Căutare

Share this article

Sibiu Jazz Festival, cea mai longevivă manifestare dedicată jazzului din România, se apropie de borna jubileului de 50 de ani pe care o va atinge anul viitor. La a 49-a ediție, cea care începe peste câteva zile, Simona Maxim, directorul executiv al festivalului, vorbește despre pasiunea sa veche pentru muzică, despre cum a ajuns să lucreze pentru SJF acum 18 ani și cum își păstrează vitalitatea acest proiect de suflet, care încurajează tinerii muzicieni și inovația artistică, oferind în același timp și concerte-eveniment cu artiști de talie mondială. Jazz-ul va pune stăpânire pe Sibiu și în acest an în perioada 16-19 mai, perioadă în care Piața Mare a orașului se va transforma într-o sală de concert gigantică, cu intrare liberă.

Sibiu Jazz Festival
Afisul evenimentului Sibiu Jazz festival

Timp de patru zile, în luna mai, fanii jazzului și ai muzicii bune vor avea ocazia să savureze o serie de concerte susținute în premieră de artiști din 13 țări de pe trei continente, unii dintre ei pentru prima dată în România, atât personalități consacrate ale lumii jazzului, cât și tineri instrumentiști în curs de afirmare. Dincolo de programe mai vechi sau mai noi, de selecții și căutări, e cineva care se ocupă de acest festival de 18 ani: Simona Maxim, director executiv al SJF. A început ca voluntar, iar azi conduce o echipă profesionistă și entuziastă.

De la balet la jazz

Simona, ce muzică ascultai când erai mică?

Sibiu Jazz Festival

Ascultam muzică clasică, pentru că prima mea mare pasiune, la trei ani, a fost baletul clasic. Ulterior am descoperit multe alte genuri muzicale, pe care le ascultam cu plăcere în copilărie, pentru că dintotdeauna am avut curiozitatea să explorez universul muzical. Petreceam ore întregi navigând pe unde radio AM în căutare de muzică. Mă fascina muzica orientală, adoram chansonul francez și m-am îndrăgostit iremediabil de „iubitul” mamei mele, Julio Iglesias. Făceam economii pentru a cumpăra casete audio.

Îți amintești primul contact cu jazzul?

Da. A fost prin intermediul unui film documentar difuzat de Televiziunea Română în 1990 sau ‘91. Tema documentarului era istoria muzicii de jazz. Și acum îmi amintesc impresia puternică pe care mi-a lăsat-o Mahalia Jackson interpretând o celebră piesă gospel, „Amazing Grace”. Tot în acel documentar am descoperit pentru prima dată improvizația în jazzul vocal – scat-ul. Totdeauna mi-a plăcut să cânt, am studiat canto, în particular doi ani în perioada liceului, iar opt ani am fost membră a corului Bach din Sibiu. Descoperirea scat-ului a fost pentru mine o încântare, o provocare. Mă închideam în singura încăpere a casei care avea acustica bună, baia, și improvizam vocal după modelul văzut la televizor.

Ce voiai să te faci când erai mică?

Pe la 4-5 ani voiam să devin balerină. Voiam să dansez.

Pasiunea pentru cultură

Ce facultate ai terminat și cum ai ajuns acolo? Care e povestea?

Am absolvit Facultatea de Științe Politice, pe care am încheiat-o cu o lucrare de licență având ca tematică politicile culturale, pentru că deja lucram pentru festival de un an de zile și îmi doream să creez o legătură între studiile mele și viața mea profesională, cariera mea, care începea ușor-ușor să se contureze.

Am ajuns la această facultate într-un moment de criză. Deși de mică am avut un talent natural pentru limbi străine, am refuzat să urmez o facultate în domeniu, spre dezamăgirea mamei. În primii ani de liceu am decis că vreau să fiu avocat, mai ales după ce am văzut mai multe filme americane în care actorii-avocați construiau pledoarii fascinante. Doi ani m-am pregătit temeinic pentru viitorul examen. Familia mea era încântată. Surpriza a venit în clasa a XI-a, când am început să studiez filozofia. M-a fascinat.

Bineînțeles, am decis să mă pregătesc pentru Facultatea de Filozofie, renunțând la Drept. Părinții mei erau disperați, însă m-au susținut. Timpul de pregătire era destul de scurt și efortul pe care trebuia să-l fac era imens, la vremea aceea în examen se solicita să cunoști și să redai textele din manual pe de rost. M-am luptat cu mine însămi enorm. Toată ființa mea se revolta din pricina acestei cerințe de a învăța mecanic. Cu câteva luni înainte de examen am constatat că nu sunt suficient de pregătită și am vrut să rămân un an acasă, să mă pregătesc temeinic. La sugestia profesorului de filozofie, mi-am propus să încerc o altă variantă: pe lângă filozofie, mai trebuia să învăț istorie și puteam să îmi depun dosarul la Facultatea de Științe Politice de la Sibiu, unde cerințele erau mai lejere decât la Cluj sau la București. Am acceptat cu rezerva că după un an de zile voi da examen la Facultatea de Filozofie la București. Aceasta nu s-a mai întâmplat. Am descoperit în programa Facultății de Științe Politice o multitudine de cursuri care mi-au captat atenția: studiam și filozofie, și sociologie, și antropologie, și istorie, o combinație fascinantă, pe care am considerat-o binevenită în dezvoltarea culturii mele generale. Niciodată nu mi-am dorit să dezvolt o carieră politică sau să mă implic în politică.

