Căutare

Share this article

În fiecare cafenea din București, Cluj, Sibiu, Iași vezi oameni care vorbesc despre idei de business. Tineri care încearcă să își ducă visul la succes și pentru asta lucrează zi și noapte. Și, din ce în ce mai des, auzim povești despre cei care au reușit. România se schimbă. Însă, lucrurile trebuie să se facă pas cu pas. Trebuie să învățăm să avem răbdare. Dar și să luptăm pentru ca mediul antreprenorial să fie mai sănătos, mai sigur și mai sustenabil. Și asta pentru că de acesta poate să depindă viitorul nostru și al generațiilor care ne vor urma.

De aceea, am încercat să aflăm cum arată mediul antreprenorial de la noi, dar și ce ar trebui să facem ca afacerile de astăzi să fie unele sănătoase. Cum poți face trecerea de la angajat, la antreprenor. Și ce ar trebui să știi înainte să îți iei soarta în mâini proprii și să începi un business. Despre toate acestea am vorbit cu Silvia Ursu, partener asociat în cadrul Civitta, o companie de consultanță în management cu birouri în 13 țări din Europa Centrală și de Est.

A pornit lucrând în comunicare, dar și-a dat seama că viitorul său este în altă parte. Astăzi Silvia nu mai are doar un target de vânzări, ci trebuie să știe cum să se ocupe de sănătatea echipei sale. Un gând care sună atât de frumos. Trebuie să știe cine sunt oamenii cu care lucrează, dar și cum îi poate ajuta să progreseze. Lucrează cu start-up-uri și este interesată de zona de inovare. Încearcă să le ajute pe acestea să își îmbunătățească produsul, astfel încât să se transforme în acel element diferit care provoacă schimbarea de pe piață. Și are deja experiență în a lucra în acest domeniu extrem de dinamic. Face asta de mai bine de cinci ani. Și iubește în fiecare zi provocarea de a fi mereu în alertă.

Dar cât de mult se schimbă mediul antreprenorial de la noi? Și cum arată viața unui om care are grijă de succesul start-up-urilor din România. Vă invit să o descoperiți pe Silvia Ursu.

Cum este să lucrezi cu un start-up?

E destul de solicitant, mai ales pentru că nu vorbim despre un program clasic – 9-17/18. Totul este foarte dinamic și trebuie să găsești soluții on the go. Este și foarte interesant, pentru că înveți mereu lucruri noi, și în funcție de industria pentru care lucrezi. În plus, vorbim, de cele mai multe ori, despre proiectul de suflet al fondatorilor, de copilul lor, așa că nu ai cum să nu pui la bătaie toate resursele de timp, energie, bani. Atunci când intri pe drumul acesta, trebuie să fii dispus să pui la dispoziție tot ce ai pentru ca proiectul să funcționeze.

Dar cum lucrați voi cu ei – interveniți atunci când afacerea este deja pusă pe picioare sau sunteți alături încă de la început?

La Civitta România avem o verticală foarte importantă care se axează pe dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, și lucrăm atât cu companii mari care vor să fie mai aproape de zona de start-up, cât și cu start-up-uri de care suntem alături încă din faza de idee. Aici vorbim despre programe de incubare sau de hackathons. Dar, în același timp, le suntem alături și la construcția planului de business. Practic, suntem alături de ei de la înființare, dar și în viața lor de după … cea de trudă adevărată, ajutând și pe partea de finanțare.

Suntem într-o perioadă în care se vorbește foarte multe despre hub-uri, start-up-uri, pitch-uri. Din experiența ta, cât durează drumul de la “am o idee” la “trăiesc din ea”?

Depinde foarte mult de persoană. Se întâmplă să ai o idee și să nu mai faci nimic cu ea fie pentru că ai o idee mai bună, fie pentru că îți dai seama că nu ești făcut pentru acest drum al antreprenorialului. Și asta pentru că ai nevoie să știi să navighezi printre incertitudine, să găsești soluții foarte repede, să ai și abilități de comunicare.

