru ca în final ajung să slujească doar un singur zeu: banul.

Unde e, totuşi, măsura?

Măsura e în tot şi în toate. E în primul rând la pacient, dar şi la medic. Dar mai e şi la voi.

La noi, la presă, adică…

Exact. Şi la ce preţuiţi voi mai mult. Preţuiţi spectaculosul? Preţuiţi acele „păsări de noapte” care stau pe un scaun în spatele moderatorului şi care trebuie să atragă atenţia făcându-şi buzele cât mai mari şi sânii cât mai voluminoşi. Dar doctorul este cel care trebui să pună preţ pe naturaleţe, nu pe dorinţa lui de a avea din ce în ce în ce mai mulţi pacienţi. Din păcate, acum, un sfert din consultaţie o petrec desfiinţând mituri care vin de pe internet şi de la doctori care duc pacineţii într-o zonă a irealului, a periculosului, a hidosului, a nenaturalului. Şi eu trebuie să stau să explic că ceea ce se întâmplă pe forumuri nu are nicio legătură cu problemele reale pe care le are un pacient. Şi că nici un pacient nu seamănă cu celălalt.

Priscilla Presley şi Lara Flynn. Foto: Hepta

Şi, iată, că zilele trecute am asistat aici la lansarea unui procedeu foarte interesant, cel al firelor care au rol de lifting…

dr. Constantin Stan: Da, este un procedeu pe care eu îl cunosc de 20 de ani! Un alt lucru pozitiv al faptului că merg la congresele internaţionale. (Mi-a făcut un calcul Andreea că din 360 de zile, 180 stau în sala de operaţii si vreo 100 stau pe la congrese). Şi de fiecare dată când aflu de un procedeu nou, vreau să-l aduc acasă. De pildă APTOS-ul, firele de suspensie pe care le-am adus acum în România, le-am cunoscut în 2002. Cunosc familia inventatorului georgian, Sulamanidze, cunosc procedeul, dar am considerat că abia acum este momentul bun să-l aduc în România.

dr. constantin stan operatii estetice
Foto: Clinica S/ PR

Eşti un deschizător de drumuri…

Da, am făcut asta pentru o mulţime de procedee: pentru sâni, pentru chirurgia nasului, pentru cea estetică… Clinica mea este deschisă… Visez ziua în care să găsesc 2-3 colegi mai tineri care să vină şi să lucreze aici, iar eu să rămân cu ceva mai puţin de lucru…

Ce vor pacientele aici?

Totul. Şi există o listă de aşteptare aşa cum vedeam la colegii mei din sttrăinătate. 6 luni, 9 luni pentru o consultaţie, 9 luni sau chiar un an până la operaţie… Mi se părea, când vedeam la ei, că este imposibil. Am ajuns însă la acelaşi lucru! Câteodată mi se face jenă când stau în faţa unui pacient care spune „Când am vrut să vin la dvs., aveam nevoie de intervenţia cutare, acum s-a rezolvat fiindcă am slăbit, dar acum, dacă tot am aşteptat atâta, vă rog să facem altceva”. Nu, aşa nu se poate…

Vine cineva care spune: Uitaţi-vă la mine din cap până în picioare. Ce credeţi că ar trebui să operez?

Nu accept asta. Există o strategie de stratificare… Nu se pot aborda mai multe lucruri, pentru că pierdem focusul… M-a învăţat asta chirurgia sânului care este mai… particulară decât alte chirurgii…

dr. Constantin Stan exemple
Foto: Laszlo Raduly

Cum se abordează chirurgia asta?

Aici sunt mai mulţi factori: pacienta cu dorinţa ei, medicul cu priceprea lui şi proteza pe care o introduce. Ea vine pe altă cale: prin marketing, prin firme de care vor să convingă că proteza lor este cea mai bună etc… De aceea, la finalul unei discuţii cu pacienta care vrea o intervenţie pe sân, trebuie să existe o concluzie legată de aceste proteze, pentru că altfel intervine aşa numitul paradox al alegerii… Femeile se tem să nu aleagă ceva greşit. Cu cât au mai multe opţiuni, mai multe informaţii, cu atât se tem să ia decizii… Amână luarea acestor decizii, simt că este ceva important, lăsând pe mâine soluţia, uitând că mâine e la fel ca azi…  Şi atunci o ajut să aleagă, o fac să simtă excitement-ul consultaţiei, al alegerii… Îi arăt cum se va vedea sânul după operaţie cu ajutorul computerului, pentru că văzând, va crede şi astfel finalizăm alegerea. Şi construiesc astfel un limbaj prin care manipulez, da. Dar manipulez pozitiv, ajutând-o să treacă peste acest paradox al alegerilor…

Care este acum trendul? Spre ce se îndreaptă industria asta a frumuseţii obişnuite cu ajutorul doctorului?

dr. Constantin Stan: Trendul este stabil. Mergem în paralel (noi doctorii cu voi media). Pentru că din păcate acum în chirurgia estetică ceea ce funcţiona de obicei „recomandarea din gură în gură”, este acoperită de internet. De acolo a şi început totul. De când începem să vorbim despre chirurgia sânului cu mijloace auxiliare – proteza adică? Din anii ’60, de când doi americani au inventat protezele. Unul dintre ei, Thomas Biggs, îmi este prieten, părinte, mentor, călăuzitor. Dar când a început să fie atât de cerută, atât de importantă? De când Hugh Heffner, un alt „Dumnezeu” a creat Playboy punând femei cu sânii la vedere pe copertă şi în revistă. Şi din momentul acela a început povestea. Uneori dezastruoasă, alteori de succes. Dar cine a agresat trupul femeii? Mr. Flint cu al lui Hustler. El a creat standardul. Dacă nu erai ca acolo, era dezastru!… Cine a început să împingă femeia înainte? Bărbaţii. De ce femeile vor să arate bine? Ca să atragă bărbaţii. Asta de când lumea, pentru că dincolo de orice, există această nevoie a speciei, a vieţii, de a merge mai departe. Dar oamenii au început să manipuleze prin revistele care se vindeau. Dar mai vindeau ceva: publicitate. Cine a mai avut de câştigat? Industria sutienelor, a lenjeriei. Au apărut apoi sutienele cu push-up. Dar asta a făcut femeia nemulţumită fiindcă nu arăta a ceva natural… Avea nevoie de ceva să fie permanent… Şi atunci a mai venit un partener: industria de proteze. Apoi medicul estetician, care şi el câştigă o parte bună. Şi peste toate acum este acelaşi Zeu: internetul. Pe care îl conduc bărbaţii. Şi peste acestea toate, iată, acest aparat pe care îl ai în mână: smartphone-ul. Aşa că mi-este neclar ce se va întâmpla cu noi. Dar trendul va duce probabil spre medicina regenerativă de creşetere a sânului prin ţesuturi naturale… nu vom mai folosi poate proteze, ci vom folosi ţesuturi regenerate. Dar, până acum, sunt doar în fază de cercetare. Iar lumea va dori să vadă finalul, rezultatul, ceva vizibil. Că dacă nu e vizibil, nu există. În lumea noastră medicală se discută deja de transplant de faţă.

Se discută despre asta, nu?

E deja realitate.

Citiţi şi:

Dr. Ioana Drăgoicea, medic chirurg estetician: „Anii trecuţi se cereau sânii Baywatch, dar am început şi noi să avem paciente care solicită sâni naturali”

Dr. Ioana Drăgoicea, medic chirurg plastician: „1 bărbat la 5 femei apelează la injecţiile cu botox sau acid hialuronic”

BeautyLife Stories
Share this article