Sibiu Jazz Festival

Din păcate, am renunțat la o carieră artistică, cu toate că am avut mare succes și ca actriță amatoare, într-un proiect realizat în coproducție cu artiști suedezi. La vremea respectivă consideram că pasiunea mea pentru muzică, teatru, film și alte forme de artă nu se poate concretiza într-o carieră.

Cum de ai ajuns voluntar la festival?

Tocmai venisem în țară după aproape jumătate de an petrecut în Statele Unite. Am fost recrutată de directorul artistic al festivalului, care era o cunoștință de familie.

De câți ani te ocupi de Festivalul de Jazz din Sibiu?

Din ianuarie 2001 până în prezent. Au trecut 18 ani deja…

Sibiu Jazz Festival
Sibiu Jazz Festival 2018

Cine propune și decide cine vor fi invitații?

Lucrez în echipă cu directorul artistic al Festivalului, domnul H.J.K. Schmidt. Majoritatea propunerilor vin din partea domniei sale, însă deciziile le luăm împreună.

Proiecte muzicale colorate ritmic și… gastronomie

Ce înseamnă festivalul de anul acesta?

Așa cum ne-am obișnuit publicul, și anul acesta promovăm proiecte muzicale extrem de diverse și colorate ritmic, la care se adaugă o ofertă gastronomică variată, întrucât în acest an Sibiul este Regiune Gastronomică Europeană.

Concertele din acest an ale Sibiu Jazz Festival susținute de invitații străini abordează o paletă foarte largă de stiluri, cu influențe extrem de diverse: world music, folclor și muzică clasică (Broes, Belgia, 16 mai, ora 19.00 – Mango – The Bar), jazz contemporan (Jeff Herr Corporation, Luxemburg, 17 mai, ora 19.00, Piața Mare), flamenco-jazz (Sergio de Lope, Spania, 17 mai, ora 21.00 Piața Mare), jazz-rock (Shalosh, Israel, 18 mai, ora 17.00- Piața Mare), soul-jazz (Jazzodrom, Austria, 18 mai, ora 21.00 – Piața Mare) și jazz latino (Electrocutango, 19 mai, ora 19.00, și Conexión Cubana, 19 mai, ora 21.00 – Piața Mare). De asemenea, câștigătorii de anul trecut ai Sibiu Jazz Competition, Marcin Pater Trio, sunt prezenți în program cu un concert ce va avea loc în după-amiaza zilei de 17 mai, de la ora 17.00. Zilnic, începând de vineri, 17 mai, vom avea Jazz for Kids de la ora 16.00, iar serile se vor încheia cu Afer Party-uri în Mango – The Bar. Vă recomand și concertul de vineri, ora 19.00, susținut de Rakasz Gergely “Lords of the Organ” (Ungaria) la Biserica Reformată (str. Mitropoliei, nr. 9), dar și Jazz Café Concert la Conacul Maria Theresa – Orlat, care va avea loc sâmbătă, de la ora 13.00.

De asemenea, câștigătorii de anul trecut ai Sibiu Jazz Competition, Marcin Pater Trio, sunt prezenți în program cu un concert ce va avea loc în după-amiaza zilei de 17 mai, de la ora 17.00.

Programul acestei ediții mai include concerte ale unor muzicieni consacrați de jazz din România precum Cristian Soleanu Quintet (18 mai, ora 19.00). Totodată publicul va putea aprecia blues-ul interpretat de muzicienii sibieni de la JoyBlues Band (16 mai, ora 21.00) și Adi Bărar Band (16 mai, ora 17.00), un proiect al fondatorului celebrei formații de rock Cargo.

Sibiu Jazz Festival

Cum crezi că a putut rezista atât de mulți ani un festival de jazz?

Datorită câtorva oameni care au pus enorm de mult suflet, pasiune și care iubesc festivalul și ceea ce reprezintă el. Sufletul acestui festival este echipa.

Care este sfatul tău, cum crezi că am putea să-i împrietenim pe copii cu jazzul?

Noi îi atragem pe copii folosind jocul. Anul acesta, părinții și copiii sunt invitați să se joace cu instrumente de percuție. În alți ani am avut chiar proiecție de desene animate cu coloană sonoră de jazz.

Atmosfera festivalului la ediția de anul trecut

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO