„Eu sunt cel pe care îl înjurați când vă intră o reclamă pe Youtube”. Cum a ajuns tânărul Alexandru Curtașu să-și facă o viață în București, deși nu îi place deloc agitația și de ce a ales să lucreze încă din primul an de facultate

Alexandru Curtașu a plecat din Pitești la București pentru a merge la facultate, deși nu îi plăcea deloc agitația de la capitală. A stat la cămin, și-a făcut prieteni și după un semestru și-a dat seama că vrea să muncească. Așa a ajuns la GUN Media, deși nu știa foarte bine ce face un digital marketer. Acum, după patru ani, este unul dintre cei mai experimentați angajați ai agenției de marketing online, iar sfatul său pentru toți studenții este să încerce să muncească încă din timpul facultății, chiar dacă part-time. În acest fel, crede Alex, că îți poți da seama dacă ai ales sau nu drumul potrivit, poate chiar să afli ce vrei de la viața ta profesională, de la viitorul tău. 

Spune că cei patru ani de când lucrează l-au schimbat. Nu știe cum o să-i arate viitorul, dar visează ca peste ani să aibă o cafenea și să stea liniștit admirând marea de oameni și forfota orașului. Îi place să facă sport și să gătească pentru el și iubita sa cu care este împreună încă de la finalul liceului. 

Alexandru Curtașu, povestește-ne puțin despre tine…

Am 23 de ani și sunt, de loc, din Pitești. M-am mutat în București acum aproape cinci ani, atunci când am început și facultatea. Sunt pasionat de sport, foarte, foarte pasionat de sport (râde) – de la ridicat greutăți, alergat și până la fotbal sau baschet. Sunt o persoană foarte organizată, adică am tot programul organizat la liniuță, știu ce fac în fiecare zi a săptămânii, cu cine mă întâlnesc. Și sunt un om liniștit, îmi place să călătoresc și să stau în natură, cât mai departe de agitația orașului. 

Spui că nu îți place orașul și agitația, dar te-ai mutat la București 🙂

Da… m-am mutat în București pentru a învăța. Apoi m-am și angajat aici. Iar acum m-am obișnuit, am prieteni, iar viața mea este aici. Dar, nu îmi place aglomerația în continuare.

Te-ai angajat în agenția de marketing online GUN Media încă din primul an de facultate, cum ai ajuns să lucrezi aici?

Îl cunoșteam deja pe Robert Trandafir, unul dintre fondatorii GUN Media și am aflat că au în agenție o poziție deschisă de junior. Acest lucru s-a potrivit perfect pentru că atunci îmi căutam și eu un job. Dar nu știam mai nimic despre ce urma să fac, așa că am început să caut tot felul de informații online și să parcurg cursuri și tutoriale, de la ce înseamnă Google Ads, la Facebook Ads. Nu știam ce presupune Marketingul Digital atunci, auzisem de platforme, dar nu știam exact ce face fiecare. Așa că am avut mari emoții la început. Dar, după ce m-am angajat la ei, m-am îndrăgostit încetul cu încetul de acest domeniu. Și cred că acesta a fost motivul pentru care am și putut crește atât de repede, altfel nu cred că aș fi putut avea motivația necesară pentru a ține pasul cu toate noutățile din acest domeniu. 

Dar ce credeai că presupune acest job înainte?

Știam că are legătură cu reclamele care apar pe Facebook sau Google, însă nu știam cum arată fiecare platformă în parte. Credeam, sincer, că sunt mult mai tehnice, dar, din fericire, sunt foarte user friendly și te provoacă mai mult din perspectivă creativă. Te provoacă mereu să gândești outside the box pentru că ce contează cel mai mult acum este cum reușești să te diferențiezi. 

Când ai făcut prima campanie, mai ții minte după cât timp?

Foarte devreme, cred că în prima săptămână. Atunci când m-am angajat făceam micro-task-uri pentru colegii cu mai multă experiență. Așa am reușit să învăț. Făceam lucruri mai mici – de la keyword research, la redactat anunțuri și campanii mai mici de Google. Dar după vreo 2-3 săptămâni am preluat deja primul meu client. 

