Cum să construiești un domeniu viticol la nici 30 de ani? Florin Stegariu și curajul de a combate prejudecata tinereții - LIFE.ro
Mergi la conținut

Florin Stegariu este un spirit tânăr, dinamic, care poartă cu el mereu idei inovatoare. La nici 30 de ani conduce un domeniu viticol, dar care nu este reprezentat de cifre, ci de oamenii care stau pe lângă el și-l asigură de dezvoltarea frumoasă a business-ului său. Este General Manager al cramei Strunga din județul Iași, deși, culmea, cu 9 ani în urmă, era pe băncile facultății. Ticluia proiecte în minte pe care, cu ajutorul părinților, le-a implementat. A mers la braț cu dorința de a produce vinuri care s-a născut din pură pasiune insuflată în interiorul familiei de viticultori și agricultori în care a crescut. Sigur, diploma îl recomandă pe domeniul juridic, dar el a ales să lupte pentru valorile comune pe care le aveau membrii familiei sale.

A pornit ca mic producător de vinuri în 2017, an în care a obținut o producție de aproximativ o sută de mii de litri de vin, iar azi, Strunga Winery, este la a șasea campanie. Florin se perindă în jurul a ceea ce face, iar plăcerea sa față de această industrie este combinată cu încrederea pe care i-au dat-o oamenii din echipă și eforturile pe care le-au depus împreună pentru a obține cea mai bună calitate de struguri care exprimă potențialul maxim al terroir-ului.

Dincolo de cuvinte, am simțit emoția din vocea sa în timp ce el îmi descifra limbajul vinului și a culturii pentru vița de vie. Dacă nu era în perioada de recoltare, dar și ora ușor târzie în care ne-am intersectat, probabil am fi dublat timpul în care am fi stat la povești despre cel mai frumos cadou al acestui anotimp. Povești pe care, la rându-i Florin, speră să le transmită generațiilor viitoare pentru că vinul care este făurit la Strunga este o emblemă și văzut drept un omagiu adus tradițiilor locului. 

Florin Stegariu:„Anul viticol a fost unul extraordinar”

Florin, cum te găsim în prezent?

Tocmai ce am venit din Polonia. Am fost într-o vizită. Au fost 17 crame reprezentative din România. A fost o vizită cu reprezentanți de la Ambasada României de acolo, cu distribuitori, importatori, cu dorința de a promova vinurile românești în Polonia și de a comercializa vinurile de mare potență, și în special soiurile noastre autohtone. Astea ar trebui să fie puse în valoare într-un master plan pe care eu îl consider benefic în vederea unui brand de țară dus în direcția aceasta. 

Drept urmare, ești într-o perioadă aglomerată care coincide și cu perioada recoltării. 

Am ajuns în Polonia pentru că am lăsat la cramă o echipă de oameni tineri cu mare potențial de dezvoltare. Oenologul cramei este Valentin Sercovschi, un tip care se află la a 23-a campanie, îmi spunea zilele trecute. Este trecut prin foarte multe campanii de vinificație. Mai adaug că anul viticol a fost unul extraordinar. Am început campania la 1 septembrie și am reușit să recoltăm aproximativ 75 % până în seara aceasta. Mai avem vinurile roze și roșii, dar sper ca până în 5 octombrie să finalizăm campania. 

Mai poți?

După campanie, mai urmează târgurile. Avem târg la București, la Fratelli. Mai avem un târg la Cracovia, în Polonia. Ne întoarcem în luna noiembrie. Mai avem de pregătit și pentru perioada sărbătorilor. Vine Crăciunul. Cu optimism și zâmbetul pe buze, le facem pe toate pe rând. 

Cât de te ajută pe tine ca om, ca tânăr, dar și ca profesionist astfel de experiențe?

