Călin Goia: Piesa „10 zile” era un mesaj pentru prietenii noştri de pe FB. Nu ne-am gândit că va deveni virală!

Nu este prima oară când Călin Goia de la Voltaj compune o piesă care poate să răscolească inimile şi să aibă, în acelaşi timp, conotaţii sociale foarte puternice. De data asta piesa „10 zile” este legată de cele 10, 9, 8, 7… zile pe care le mai avem până când Ordonanţa va intra în vigoare (dacă se va întâmpla asta). Ziua zero este considerată a fi cea care va schimba România; o va omorî, de fapt. Mai clar, statul de drept va deveni statul cocoşat, umilit, răpus de corupţia împotriva căreia luptăm unii mai implicat, alţii, nu. Corupţia? Un „bullshit”, a definit-o Liviu Dragnea. Dacă acesta este felul în care cei care ne conduc văd furtul, miniciuna şi lipsa de deminitate, atunci nu avem ce face decât să ieşim în faţa lor. Îmi aduc aminte de multe astfel de momente pe care le-am trăit şi, ştiţi ceva? Acesta este doar un altul. De fiecare dată am învins, poate de data asta e mai greu, dar sunt sigură că binele învinge mereu (nu-i aşa, Radio Guerrilla?)

L-am sunat pe Călin Goia să-l întreb cum de s-a gândit la acest cântec şi cât timp i-a luat să îl înregistreze. Sigur, există şi voci din breaslă care l-au criticat că a cântat la alegeri şi acum e patriot. L-am întrebat şi despre asta. Piesa a ajuns la peste 3 milioane de vizualizări pe Facebook. Aseară, în Piaţa Victoriei, am văzut oameni care purtau pancarte cu versurile piesei „10 zile”. 

Deci 10, 9, 8, 7, 6…. pentru milioane de români!

În cât timp ai compus piesa care a devenit acum, iată, un fel un imn al străzii?

Am fost la protest şi după, în drum spre casă, mergând pe jos, pur şi simplu au început să-mi vină versurile. L-am chemat pe colegul meu Adrian şi am intrat în studio. Cred ca a durat 2 ore în total. Ce vreau sa precizez este că nu mi-am propus sa compun vreun imn, nici măcar o piesă cu totul. E un mesaj muzical făcut pentru prietenii noştri de pe Facebook, care a avut un impact neaşteptat de mare.

E foarte tristă si foarte răscolitoare… Parcă nu mai simt speranţa cu care ne-ai învăţat în piesele tale… De ce?

Este tristă, dar în acelasi timp mobilizatoare, cred eu. Ultimul vers este clar un îndemn şi o rugăminte: „Nu mă lăsaţi, vă rog, să mor!”. Încă mai există speranţă.

Există voci din breaslă care spun că, după ce ai cântat la alegeri, acum eşti patriot… Cum răspunzi la asta?

Patriot am fost tot timpul, îmi iubesc ţara şi am compus împreună cu colegii mei mai multe piese dedicate României şi românilor. Nu sunt susţinătorul vreunui partid politic, iar aici este vorba de o implicare socială absolut necesară. Eu personal, de-a lungul anilor, am crezut şi ulterior am fost deseori dezamăgit de ce au făcut cei pe care i-am votat. Acum însă e de-a dreptul revoltător ce se întâmplă!

Artiştii se implică acum, worldwide în viaţa socială parcă mai mult ca oricând, sunt timpuri ciudate ale omenirii. Simţi că există un efect al implicării lumii artistice in echilibrul social?

Eu sper ca da. Cert este că toţi, indiferent de meseria pe care o avem, ar trebui să fim implicaţi în astfel de situaţii grele. Vocile artiştilor ar trebui să fie ale publicului, pentru că noi cântăm despre viaţă, ori viaţa nu poate fi trăită oricum.

Ce spun copiii tăi despre tatăl lor? Sunt mândri? Înţeleg ceva din ce se întâmpla azi?

Încă nu au vârsta la care să înţeleagă exact ce se întâmplă, dar ceea ce au inteles cu siguranţă este că atunci când ţi se face o nedreptate sau când te simţi nedreptăţit trebuie să iei atitudine!