fbpx

Căutare

Share this article

Anul acesta împlineşte 76 de ani şi, deşi s-a retras din lumina reflectoarelor de ceva vreme, fascinează şi încântă la fel cum a făcut-o întreaga viaţă. Angela Similea, doamna şlagărelor româneşti, a fost mereu o prezenţă elegantă, încântătoare. Viaţa ei nu a fost însă nici pe departe la fel de liniştitoare precum apariţiile ei pe scenă.

Îndrăgostită de muzică, şi-a urmat visul în ciuda opoziţiei mamei

Născută pe 9 iulie 1946, în comuna 1 decembrie, în Ilfov, Angela Similea, cea mai mare dintre cei 3 fraţi, a fost un copil timid, dar pe care muzica reuşea să-l scoată mereu din carapacea sa. Când cânta uita de tot, spre disperarea mamei care încerca din răsputeri să o facă să tacă atunci când mergeau cu tramvaiul, de exemplu.

În adolescenţă lucrurile s-au complicat şi mai tare pentru că mâna de fier a mamei o ţinea nemişcată. Deşi Angela era pasionată de muzică şi avea, fără doar şi poate, mult talent, mama i-a interzis categoric să se gândească la asta. Fiica ei trebuia să aibă o „carieră decentă” şi sigură, aşa că urma să devină medic pediatru. Angela se simţea neînţeleasă şi devenise nesigură pe ea, cu atât mai mult cu cât nu-i erau îngăduite nici măcar întâlnirile cu prietenele sale.

Profesorul de muzică din liceu i-a redat însă speranţa. Fascinat de vocea ei, a trimis-o la compozitorul George Grigoriu, şeful ansamblului UTC de atunci. El a fost cel care a îndrumat-o pe Angela către Florice Orăscu pentru lecţiile de canto, cea care i-a pregătit şi pe Aura Urziceanu, Dida Drăgan şi Mihai Constantinescu. 19 ani avea Angela Similea când a început să cânte la festivalurile de amatori şi tot atunci au început să curgă şi primele premii.

Foto: motanulfilozof.wordpress.com

Succesul l-a cunoscut însă după 5 ani de participare la consursuri, odată cu premiul II obţinut la Cerbul de Aur. Imediat şi-a făcut şi debutul în televiziune şi a început să cânte şlagărele ce aveau să rămână în mentalul colectiv.

Amurgul lui George Grigoriu i-a adus premiul special al juriului în Cehoslovacia.

Cu Tu eşti primăvara mea a lui Florin Bogardo a obţinut locul II la Festivalul Orfeul de Aur, în Bulgaria.

Iar în 1977 obţinea locul I la Festivalul Mamaia cu Un albastru infinit, melodie compusă de Marcel Dragomir.

Începutul anilor 80 i-a adus şi primele roluri în musicaluri, apoi în filme, dar muzica a fost mereu marea ei dragoste. A lucrat mereu cu cei mai titraţi compozitori români – Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Florin Bogardo – iar melodia Să mori de dragoste rănită a fost declarată în România melodia secolului XX.

În 1995 a luat o pauză lungă de la muzică, de 10 ani, după care a revenit cu un nou album, realizat de Ovidiu Komornyk, cel care i-a devenit şi prieten apropiat şi confident.

Ovidiu Komornyk mi-a propus o colaborare în vederea realizării unui album. Fondul era prielnic: acumulasem mult dor de cântec şi adunasem suficientă ocară din partea publicului, care mă dojenea pentru abandon. Aşa că am pornit lucrul şi exact după 9 luni s-a născut Lumea mea. Odată cu aceasta am revenit pe scenă, iar publicul m-a aşezat pe acelaşi loc, al meu: aşa am simţit. Avându-l pe Ovidiu alături mi-a fost mai uşor să mă adaptez în noua formă de întâlnire dintre artist şi publicul de azi.

S-a retras din nou după ce şi-a pierdut, într-un singur an, mama şi soţul şi a rămas încărcată cu datorii imense, de sute de mii de euro. Acelaşi Ovidiu Komornyk a convins-o anul acesta să revină în studioul de înregistrări ca să înregistreze împreună cu mai mulţi artişti o melodie cu mesaj de pace.

O viaţă personală tumultoasă: 4 căsnicii, o relaţie extraconjugală celebră şi pierderi grele

Viaţa personală a artistei a avut mult de-a face cu dispariţiile ei din ochii publicului. Căsătorită de 4 ori, cântăreaţa n-a avut prea mult noroc în dragoste. De primul soţ, Andi Constantin, electrician de meserie, s-a despărţit foarte repede. S-a recăsătorit la fel de rapid cu chitaristul Sorin Movileanu. Nici de data asta nu a fost cu noroc, dar din această căsnicie a rămas cu cel mai frumos lucru din viaţa sa – fiul ei, Sorin.

Foto: antenastars.ro

S-a recăsătorit apoi cu Jan Hilgen, un om de afaceri olandez cunoscut prin intermediul unor prieteni. Hilgen l-a înfiat pe Sorin şi părea că lucrurile merg ca unse în ceea ce avea să fie cea mai lungă căsnicie a artistei, vreme de 17 ani. După divorţul din 1991 Angela Similea avea să mărturisească faptul că ultimii ani petrecuţi alături de olandez au fost de coşmar. Bărbatul căzuse în patima băuturii şi se folosea de numele ei ca să-şi facă intrări prin instituţiile unde avea treabă. Acasă, în schimb, o umilea fără milă.

Soţul meu nu deschidea nicio uşă fără să spună „sunt soţul Angelei Similea” pentru că altfel, fiind cetăţean străin, i-ar fi fost mult mai greu, în orice minister sau întreprindere de comerţ exterior. (…) Soţul meu venea târziu, marcat de această boală – băutura – şi mă apostrofa: „Ce eşti tu? Cine eşti tu? Tu eşti un nimeni.”

Angela Similea pentru Spynews

Până la divorţ însă cântăreaţa a căutat alinare în altă parte, iar relaţia cu Florin Piersic, şi el căsătorit, a fost de notorietate în lumea artistică.

Nu am avut un amor cu ea ca să doresc să mă despart de soţia mea de atunci, Anna Szeles. Eu am iubit-o pe Angela şi am avut unele momente în care am simţit că ea ar fi făcut orice ca să rămână cu mine.

Florin Piersic pentru adevarul.ro
Foto: adevarul.ro

Nu a fost să fie însă! Finalul anilor `90 i-a adus Angelei Similea o nouă dragoste şi cea de-a patra căsnicie, cu politicianul Victor Surdu. 12 ani au fost căsătoriţi, iar moartea acestuia după o luptă grea cu cancerul, a lăsat-o pe artistă dezolată şi cu datorii colosale.

Cu 2 zile înainte să moară s-a trezit din pat şi s-a apucat să cânte la pian. Am rămas şocată. Era atât de slăbit încât abia avea putere să apese pe clape. A fost o dragoste ca-n poveşti. Avea un respect enorm pentru mine. Mă cunoştea de pe scenă. Mi-a spus că şi-a făcut un pariu cu el însuşi că o să mă cucerească. Era extraordinar de romantic, dar şi o furtună. Avea o forţă de muncă extraordinară. Am acceptat ceea ce s-a întâmplat, dar mi-e greu.

Foto: agorapress.ro

Au urmat alte pierderi grele: cea a lui Titus Munteanu, naşul ei de cununie cu Sorin Movileanu şi naşul de botez al fiului ei, apoi unul dintre fraţi. Greu i-a fost şi în pandemie pentru că vreme de mai bine de 2 ani nu a reuşit să îşi mai vadă fiul şi cei 2 nepoţi, stabiliţi în Statele Unite.

Citeşte şi: Alexandra Ungureanu. „Când eram mică voiam să fiu Angela Similea. Mi se părea că mai bine de atât nu poți să fii în viață” – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO