Un serial care te face să te întrebi și „cine face jocurile politice?”, dar și „ce spune costumul meu despre mine?”.
Recunosc, îmi place mult Keri Russell, dar nu mă dau în vânt după intrigile politice. Însă serialul „The Diplomat” m-a prins încă de la primele episoade. Are un scenariu bun de tot, are ritm și replici foarte bine scrise, pe care actorii știu exact cum să le livreze. Și, chiar dacă se discută despre atacuri militare și alianțe internaționale, nu simți nicio clipă că ți se predă un curs de geopolitică. Abia aștept al patrulea sezon, care va fi disponibil pe Netflix din 15 octombrie.
Kate Wyler, personajul principal interpretat de Keri Russell, tocmai a obținut postul de ambasadoare a Statelor Unite în Afganistan și se pregătește să plece la Kabul. Însă, pe nepusă masă, este numită ambasadoare în Marea Britanie, pentru a dezamorsa o criză politică internațională.
Numai că misiunea ei diplomatică la Londra are și o miză despre care noua ambasadoare nu știe nimic: Casa Albă o testează pentru postul de vicepreședintă a Statelor Unite. Din acel moment, nu mai contează doar cât de bine își face meseria, ci și dacă poate fi transformată într-o figură politică pe placul publicului. O femeie obișnuită să negocieze în zone de război trebuie acum să învețe cum să zâmbească în fotografii, ce rochii să poarte și cum să-și prindă părul.
O căsnicie care nu se termină. O idilă care nu începe
Kate este în pragul divorțului, dar numirea la Londra îi dă peste cap și planurile personale. Hal (Rufus Sewell), soțul ei, este un diplomat strălucit, fermecător și foarte abil în negocieri. În același timp, este incapabil să stea deoparte, mai ales când Kate îi cere să nu se amestece.
La Londra, Kate lucrează îndeaproape cu Austin Dennison (David Gyasi), ministrul britanic de Externe. Mai reținut decât Hal, atent și foarte bun în ceea ce face, Dennison o tratează ca pe un partener egal. Între ei se conturează o atracție discretă, construită din priviri, conversații întrerupte și multă stăpânire de sine. E un flirt atât de bine ținut în frâu, încât abia aștepți ca lucrurile să scape de sub control.
Avem o criză internațională, o posibilă vicepreședintă care nu vrea postul, o căsnicie care refuză să se termine și o idilă care nu îndrăznește să înceapă. Toate, în timp ce Kate poartă aproape zilnic același costum negru.
Înainte să salveze lumea, trebuie să dea bine în poze
Ședința foto din grădina reședinței diplomatice, pe care Kate se străduiește din răsputeri să o evite, spune aproape totul despre personajul principal. O întreagă echipă îi aranjează părul, hainele, postura și, practic, întreaga imagine publică.
Consilierul ei încearcă să-i explice că nu este suficient să fie competentă. Trebuie să pară mai caldă, mai accesibilă și mai ușor de prezentat publicului. Iar ea suportă cu greu întreaga operațiune cu atitudinea unei femei căreia i s-a spus că, înainte de a opri o criză internațională, ar fi bine să încerce o altă bluză.
Bărbații pot purta zilnic același costum. O femeie trebuie să transmită autoritate, dar nu rigiditate; feminitate, dar nu frivolitate; ambiție, dar nu prea multă. Iar Kate nu are timp pentru toate aceste „nimicuri”.
Costumul mai spune ceva despre ea. Kate nu vrea să fie privită înainte de a fi ascultată
Același costum negru. Alte crize diplomatice
Costumul negru este uniforma ei. Nu un „power suit” ales pentru efect. Este haina în care Kate poate uita de haine.
Actrița Keri Russell povestea că, de-a lungul celor trei sezoane, Kate a rămas fidelă aceluiași costum negru, schimbând doar, din când în când, culoarea cămășii. Când îți alegi „o uniformă”, nu mai consumi timp și energie gândindu-te cu ce te îmbraci. Te poți ocupa de lucrurile care contează – adică o alianță fragilă, o navă atacată sau un lider politic gata să ia o decizie catastrofală.