Sunt experiențe care ne șlefuiesc, cu siguranță. Noi ne dorim foarte mult să ducem rodul pământului în echilibru perfect, acesta fiind și motto-ul după care ne ghidăm. Formula noastră este foarte simplă. Se rezumă la patru cuvinte: investiție, echipă, calitate și onestitate. De aici am plecat mereu. Am pus calitatea înaintea cantității. Am pornit ca mic producător de vinuri. Îmi aduc aminte că în 2017, am obținut o producție de aproximativ o sută de mii de litri de vin. Eram foarte entuziasmați. Calitatea de vin obținută din terroir-ul de la Strunga ne-a dat posibilitatea să valorificăm soiurile la adevăratul potențial. Asta a și fost rațiunea cramei când am construit-o în 2017. Intrase via pe rod, strugurii erau foarte sănătoși. Aveam dorința aceasta de a vinifica, de a produce vinuri din pasiune pentru viticultură. Voiam și eu, la rându-mi, să văd potențialulul solului la Strunga. Mă întrebam: are tipicitate?!, are viitor?!, încotro ne îndreptăm?! Și așa am ajuns la a 6-a campanie astăzi. 

Cât despre apelativul „tânăr”, mă bucur în fiecare zi de tot ceea ce ne oferă. Este un business sub cerul liber. Nu aș vrea să mă leg și de alte apelative, pentru că eu nu am venit decât din pasiune. Sunt lucruri care nu pot fi cuantificate într-o parte financiară și nu am pornit în ideea de a specula o oportunitate de business. La mine, bunicul și străbunicul, au avut suprafețe de viță de vie și au fost viticultori în comuna Românești. Probabil, așa a fost menirea mea în familie să-i urmez. În urmă cu 9 ani de zile, am realizat primul proiect de reconversie și restructurare în viticultură pe o suprafață de 41 de hectare, sprijinit la acel moment de către tatăl și mama mea respectiv. Părinții m-au sprijinit pentru că nu aveam pe atunci posibilitatea financiară, acum 9 ani de zile să înființez o plantație de viță de vie. Drive-ul meu a fost de la început unul singur: să merg la târgurile internaționale de profil, vizitam crame din toată Europa și de acolo a și rămas pasiunea pentru viticultură și pentru rodul pământului care nu este doar despre a face vin, ci este despre un întreg proces. 

Florin Stegariu:„Nu este loc să fac joacă din business. Proiectul Strunga nu l-am gândit pe fază scurtă”

Cum combați tu prejudecata tinereții? Ești mai motivat sau te demotivează?

Te motivează foarte mult. Te motivează pentru că eu, în momentul când am gândit proiectul Strunga, nu l-am gândit pe fază scurtă. Mi-am dorit de la început să văd lucrurile dincolo de lucrurile temporare și nici nu era loc să fac joacă din business. Indiferent că am vârsta pe care o am, experiențele își spun cuvântul. Am început de timpuriu în această nișă și am trecut prin toate etapele de șlefuire până astăzi. Inclusiv pierderea tatălui m-a șlefuit. Era o relație foarte bună. Provin dintr-o familie de agricultori și faptul că am crescut la fermă am lucrat cu oameni de-a lungul timpului. Am fost ca o comunitate mereu și asta e cel mai important. 

Cine este omul din spatele acestui tânăr antreprenor care vorbește cu atât de multă dăruire despre ceea ce face?

Bună întrebare! Să știi că mă definește simplitatea. Dacă ar fi să mă rezum fix ca într-un business, la propoziția simplă de vânzare care trebuie să răspundă la câteva întrebări, ar fi simplitatea, cuvântul cheie. Asta am căutat. Nu am vrut să inventăm povești, să cumpăram povești create de agenții de marketing, ci efectiv am șters de praf trecutul locului, poveștile locului și le-am adus în atenția publicului.

Că ai pomenit pe tatăl tău, ai vrut să lucrezi de mic pe lângă el?

Am lucrat pe lângă el, pe lângă ei, am apreciat munca pământului. Faptul că am crescut la fermă m-a ajutat foarte mult, dar am vrut cu 9 ani în urmă să o iau pe cont propriu. Proiectul de vin a fost creația mea din dorința de a crea un diferențiator unic și de a avea unicitate. 

Din dorința de a arăta că poți să pleci de sub aripa tatălui și că ai propriile visuri plăsmuite-n minte și că vrei să le implementezi fără doar și poate?

Poate fi spus și așa, dar mai concret o să spun că am avut un freamăt continuu de a dovedi, cum s-ar spune, pe persoană fizică. Am vrut să simt pe pielea mea greșeli, am vrut să simt că sunt vulnerabil într-un business creat de la zero. Nu am vrut să iau ceva de-a gata. Așa a fost gândul meu de atunci. Eram student în anul al II-lea de facultate, eram la Drept, la Iași. E și un contrast prin prisma faptului că am studiat Dreptul și am ajuns viticultor. 

Florin Stegariu:„Toate discuțiile despre tata mă sensibilizează”

Florin, ce valori ai luat de la tatăl tău? 

Cel mai important lucru pe care l-am moștenit de la tata este apetitul pentru corectitudine și pasiunea pentru activitatea pe care o desfășor și în general pentru agricultură. Iubesc inclusiv ramura de agricultură și o desfășor ori de câte ori am ocazia. 

Pe ce considerente s-a bazat relația voastră?

Bucuria de a face lucrurile frumos împreună, onestitate, simplitate. 

Cred că voi atinge un punct sensibil, așa simt, dacă eu o să conduc acum discuția mai departe cu tine despre tatăl tău, însă mai am o curiozitate. 

Să știi că toate discuțiile despre tata mă sensibilizează. Nu o să detaliez niciodată mai mult decât o fac pentru că sunt lucruri care îmi transmit o anumită stare. 

Totuși, pentru ce i-ai mulțumi?

Pentru exact aceleași lucruri pe care le-am menționat adineauri. 

Te onorează să fii fiu al părinților tăi, dar cât de mult te onorează să fii și unul dintre cei mai tineri directori ai unei crame?

Mă onorează, dar în același timp mă și responsabilizează.

Apropo de provocări, care sunt cele mai mari provocări în afara anului pandemic?

În fiecare an sunt provocări și mai ales din prisma faptului că e un business sub cerul liber. Nu ai nicio siguranță a faptului că poți să ajungi să culegi strugurii în epoca lor optimă și să-i duci în cramă. Există posibilitatea să fie niște fenomene optime extreme și să-ți pună piedici în a-ți realiza întreg parcursul tehnologic. Acesta este primul aspect și fundamental. Într-o industrie care depinde de meteo, de natură, cu siguranță, până ajungem la sustenabilitate, la acțiuni concrete, ajungem la un singur lucru: să avem posibilitatea de a recolta și de a avea struguri de o calitate foarte bună ca să avem un vin foarte bun. 

A doua provocare a fost reticența oamenilor în proiectul Strunga. Eram foarte tineri, eram la început. Am lansat o gamă introductivă Strunga care avea niște figurine de lut semnate de meșterul Daniel Leș, gândite de noi atunci pentru a ne spune povestea locului. La Strunga a luat naștere „Hora trandafirului la Moldova” și a fost o sărbătoare a recoltei timp de 30 de ani. Este și o zonă cu potențial turistic, nu doar cu potențial viticol. Avem la 4-5 km distanță Castelul Miclăușeni, Vasile Alecsandri cu poezia „Strunga”, pentru că la Strunga, în pădure, erau cetele cu haiduci care dădeau târcoale boierilor și Alecsandri, în drumul lui de la Mircești către Iași a avut și el neplăceri create de haiduci și la 22 de ani, dacă nu mă înșel a scris poezia „Strunga”. Și nu în ultimul rând, Palatul „Alexandru Ioan Cuza”. Zona are potențial mare turistic. Putem să creăm o identitate foarte accesibilă și foarte pozitivă turiștilor români, cât și străini. Nu în ultimul rând, avem soiuri de mare calibru. Noi am luat foarte multe medalii și anul acesta. Chiar și în Franța, și în capitala Angliei. 

Florin Stegariu:„Nu am un soi de vin pe care să-l individualizez. Toate vinurile sunt lucrate corect”

Ce ar schimba antreprenorul Florin în piața vinului din țară?

Nu aș schimba, aș adăuga. Aș adăuga cum am mai zis și cred că asta este misiunea noastră, să creăm branduri de țară. Avem nevoie de o identitate și identitatea vine din soiuri românești, gastronomie românească, turism. Și noi suntem consumatori de turism. Noi, de exemplu, am organizat degustări comune cu Castelul Miclăușeni. Urmează în luna octombrie încă un astfel de eveniment. Am găzduit 150 de persoane. 

Citește și: https://life.ro/le-macchiole-o-crama-simbol-din-regiunea-viticola-bolgheri-care-asculta-si-respecta-pamantul/

Ce se întâmplă la crama ta față de celelalte crame?

Diferențiatorul unic este dat de unicitatea terroire, suma tuturor elementelor care dau rodul pământul. Vorbim chiar de soare, oameni, vibrația lor, modalitatea de a executa lucrările, sortare, sortare manuală, terroir-ul, structura solului. Sunt foarte multe elemente de adus în discuție. Cu siguranță, niciun vin nu se aseamănă de la un an la altul. Norocul nostru suprem este natura. Dacă vei degusta Feteasca Neagră 2020 și dacă vei degusta o Fetească Neagră produsă în 2022 care a fost recoltată într-o zi cu ceață, concentrată cu zaharuri diferite, alte elemente față de recoltarea din 2020, o să vezi că e altceva. Metoda de păstrare a vinului poate să fie diferită, iarăși un exemplu. Poate în 2020, am păstrat 6 luni, iar acum, în acest an, păstrăm 8 luni. 

Apropo de vinuri, ai vreun vin preferat de la tine sau toate sunt emblematice și au personalitatea lor?

Toate au personalitatea lor, dar sunt vinuri diferite pentru că toate au momentele lor. Nu aș putea să am vreo preferință. Îmi doresc foarte mult să fie admirat la maxim potențial vinul Feteasca Neagră. A luat naștere la Uricani, lângă Iași, și da, consider că se exprimă foarte bine. Totuși, nu aș putea să fac vreo diferență. Au mare interes toate. Nu am un soi pe care să-l individualizez. Toate vinurile sunt lucrate corect, respectăm orice metru pătrat, dar identifici anumite soiuri care ar putea să reprezinte și România. Din punctul meu de vedere, o cramă iese în față cu portofoliul de vinuri, dar și prin anumite vinuri și aici mă refer la roșii. 

Moldova oferă niște vinuri excepționale. Potențialul este nelimitat și asta este frumusețea industriei. Vinurile au o croială diferită. Pentru mine, sincer, este cea mai frumoasă perioadă din an aceasta, cea în care recoltez. Să vezi vinurile de la etapa de facere până în etapa finală, până pleacă din cramă. 

Te implici în toate etapele?

Mă implic în fiecare etapă, dar avem echipe de lucru. Așa cum am spus și la început, nu fac din business un loc de joacă. 

Florin Stegariu:„Avem două branduri noi înregistrate la OSIM”

Ai vorbit mai devreme de niște evenimente. Ce ticluiești pe viitor și care este targetul tău?

O serie de surprize noi în materie de vin. Avem două branduri noi înregistrate la OSIM. Așteptăm primul brand să îl lansăm anul acesta, iar al doilea brand, cu o serie de ediție limitată, va fi lansat în primăvara lui 2023.

Să fie preluarea conducerii lucrul cel mai curajos pe care l-ai făcut tu până acum, Florin?

Treaba asta cu preluarea nu prea sunt de acord. Vin cu o clarificare. Lumea a confundat. Este o construcție de la primul butuc până la ultima remorcă de struguri pe care am cules-o în seara aceasta. Eu am fost acolo de la început. Am fondat lucrurile, proiectele europene de reconversie le-am făcut personal. Nu este o exprimare foarte corectă, căci, la propriu vorbind, nu a venit nimeni să-mi dea niște chei. Am fost acolo de la început, mi-am înțeles misiunea, am crezut în proiectul Strunga, am fost în momente grele cu toții, dar și bune și ne încântă cel mai mult recunoașterea. Nu am cerut decât să fim respectați. Vinurile noastre au confirmat de foarte multe ori că merită respect. Noi ne-am văzut întotdeauna de locul nostru în ecosistemul numit vin. 

Dacă nu ar fi fost atribuțiile din cramă și nu ai fi dus tradițiile familiei mai departe, ce ar fi făcut Florin Stegariu? Ai spus mai devreme că ai dat la Drept. Ce-mi mai poți mărturisi?

Facultatea am terminat-o, doar că nu m-am dus către domeniu. Mi-a plăcut enorm, am studiat cu drag. Chiar și în prezent am discuții cu teme juridice, dar, se pare, că chemarea a fost mai puternică spre viticultură decât spre partea juridică. 

Ce aș fi făcut?! Aș fi investit mai mult în dezvoltarea mea personală. Cred că asta e cea mai bună investiție. Eu cred că nimic nu este întâmplător. Și mai este important să faci lucrurile cu bucurie. 

Florin Stegariu:„Carrousel se va chema un nou brand și l-am gândit ca un carusel de amintiri. Aceasta informație e exclusivitate”

Ce-ți place la tine?

Îmi place, în materie profesională, să creez branduri. Îmi place să lucrez cu o echipă foarte smart, să petrecem foarte mult timp în brainstorming. Uite, am să-ți spun o poveste! Nori de vară a luat naștere în urmă cu un an și jumătate, brand care s-a bucurat și se bucură de un real succes în rândul tinerilor, și vreau să-ți spun că tot procesul creativ a pornit foarte simplu. Eram în plin proces de iarnă și mă gândeam la provocările pe care le am vara. Noi, ca viticultori, urmărim în permanență norii. Au apărut în mintea mea, la momentul respectiv, norii de vară. Atunci mi-am spus că acesta, pentru că este un vin ușor, e ca niște nori de vară. De acolo a pornit totul natural. 

Urmează să lansăm un nou brand, Carrousel se va chema și l-am gândit ca un carusel de amintiri. Această informație e exclusivitate. Am gândit trei etichete ce exprimă un loc drag oamenilor. Pe o etichetă avem Provence, pe una Veneția, pe alta Toscana. Etichetele sunt ca niște cărți poștale. Este un vin care te poartă cu gândul sau dacă ai fost acolo, îți amintește de perioada în locația respectivă. 

Apropo de orașe sau țări, pe unde te-a condus vinul?

Vinul m-a condus în Franța, în Champagne. Este o locație în care am întâlnit proprietari de crame la a 4-a sau a 5-a generație. Sunt prieten cu ei, am învățat foarte multe de la ei. Ei au fost o sursă de inspirație pentru mine în anii trecuți prin prisma faptului că erau afaceri bazate pe un efort constant dat de generații cu o pasiune nemaiîntâlnită. Probabil, acei producători nu-i vei mai întâlni niciodată. Îi găsești din întâmplare în anumite restaurante în Franța sau țările vecine. Sunt producții foarte mici de vin sau șampanie, dar sunt oameni cu adevărată expertiză și îți arată că simplitatea și abilitatea de a simplifica e mult mai importantă decât o chestie construită mainstream. 

Am fost în Italia, în partea de Nord. A fost o experiență foarte plăcută din prisma faptului că au reușit să se integreze și sunt foarte versatili în modul de comunicare și nu doar. Știu să-și controleze foarte bine toți pașii, toate costurile de producții realizându-le de înaltă calitate. Am fost în Spania. Sunt un mare fan al vinurilor din Spania și așa am să rămân până la final. Aceeași poveste: familii aflate la a 5-a generație. Așa am învățat că noi nu avem rolul decât de a ține cheile pentru următoarea generație. Noi trebuie să știm cum să ducem cheile la generația de după noi. Într-o eleganță conceptuală, este doar despre continuitate și de a duce mai departe experiența generațiilor viitoare. 

Florin Stegariu:„ Toată echipa Strunga am considerat-o ca o familie”

Mi-ai spus că alții au fost surse de inspirație pentru tine. Te consideri și tu o sursă în rândul tinerilor?

Cu siguranță. Am dezvoltat echipe de tineri în jurul meu. Mi-am dorit să fiu mai bun ca ieri și mi-am dorit să creștem împreună. Sunt lucruri care se transmit. Nu am pornit cu ideea de a fi mentorul cuiva, dar când faci lucrurile cu sinteză, cu creativitate față de ceea ce faci, garantat vin și alți oameni în echipă care vor să fie parte din proiectul tău. Toată echipa Strunga am considerat-o ca o familie. Suntem toți în acest proiect și trebuie să fim într-o concordanță. 

Dacă ar fi să revii peste un deceniu peste materialul cu noi doi, ce gând ți-ai lăsa de care ții cont acum, dar să ții cont și peste 10 ani?

În primul rând, mi-aș dori să ne găsim sănătoși. În al doilea rând, să fim pe același drum al cunoașterii și să fiu cu aceeași dorință de a fi și mai bun în toate. Aș dori să nu lipsească cele patru elemente pe care le-am enumerat la început. Îmi doresc să avem predictibilitate, îmi doresc să nu mai trăim un val pandemic și nu în ultimul rând să fim performanți. Ar fi mai multe de spus, dar consider că trebuie să vii într-o plimbare, într-o vizită ca să înțelegi tot procesul și să simți tot freamătul.

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora