Câți prim miniștri a avut România după Revoluție și care este cel mai longeviv dintre mandate

Întrebându-mă câți prim miniștri a avut România după Revoluție, am săpat și mai adânc și am consultat lista oamenilor care au ocupat funcția de șefi ai Guvernului încă de pe la 1900.

Concluzia a fost una foarte simplă: atunci, ca și acum, erau foarte multe mișcări de trupe și rara s-a întâmplat ca un prim ministru să-și ducă neîntrerupt, până la capăt mandatul.

Au fost mulți care au comparat clasa politică de azi cu cea descrisă de Caragiale în operele sale și cu toții am zâmbit în colțul gurii. Unii dintre noi ne răzvrătim în continuare și ni se pare că numai la noi au loc aceste tulburări politice. Cine are urechi să audă și ochi să vadă, va observa că România nu e mai cu moț și că, de când lumea, aceste manevre politice sunt omniprezente peste tot.

Dar să ne întoarcem la subiectul nostru: câți prim miniștri a avut România după Revoluție? Am ales acest subiect tocmai din cauza ultimelor crize petrecute în Parlament, odată cu demiterea guvernului Câțu și desemnarea unui nou premier de către președintele țării.

Cel mai recent comunicat de presă ne indică faptul că viitorul premier va fi Dacian Cioloș, deloc străin de această funcție, însă, probabil mult mai matur și mai bine pregătit politic.

Înainte de a ajunge la el, propun să aruncăm un ochi pe mandatele premierilor de după Revoluție:

Câți prim miniștri a avut România după revoluție?

Dacă îl punem la socoteală și pe viitorul premier, fie că va fi Dacian Cioloș sau nu, răspunsul este 19. Au mai fost alți 8 prim miniștri interimari, care au ocupat mandate foarte scurte până la desemnarea celor oficiali.

Prin urmare, propun să ne uităm la cei desemnați de președintele țării în funcția de prim ministru, cu drepturi și obligații depline.

Petre Roman: 26 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991. Pentru Roman a fost primul politician care promitea „o țară ca afară” într-o democrație proaspăt câștigată. Dacă ne amintim bine, primii care au vrut să-l înlăture din funcție au fost minerii din Valea Jiului, un episod nici până azi elucidat în justiție, dar soldat cu căderea guvernului Roman și multe alte pagube materiale și umane.

Teodor Stolojan

16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992

După mineriada din septembrie 1992, următorul pe lista Frontului Salvării Naționale, partidul ce conducea la vremea respectivă România, pentru funcția de premier era Teodor Stolojan. Guvernarea lui venea pe o perioadă extrem de tulbure, de instabilitate economică, motiv pentru care protestele sindicale erau aproape la ordinea zilei. După mandatul de premier, Stolojan nu a renunțat la viața politică, fiind ales și propus în funcții extrem de importante în stat.

Nicolae Văcăroiu. 19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996. Fost ministru al economiei în primul guvern format după revoluție, după alegerile libere din 1992, Văcăroiu a fost desemnat prim ministru de către marele câștigător de atunci, Ion Iliescu. Mandatul său a început cu unele reforme timide, însă, la final, România era aproape în recesiune și incapacitate de plată.

Victor Ciorbea

12 decembrie 1996 – 30 martie 1998

Victor Ciorbea a fost primul premier al României care conducea o formațiune politică desprinsă fost opoziție comunistă, nu din FSN. El a fost liderul CNSLR și al partidului PNȚCD. Ulterior s-a înscris în PNL și a ocupat diverse alte funcții în stat, printre care și pe cea de Avocat al Poporului.

Radu Vasile. 17 aprilie 1998 – 13 decembrie 1999

Provenind dintr-o familie cu „dosar”, Radu Vasile a avansat greu în carieră, inițial nepermițându-i-se să se înscrie la facultate, tatăl său fiind fost deținut politic. Într-un final a absolvit facultatea de Istorie, a devenit profesor și, după Revoluție, s-a înscris în PNȚCD. Și aici a urcat treaptă cu treaptă până ce a fost numit premier. Poate cel mai important eveniment petrecut în timpul mandatului său a fost mineriada din ianuarie 1999.

Mugur Isărescu

22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000

Pentru că a preluat funcția de guvernator al Băncii Naționale în septembrie 1990, un moment extrem de dificil și pentru că a reușit să țină lucrurile în frâu, în momentul în care s-a rostit numele său ca posibil candidat la funcția de premier, toată lumea a simțit că va fi salvarea noastră. Mandatul său a durat doar un an deoarece coaliția politică care îl susținea a pierdut alegerile. Însă, notabil ar fi faptul că a pregătit țara din punct de vedere economic pentru aderarea la UE.

Adrian Năstase. 28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004

Adrian Năstase este al doilea premier de după Revoluție care duce un mandat până la capăt. Intrat în SFN de tânăr, politician extrem de abil și talentat, Adrian Năstase a fost primul premier de după revoluție în mandatul căruia România a fost pe plus. Economia a fost pe creștere, a intrat în NATO și s-au finalizat negocierile pentru intrarea în UE. Multe companii de stat s-au privatizat și toate aceste reforme s-au simțit în nivelul de trai al cetățenilor. Mandatul lui s-a terminat odată cu candidatura la funcția de președinte, pe care a pierdut-o în fața lui Traian Băsescu. Iar de atunci a tot pierdut, inclusiv libertatea, după ce a fost judecat și condamnat la închisoare, pentru corupție.

Citește și: Adrian Năstase: „Doamna Viorica Dăncilă mi se pare o persoană extrem de calmă, liniştită. Nu vreau să judec cum procedează sau dacă este sau nu potrivită pentru această funcţie. Acestea sunt lucruri pe care opinia publică le va judeca în timp.”

Călin Popescu Tăriceanu

29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008

Călin Popescu Tăriceanu a ajuns ca din întâmplare în funcția de premier, după retragerea lui Stolojan din scenă, în urma unor probleme de sănătate. Doar că cel care l-a desemnat, Traian Băsescu, a avut patru ani destul de zbuciumați din cauza unui prim ministru nu foarte ascultător. Nici reformele lui nu a fost de nebăgat în seamă, ba dimpotrivă. În timpul mandatului său România a intrat în UE și în ianuarie 2007 am putut călători liber în țările vecine.

Emil Boc

22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012

Reformele sale economice nu au fost privite cu ochi buni, însă mulți spun că erau necesare, țara trecând prin criză financiară. Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, a fost repus în funcție, însă a demisionat după protestele ample de stradă în care i s-a cerut să renunțe.

Răzvan Mihai Ungureanu. 9 februarie 2012 – 7 mai 2012

Poate unul dintre cele mai scurte mandate. Istoric, diplomat și politician român, fost director al Serviciului de Informații Externe al României între anii 2007–2012 și 2015–2016, iar între anii 2004–2007 a fost ministru de externe al României. A fost prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012.

Victor Ponta

7 mai 2012 – 5 noiembrie 2015

Poate cel mai important lucru de reținut din acest mandat este chiar demisia lui Victor Ponta venită în urma protestelor de stradă după tragedia de la Colectiv. Lucrurile pe care a încercat să le facă încă din primele zile de mandat au fost înconjurate de nenumărate controverse, iar suspendare președintelui inițiată de el, urmată de un referendum în care românii s-au exprimat clar că-l vor în funcție a fost o mare pată neagră obrazul lui Victor Ponta.

Dacian Cioloș. 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017

Dupăî tragedia de la Colectiv și căderea guvernului Ponta, s-a ales soluția unui guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Însă rezultatele au fost departe de așteptări din cauza faptului că orice inițiativă era blocată în Parlament din lipsa unei majorități politice.

Citește și: Valerie Cioloș-Villemin: „Am renunțat la postul din Bruxelles pentru soțul meu și pentru România, dar m-a costat enorm, fiindcă ani de zile am încercat să-mi găsesc un rost”

Sorin Grindeanu. 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017

Un mandat scurt, dar extrem de important în istoria noastră. În primele zile de mandat, sub influența președintelui PSD, Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu a semnat celebra ordonanță 13, în miez de noapte, prin care se accepta aminstia pentru anumite fapte penale. România a ieșit în stradă simțindu-se furată și scuipată pe ambii obraji.

Pe fondul unui conflict cu președintele partidului, lui Grindeanu i s-a cerut demisia și din cauză că a refuzat, a fost dat jos din funcție prin moțiune de cenzură.

Mihai Tudose

29 iunie 2017 – 16 ianuarie 2018

Mihai Tudose ar fi trebuit să continue ceea ce a început Sorin Grindeanu, însă a fost și el repede înlocuit.

Viorica Dăncilă. 29 ianuarie 2018 – 10 octombrie 2019. Nominalizarea sa la funcția de premier a venit la o zi după ce Mihai Tudose (PSD) a demisionat ca urmare a retragerii sprijinului politic de către propriul partid. Președintele Klaus Iohannis a acceptat nominalizarea și a numit-o pe Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru al României. Ea a devenit astfel prima femeie din istoria României care ocupă această funcție și al treilea premier al țării în șapte luni.

Tot o moțiune de cenzură a eliberat-o din funcție.

Ludovic Orban

4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020

A fost prim-ministru al României în perioada 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020 (în guvernele Orban 1 și Orban 2). În octombrie 2019, după căderea Guvernului Dăncilă, președintele Klaus Iohannis l-a însărcinat pe Orban să formeze un nou guvern.^[20] Cabinetul său a primit votul de încredere al Parlamentului pe care l-a pierdut pe 5 februarie 2020. A fost desemnat ulterior în funcția de premier, lucru care s-a dovedit a fi neconstituțional

Notabilă în timpul mandatului său ar fi gestionarea crizei sanitare provocată de pandemia de COVID 19.

Florin Cîțu. 23 decembrie 2020 – 5 octombrie 2021

În urma alegerilor parlamentare din 2020, coaliția formată din PNL, alianța USR-PLUS și UDMR l-a propus pe Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru al României. În urma unor conflicte repetate și a demiterii miniștrilor Vlad Voiculescu și Stelian Ion, USR PLUS își retrage toți miniștri din guvernul Cîțu pe 6 septembrie 2021 și depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului.^[28][29] Guvernul Cîțu a fost demis pe 5 octombrie 2021. Premierul desemnat să conducă guvernul de aici înainte este Dacian Cioloș.