Costumul mai spune însă ceva despre ea. Kate nu vrea să fie privită înainte de a fi ascultată. Nu se așază la masa negocierilor ca să cucerească audiența, ci pentru că există o problemă care trebuie rezolvată. Își prinde părul în grabă, își suflecă mânecile și nu pierde vremea încercând să pară puternică. Este.
Keri Russell o joacă fără teatralitate și gesturi mari, fără discursuri despre femeile care ajung la putere. Kate poate fi impulsivă, dezordonată, nedreaptă și foarte greu de suportat. Dar este atât de bună în ceea ce face, încât vrei să o urmărești cu atenție și să afli cum reușește să aibă trei mutări gândite în avans și încă doi ași în mânecă.
Rochia roșie schimbă jocul
Când renunță, în sfârșit, la veșnicul costum negru, Kate nu o face deloc întâmplător. Pentru un eveniment de gală la Luvru, alege o rochie roșie. Apariția ei ne arată că știe ce înseamnă să fii în lumina reflectoarelor și cum să inspiri forță și putere. În plus, ambasadoarea decide să facă un pas înainte în relația sa cu șarmantul ministru britanic de Externe și, în același timp, să se răzbune pe Hal.
Rochia, inspirată de un model Galvan London, a fost recreată special pentru serial. Designerii i-au schimbat nuanța și decolteul și i-au prelungit trena, astfel încât Kate să iasă în evidență în decorul Luvrului. Trena are și un scop mai puțin diplomatic: îi oferă lui Dennison ocazia să o ajute pe Kate să coboare scările.
În rochia roșie apare, pentru câteva clipe, o altă Kate. Nu doar diplomata, soția exasperată sau posibila viitoare vicepreședintă, ci o femeie conștientă că este privită și care, de data aceasta, nu mai pare să deteste complet ideea.
Și politica poate fi amuzantă
Din punctul meu de vedere, Keri Russell joacă impecabil în serialul ăsta. Nu degeaba a primit premii și nominalizări pentru cea mai bună interpretare feminină într-un serial dramatic. Însă, v-am spus, scenariul este motivul pentru care rămân țintuită în fața ecranului. Personajele se întrerup, își termină unele altora ideile și negociază în timp ce merg pe coridoarele unora dintre cele mai impunătoare clădiri ale lumii. Uneori, abia după ce scena s-a încheiat reușești să înțelegi cine a negociat cel mai bine și dacă a obținut ce voia, de fapt.
Creatoarea serialului, Debora Cahn, a lucrat la „The West Wing” și „Homeland”, așa că știe să construiască tensiune dintr-o conversație și să facă interesantă schimbarea unui singur cuvânt într-o declarație oficială.
„The Diplomat” nu este un serial scorțos. Dimpotrivă, e foarte amuzant pe alocuri. Am râs cu poftă la replici tăioase, la schimburi de priviri în momente tensionate, la răsturnări de situație și la scene care mizează mult pe comicul situației. În plus, vedem că oamenii de care depinde soarta lumii pot fi obosiți, vanitoși, geloși sau ridicoli – uneori în aceeași scenă.
La bine, la rău… și la și mai rău
În trailerul noului sezon, Kate își reia jurământul de căsătorie în fața lui Hal, dar o face în stil propriu: „Eu, Katherine Wyler, te iau la bine, la rău și la și mai rău”. Este un rezumat foarte bun al relației cu soțul său și o promisiune destul de clară pentru ceea ce ni se pregătește.
Înainte de premiera noului sezon „The Diplomat”, o să revăd, mai mult ca sigur, primele trei sezoane. Sunt curioasă cât timp va mai reuși Kate să țină sub control jocurile politice din culise, căsnicia și propria viață. Și oare ce cămăși va mai asorta costumului negru?
Foto: Netflix