Pe de altă parte, din ce am observat noi, dar și la ce se uită investitorii, contează foarte mult cât de coagulată este echipa, care sunt sinergiile dintre membrii ei, ce au făcut înainte, dar și cum se leagă experiența lor cu ideea pe care o au. Toate aceste elemente contează chiar mai mult decât ideea în sine. Oricum, idei sunt foarte multe. Există și platforme care dau tot felul de instrumente despre ce business-uri să faci.

Un lucru este sigur: de la a avea o idee și până la a te apuca efectiv de treabă, e cale lungă și este nevoie de enorm de multă implicare.

Dar dacă ne gândim la o viață în antreprenorial, este bine să consultăm astfel de platforme?

Pentru inspirație, cred că este ok să ții cont de trenduri. Însă, personal cred că o afacere ar trebui să pornească fie de la ceva ce știi, fie de la o descoperire intrinsecă – de la o pasiune pe care o ai sau de la o nevoie clară pe care o poți rezolva prin produsul tău.

În general, care sunt domeniile în care apar cele mai multe start-up-uri la noi?

Acum este un boom pe zona de tehnologie care se leagă, evident, de nivelul investițiilor de pe piață. Iar ritmul de creștere a start-up-urilor din tech este fulminant. Și este normal să fie așa, până la urmă, de ele depinde modul în care o să arate industriile în viitor.

Pe de altă parte, există zona de industrii creative care are foarte mare potențial – de la design, la gamming. De asemenea, orice idee în jurul lucrurilor de care avem nevoie este importantă – de la ce mâncăm, la cum să ne deplasăm sau cum ne îmbrăcăm.

Vorbești foarte mult despre importanța trendurilor, care sunt cele mai importante de acum?

Se vorbește foarte mult acum despre inteligența artificială și cum influențează ea partea de procese, dar și cum determină future of work – multe joburi care se transformă sau dispar și alte noi care apar. Dar și de machine learning șicum ne raportăm și utilizăm datele.. De exemplu, pe zona de lifestyle există tot felul de trenduri: de la detox tehnologic (ce pauze să îți iei, cum să stai departe de tehnologie), până la glamping – cum poți să campezi într-un spațiu mai trendy, mai cool, dar și mai confortabil.

Pe de altă parte, industrializarea 4.0, în afară de faptul că o să presupună ca oamenii să înțeleagă cum să se adapteze la schimbările viitorului și la zona de digital, o să aducă și niște provocări pentru modul tradițional de a face business.

Există vreo rețetă a succesului în zona antreprenorială?

(râde) … eu nu prea cred în rețete. Și, dacă te uiți la business-urile de succes, chiar și de la noi, de la eMAG la BitDefender, fondatorii sunt diferiți. Însă, cred că reușita depinde foarte mult de pasiune și determinare. Dar și de anduranță. Și asta pentru că a avea un start-up nu este ca pe Instagram 😃

 

Sivlia Ursu în cadrul evenimentului „Fab lab”

Cum arată un antreprenor în România?

Cred că arată bine … mediul antreprenorial de la noi a crescut de la un an la altul. Am ajuns nu doar să ne comparăm, în special datorită business-urilor mari, cu piețele din jur, ci și cu cele mari. Pe de altă parte, este și un antreprenor obosit și ocupat pentru că tot cadrul legislativ de la noi nu te ajută să te concentrezi doar pe business, ci te provoacă să fii mereu atent la schimbările care au loc, cel mai adesea, peste noapte.

Apropo de schimbare, cât de mult s-a modificat țara noastră în urma evoluției mediului antreprenorial de la noi?

Cred că aceasta este șansa României: să existe un mediu antreprenorial sănătos. Iar acesta nu a schimbat doar mentalitatea locală, ci și mersul țării în sine, prin serviciile pe care le-au pus la dispoziție. Pe de altă parte, multe dintre afacerile ultimilor ani au creat comunități, iar schimbarea vine tocmai de aici.

Cum crezi că va arăta viitorul României în următorii 5-10 ani?

Sper că vom avea un spirit civic din ce în ce mai activ pentru că orice alegere ne influențează nu doar business-ul, ci și viața. Cred că a venit timpul să lucrăm împreună. Pe de altă parte, trebuie să avem grijă ca mediul antreprenorial românesc să fie mai sănătos decât este acum. Să avem, nu doar mai mulți unicorni, ci și IMM-uri care să poată ajunge să își scaleze afacerea și să ajungă pe piețe internaționale.

Care crezi că este diferența de gândire dintre un angajat și un antreprenor? Și cât de ușor poate face cineva trecerea între cele două?

Oricât de ocupat ai fi cu proiectele curente, trebuie să te gândești la ce faci peste șase luni, un an, cinci ani. Ca antreprenor, dar și ca leader, este foarte important să ai viziune pentru că aceasta te va ajuta să îi faci pe oamenii din echipă să înțeleagă unde vrei să ajungi și cu ce te pot ajuta. Iar poziția aceasta mai vine cu o responsabilitate – de două ori pe lună trebuie să faci plăți: salarii și taxe. Iar ca angajat nu te confrunți cu lucrurile acestea.

Sistemul de educație din România crezi îi pregătește pe tineri să facă parte din această lume antreprenorială în care trebuie să muncești în echipă, să ai viziune și responsabilitate?

Din păcate, sistemul tradițional nu te ajută mai deloc. Există, din ce știu, niște programe opționale de educație antreprenorială în școli, dar care sunt construite tot după un model clasic de cursuri. Există, însă, niște organizații sau companii care oferă astfel de programe sau, chiar mai important, cursuri de educație financiară. Însă, cred că ar trebui să existe o sinergie între ce se întâmplă în business și ce înveți în sistemul clasic – de la cum lucrezi în echipă, până la cum gestionezi un buget. Pentru că altfel, schimbarea de mentalitate și de nevoi, o să vină ca un buzdugan.

Silvia Ursu la evenimentul „SME Assembly”

Cum a fost pentru tine acest drum?

Am lucrat în timpul facultății într-un ONG în care am început să mă implic emoțional extrem de tare. Lucram ca freelancer în zona de comunicare și a apărut posibilitatea să lucrez în echipa unuia dintre primele acceleratoare din România. Iar experiența de atunci m-a ajutat să navighez prin toate aceste provocări și schimbări.

Cum erai în facultate: ai știut de la început că acesta este domeniul în care vrei să lucrezi?

Nu (râde)! Pentru mine nu cred că funcționează planurile pe 5-10 ani. Așa că, dacă cineva nu știe ce să facă la facultate, aș vrea să știe că este ok. Atunci știam că nu vreau să lucrez în publicitate pentru că mi se părea o industrie foarte consumatoare. Dar nu știam că o să ajung aici.

Dar ce facultate ai făcut?

SNSPA – Comunicare, deși aici e o poveste. Toată lumea știa că o să dau la jurnalism, mă pregătisem pentru această facultate. Însă, undeva prin aprilie m-am răzgândit brusc. Cred că îmi place să iau uneori decizii spontane, bazate pe intuiție și, uneori, aleg exact ce mă sperie, poate că asta mă ține în priză. Dar nu regret (râde).

Voiai să dai la Facultatea de jurnalism pentru că visai să fii ziarist?

Mă fascinau poveștile și oamenii, dar mai puțin partea de scris. Și așa am făcut și schimbarea de facultate.

Și în liceu cum erai?

Am făcut filologie, dar am trecut cu brio și peste materiile de real pentru că ambii părinți sunt ingineri. Așa că mă mai ajutau pe la chimie, pe la fizică. Dar, perioada respectivă a fost foarte faină. Îmi amintesc cum citeam Dostoevsky sau Camus cu colega mea de bancă, care a rămas cea mai bună prietenă. Citeam foarte mult atunci. Și îmi doresc să mă țin de obiceiul asta și acum: îmi propun să citesc cel puțin o carte pe lună.

Care este cartea de care îți amintești atunci când trebuie să iei o decizie importantă?

Hmmm … e foarte greu de spus. Nu am o carte reper, cred că depinde foarte mult de momentul în care ești, iar pentru a mă deconecta citesc mai mult beletristică. În ultimul timp mi-a plăcut foarte mult scriitorul american Jonathan Franzen pentru că lumea pe care o descrie este foarte aproape de cea reală, mai aleas atunci când vorbește despre familiile disfuncționale. Pe de altă parte, atunci când vreau să mă deconectez, mă duc către realism magic și citesc Isabel Allende care te transpune într-o lume incredibilă.

Există o carte pe care ar trebui să o citească orice își dorește să intre în lumea antreprenorială?

Cred că este o listă foarte lungă … aș începe cu biografiile celor mai mari antreprenori: de la Steve Jobs la Richard Branson sau Elon Musk (ca să înțelegi nebunia, dar și ce îl mână în luptă). Și aș continua cu niște cărți mai practice care îți explică cum să faci un business plan sau la ce să te uiți atunci când construiești o echipă: Disciplined entrepreneurship, Smart Tribes, Zero to one, Strategia oceanului albastru, Small data, Blink, Nudge etc

Când erai mică ce visai să devii?

Cred că am avut o perioadă în care voiam să fiu medic. Mai ales că și sora bunicii mele era doctor și mă fascinau poveștile ei. Apoi, nu știu când am renunțat la visul de la cinci ani, dar am ajuns într-un alt domeniu (râde).

Îmi spuneai că părinții sunt ingineri, cum au reacționat atunci când le-ai spus, încă din liceu, că vrei să urmezi o altă cale?

Marele meu noroc a fost că relația pe care am avut-o și o am cu părinții mei, în special cu mama, este una foarte deschisă. Și, încă din adolescență, m-au îndemnat să îmi iau propriile decizii. Deși, îți recunosc, că acest lucru a fost destul de frustrant atunci când eram mică pentru că nu mi se părea corect să nu îmi spună care este alegerea corectă, atunci când o întrebam. Și mă mai enerva cumplit atunci când îmi spunea că „nu există nu pot”. Ce voia ea să spună de fapt era că dacă îți dorești ceva cu adevărat, depinde doar de tine să îl poți obține. Acum, îmi  dau seama cât de mare dreptate avea. Și, de asemenea, mă bucur să văd că aplică aceleași lucruri și cu sora mea care este acum în clasa a XI-cea. De altfel, este și ea la filologie, pasionată fiind de psihologie.

Cât de diferită erai tu în clasa a XI-cea față de sora ta?

Sunt două lumi extrem de diferite. Și învăț enorm de la ea. Mă ceartă mereu că nu pun ce trebuie în Insta Stories. M-a învățat ce este Snapchat. E clar că e mult mai conectată decât eram eu, are mai mare acces la informații, trăiește într-o lume extrem de dinamică în care lucrurile se schimbă cu o repeziciune la care noi nici nu visam. Sper că generația ei și cele viitoare o să fie mult mai deștepte decât am fost noi 😃

Dar cât de diferită este România ei vs. a ta?

A mediu sunt schimbări, însă structural nu cred. Și asta pentru că, toate aceste schimbări vin odată cu valul tehnologiei. Sistemul de educație nu s-a modificat în mod fundamental, mai ai din când în când niște oaze de aer proaspăt, așa cum aveam, de altfel și noi  – niște profesori care vor să fie mai mult decât le cere fișa postului, niște programe opționale care îți pot da o imagine mai reală asupra lucrurilor de care o să te lovești în viața profesională.

Silvia Ursu și sora sa, la Predeal

Ce îți dorești de la România?

Să fac o paralelă cu zona de business … îmi doresc să crească sustenabil și să fie un mediu în care putem să ne creștem copii, să avem carierele pe care ni le dorim. De aceea, cred că România trebuie să se schimbe structural. Am încredere în toată această emulație care s-a creat în spațiul civic în ultimii 2-3 ani și schimbarea nu cred că este imposibilă. Trebuie doar să lucrăm la a avea răbdare și a ne implica fiecare cum și cât putem.

Și, ultima întrebare, ce mesaj ai pentru cei care visează să intre în lumea antreprenorială sau care sunt la început?

Să înțeleagă ce se întâmplă în lume, nu doar aici. Să înțeleagă trendurile. Și, cel mai important, să aibă energie și să le ajungă pentru mult timp, vor avea nevoie 😃

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO