Viața în Danemarca: cum au ajuns nordicii să fie țara cu un sistem de educație de invidiat? Și de ce studenții noștri visează să învețe acolo?
Vorbim despre țara lui Hans Cristian Andersen și locul în care s-au născut cele mai frumoase povești pentru copii. Iar viața în Danemarca pare să fie echilibrată, sănătoasă și … fericită. Deși costul vieții aici este dublu fața de cel din România, vorbim despre țara care oferă unul dintre cele mai bune și mai eficiente sisteme de educație din lume. Și, în acest fel, Danemarca a devenit o variantă din ce în ce mai des aleasă de românii care vor să emigreze în vestul civilizat. Iar odată ajunși aici și integrați în societate, salariile de mii de euro din nord (un salariu mediu net este de 3,000 de euro) îți permit să plătești o chirie de peste 1,300 de euro – așa cum este media în Copenhaga.
Viața în Danemarca, țara cu un sistem de învățământ invidiat în toată lumea
Atunci când vine vorba de nord, ne gândim imediat la niște țări civilizate care au cetățeanul în centrul tuturor acțiunilor guvernamentale. Vorbim despre niște țări bogate, în care se trăiește foarte foarte, dar și foarte scump (raportat la nivelul precar de la noi). În care fericirea și mulțumirea oamenilor este o prioritate pentru toate organizațiile de stat. Iar lucrul acesta se vede și în rapoartele organizate de Națiunile Unite. De aceea, Danemarca a fost declarat drept țara cu cei mai fericiți oameni din lume.
Și evident, lucrul acesta se vede și în educație. Nu de alta, dar motto-ul danezilor este acela că elevii trebuie să vină de plăcere la școală. Sistemul lor de învățământ pune accentul pe descoperirea din timp a abilităților fiecărui elev în parte. Și apoi profesorii au datoria să îi învețe ce înseamnă responsabilitatea și implicarea.
Spre deosebire de sistemul nostru de educație care face modificări fundamentale în fiecare an, al lor se bazează pe câteva concepte foarte simple: autonomie, participare, responsabilitate, încredere, stare de bine și fericire.
Poate crezi că nu ai citit bine, dar da, ei se gândesc în primul rând la fericirea elevilor. Și de aceea, în sistemul de educație danez până la nivelul liceului, evaluările au un loc secundar în prioritățile învățământului obligatoriu. Totul este conceput astfel încât să fie evitate situațiile stresante atât pentru elevi, cât și pentru profesori sau directorul de școală. Evaluările principale se bazează pe discuții libere și proiecte. Iar testările scrise au doar rolul de a observa din timp dificultățile în procesul de învățare și de a le corecta cu metode adaptate. Tocmai de aceea, aici elevii au libertatea de a alege gradul de dificultate la care vor să învețe o anumită materie și pot oricând să se răzgândească dacă li se pare că au luat o decizie greșită.
Lucrurile par să fie total diferite fața de ce se întâmplă în România. De aceea, mulți elevi și, mai ale studenți, visează la o experiență în sistemul de învățământ din nord. Și mulți aleg să plece acolo la studii. Acest lucru se datorează atât lipsei taxelor de școlarizare, dar mai ales a calității programelor de studiu și a sistemului de învățământ axat pe îmbinarea echilibrată a noțiunilor teoretice cu cele practice.
De ce visează studenții noștri să învețe în nord
Conform raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Danemarca are o mulţime de universităţi de stat gratuite. University of Copenhagen, Aurhus University, Technical University of Denmark, Aalborg University, Copenhagen Business School şi University of Southern Denmark au rating-uri excelente în materie de educație. Și cu toate astea, de ce visează studenții noștri să învețe acolo?
Pentru a afla, am vorbit cu Carina Coșăreanu care s-a întors în România după ce a terminat programul de master în limba engleza „Cognitive Semiotics” la Aarhus University. Aarhus este al doilea oraș ca mărime după Copenhaga.
Cum este să fii student în Danemarca?
Aici, statul își sprijină studenții. Există locuințe special create pentru ei în care chiria este foarte ieftină: un apartament de o persoana ajunge la 1600 koroane (puțin peste 200 de euro), iar cel de doua persoane 1900 koroane (puțin peste 250 de euro). Pe de altă parte, partamentele pe care le închiriez, de obiecei sunt goale, așa că trebuie să le mobilezi înainte de a te muta. Există varianta Ikea, dar și mobila pe care cei care se mută fie o vând la prețuri foarte mici pe site-uri de profil, fie o lasă în fața clădirii. Apoi, studenții mai primesc și un ajutor de aproximativ 800 de euro pe lună.
Pe de altă parte, ca student străin în Danemarca ai parte de uși deschise. Ai la fel de multe drepturi ca un student danez, dacă ești cetățean european. De exemplu, primești un „yellow card” adică un card de sănătate de culoare galbenă, cu cod de bare si cu un număr de identificare – CPR, adresa unde locuiești și medicul responsabil, un fel de medic de familie.
Fun fact: tinerii danezi își iau un an sabatic între liceu și facultate, timp în care călătoresc în jurul lumii sau lucrează într-un boutique. Folosesc acest timp pentru a-și descoperi marea pasiunea și astfel să poate să își aleagă o facultate care să le placă cu adevărat.
Tu ai învățat și la noi, spune-mi care sunt diferențele dintre sistemul lor de educație și al nostru?
Eu am învățat într-o clasă în care eram jumătate danezi, jumătate studenți din alte țări. Am avut colegi din Spania, Germania, Italia, dar și Thailanda, USA sau Pakistan. Pentru cei din Uniunea Europeană, studiile sunt gratuite.
Aici ești evaluat doar pentru materia predată, nu primești bonusuri dacă ai informații din afara ariei curriculare. La nivel de master exista o săptămâna plină și una mai goala: ai la dispoziție 14 zile între cursuri pentru a citit minim 150 pagini pentru fiecare materie. De aici și ideea că a fi student înseamnă un „full time job”. Nu se fac recapitulări, nu te scoate nimeni la tablă pentru a te evalua. Toți studenții au prezentări de pregătit pentru care lucrează în echipă. În plus, profesorii își fac timp pentru discuții, trebuie doar să le ceri.
Fun facts: profesorii își pot lua un an sabatic în care pot să stea și la facultate, dar pe care îl folosesc pentru a se concentra pe cercetări, nu pe cursuri.
Cum era facultatea de acolo, diferită de cele de la noi?
Îți dau câteva exemple și te las pe tine să decizi. Acolo o dată la două săptămâni, vinerea, studenții organizau „Student Seminar” – adică se întâlneau la ora 17 și unii își prezentau cercetări, sau proiectele. Dezbăteam diferite idei. Beam bere și jucam fussball. Alteori doar proiectam filme și mâncam popcornul făcut la microundele din chicineta din facultate. Cert este că aveam aceste momente împreună pe care ni le alocam să ne cunoaștem și să dezbatem informații sau subiecte care ne interesau.
Apoi, facultatea avea pe lângă sălile de curs clasice, camere doar pentru studiu. Aici mergeam pentru a lucra la proiectele de grup. Sau atunci când avea de făcut diferite cercetări – pentru asta exista, însă și posibilitatea să își rezervi loc în bibliotecă.
Apoi, cantina facultății avea program de la 8 la 17. Iar prețurile erau infime – o cafea la filtru era 5 koroane, adică 3 lei.
La noi cei mai mulți studenți muncesc în timpul facultății sau al masterului, acolo este la fel?
Cam da … cei mai mulți lucrează chiar dacă părinții ar putea să îi susțină material. Dar o fac pentru a le câștigă respectul, cumva. Și încep să lucrez de la 16 ani, cu un program de maxim 16 ore pe săptămână. Cei mai mulți, însă, fac intershipuri.
Însă ce este fain în Danemarca este că dacă muncești minim 10-12 ore pe săptămână, atunci primești un ajutor în valoare de aproximativ 800 de euro pe lună.
Ce se întâmplă cu studenții după terminarea studiilor … ce fac dacă nu își găsesc un loc de muncă?
Un student care a terminat o facultate intră automat în șomaj timp de cel mult doi ani. Însă, pentru a primi acești ani trebuie să dovedească autorităților (de cele mai multe ori sindicatelor) că face eforturi să își găsească de muncă. Ai nevoie de cel puțin 5 aplicații pe săptămână pe site-urile de specialitate. Apoi, în fiecare lună ai o întâlnire cu specialiștii în care să vorbești despre dificultățile pe care le întâmpini.
Știm cum sunt studențiile aici, dar spune-mi cum se distrează tinerii în Danemarca?
Exista o mare diferență între noi și ei: studenții danezi petrec mai mult în facultate decât în oraș. Îți povesteam deja de serile de vineri. Așa că petrecerile se organizează de regulă în facultate și e foarte tare pentru că ajungi să cunoști pe toată lumea.
Pe de altă parte, având în vedere că în oraș o bere costă aproape dublu față de supermarket și că aici consumul de alcool este permis pe străzi, vezi deseori petreceri adhoc prin parcuri. Chiar poți să îți rezervi gratuit un spațiu din parc cu băncuțe, mese, cort din lemn și loc de făcut focul. Singura condiție este să faci curat când pleci.
Fun fact: în Danemarca tinerii ies în oraș (restaurante, cluburi) de regulă vinerea și sâmbătă. Așa că serile astea o să fie nebunie pe străzi. O să vezi foarte mulți tineri cu gleznele la vedere care se grăbesc. Uneori fetele merg în sandale deși sunt doar 8 grade și au mânuși cu piele, asta în timp ce băieții o să fie în cămașă, geacă de piele și fular.
Ce ar trebui să mănânci neapărat atunci când ajungi în Danemarca? Și cam cât ar costa o masă în oraș?
Pe scurt: hotdogs, herring marinat, shrimp, somon afumat sau proaspăt, tuna-mousse și carne de porc gătita multe ore. Apoi, la capitolul dulciuri, danezii au un cult al ciocolatei artizanale unde se strecoară deseori aroma de lakrids – licorice – lemn dulce. Chiar ei spun ca este un gust pe care fie îl iubești, fie îl urăști. Au și ei țuica lor, pe nume Snaps. De obicei aleg varianta cu aroma de mărar. Este mai dulce decât cel nemțesc și se bea ca shot.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