Am avut multe emoții la prima discuție pe care am avut-o cu clientul. Așa funcționează lucrurile la noi – avem o primă discuție cu clientul în care încercăm să extragem obiectivele, care sunt problemele sau provocările și revenim apoi cu o strategie personalizată pentru nevoile lui. A fost un moment care m-a scos mult din zona de confort. 

De ce?

Încă nu mă simțeam foarte stăpân pe mine. Știam ce trebuie să fac, dar nu știam dacă mă voi descurca. 

Spuneai că îl știai pe Robert Trandafir, unul dintre fondatorii agenției, dinainte. De unde?

O legătură de familie. Îi urmăream activitatea încă din liceu și cred că a contat puțin și în alegerea facultății de Marketing. Mi se părea foarte interesant domeniul, iar faptul că politica GUN Media a fost tot timpul de a forma juniori cu potențial m-a făcut să aplic la job. 

În acest moment în echipă mai sunt și alți colegi ai căror prim job în marketing online a fost în această agenție, unii dintre ei veniți tot din postura de studenți.

Ai lucrat la GUN Media încă din primul an de facultate. A fost primul și singurul tău job?

Da… luna aceasta voi face patru ani de când m-am angajat aici. Practic după primul semestru de facultate m-am angajat la GUN Media. După ce am văzut ce înseamnă facultatea, cum sunt cursurile, mi-am dat seama că pot să îmi iau și un job. 

Ești printre angajații cei mai vechi ai agenției?

Cred că sunt al doilea ca vechime în acest moment, da (râde). Evident, nu îi punem aici pe cei trei fondatori ai agenției (respectiv Ana Florea, Robert Trandafir și Florin Anghel). 

Cât de greu ți-a fost să lucrezi și să mergi, în același timp, și la facultate, a fost una la zi, nu?

Am făcut Marketing la ASE, la zi, da. Sincer, a fost mai complicat decât mă așteptam. Uneori era dificil să țin pasul cu toate temele, dar din fericire colegii de la job m-au înțeles și am avut un program mai flexibil, astfel încât să mă duc și la ore când era necesar. În plus, am reușit să leg câteva prietenii foarte strânse cu colegii de la facultate care mă ajutau cu ce este de făcut, ce aveam de învățat. Dacă nu erau ei, sigur mi-ar fi fost mult mai greu. 

De ce ai vrut să lucrezi încă din facultate? 

Am vrut să fiu independent financiar. Nu am vrut să le cer părinților bani de buzunar. În plus, am vrut și să văd dacă am luat decizia bună atunci când am ales Facultatea de Marketing, dacă mă atrage și mi se potrivește cu adevărat acest domeniu.

Se spune că anii facultății sunt cei mai faini, așa au fost pentru tine? Ai reușit să profiți de ei având în vedere că munceai?

Cred că în primul an am reușit să profit cel mai mult de această perioadă. În primul semestru nu am muncit. În plus, am stat și la cămin. Atunci am legat cele mai multe prietenii. După anul doi cred că am pus job-ul pe primul loc și mi-am făcut mai greu relații la facultate, comunicam mai ușor cu oamenii din birou, decât cei din clasă. Dar m-am bucurat de studenție, nu mă plâng (râde). Cert este că ei, colegii de facultate, se înțelegeau mai bine, aveau mai multe povești și momente petrecute împreună.

Și nu te invitau și pe tine la petrecerile lor?

Ba da (râde), din punctul acesta de vedere a fost bine (râde). Dar aveau multe bârfe din timpul cursurilor pe care eu nu le știam. Dacă ar trebui să mai iau această decizie din nou, aș lua-o. Chiar i-aș sfătui pe toți studenții să își găsească un job, chiar și part-time pentru că îi ajută să ia contact cu piața muncii din România și să își dea seama ce își doresc de la viața lor profesională, poate chiar unde se văd pe viitor. 

Spuneai că ai stat la cămin. Toată facultatea sau doar primul semestru?

Doar primul an. Apoi m-am mutat într-un apartament cu un coleg de facultate. 

Mai stai și acum cu el?

Nu (râde). Am stat împreună în timpul facultății, la master ne-am separat. 

Muncea și el?

Da. Și el făcea o facultate mult mai grea decât a mea, ceva pe Informatică Economică și a făcut față amândurora. 

Cum le povestești oamenilor ce faci la birou toată ziua?

De obicei le spun că „eu sunt cel pe care îl înjurați când vă intră o reclamă pe Youtube”. Ar putea să fie un rezumat bun a ceea ce fac la birou. Apoi, dacă vor, încerc să le explic care sunt reclamele de pe Facebook și Google, cum funcționează și cum le pot distinge de postările organice.

Ai tăi au Facebook, Instagram, conturi de social media?

Doar mama. 

Le-ai făcut tu?

Sincer nu mai țin minte. Dar cred că s-a descurcat singură. 

Te urmărește?

Da, evident. 

Și îți comentează la toate postările?

A cam trecut de faza asta (râde). Înainte era prima care îmi comenta, acum i-a mai trecut. Dar, în continuare, cred că este printre primii care îmi dau like.

Cum le-ai explicat alor tăi ce muncești la birou 🙂

Nu cred că înțeleg foarte bine nici acum ce fac, dar le-am explicat cum arată reclamele de Facebook sau de Google. Le-am spus că eu sunt omul care face ca oferta să se întâlnească cu cererea în mediul online.

Și sunt mândri de tine sau și-ar fi dorit să ai o altă meserie?

Când eram mic își doreau să mă fac polițist. Apoi au înțeles că nu asta îmi doresc. Iar acum sunt mândri de mine, mereu mă laudă în familie. Mă sprijină mereu. 

Deci nu au legătură cu mediul online?

Nu, nu au nicio legătură. Sunt doar fericiți când văd că eu sunt mulțumit cu ce fac.

Ei ce fac?

Tatăl meu lucrează în industria auto, pe zona de cablaje, operatori roboți industriali. Iar mama lucrează în logistică, coordonează un depozit.

Te luau ai tăi cu ei la muncă atunci când erai mic?

Cred că am fost o singură dată cu mama la ziua porților deschise. Am fost însă de mic atras de calculatoare, mi-au plăcut mult și jocurile. Mă vedeam, într-un fel, făcând muncă de birou, lucrând pe calculator. 

Acum nu te mai joci?

Nu prea, nu mai am nici foarte mult timp. Pe lângă job fac și Masterul de Marketing Online, am vrut să mă specializez. Așa că în timpul semestrului am activitate. Programul meu arată ceva de genul – muncă până la 5, apoi de la 5:30 pm începe masterul. 

Online?

Da, ceea ce a fost un mare avantaj pentru mine. Așa am reușit să țin pasul cu materiile și cu studiul. Mi-a fost mult mai ușor să ajung la cursuri și să nu rămân niciodată în urmă. Mult mai ușor decât la licență, atunci când nu existau cursuri online.

Îmi spuneai la începutul interviului că ai avut primul client încă din primele săptămâni. Însă, ai început de jos, ca junior, și în doar câțiva ani, ții traininguri de Google ADS pentru colegi și clienți, gestionezi conturile cele mai mari ale agenției, cum a fost această evoluție pentru tine? 

De fiecare dată când trebuia să preiau o responsabilitate nouă sau să ies din zona de confort, eram tentat să spun că nu sunt pregătit, dar cred că toate aceste lucruri m-au ajutat să cresc atât profesional, cât și personal. Am cunoscut oameni foarte faini în toată această perioadă. Și am avut colegi care m-au susținut și m-au ajutat să mă dezvolt, iar acest lucru este foarte important pentru că într-o echipă este bine să simți că ai de unde să primești un sfat sau să ceri ajutor. Iar acum am ajuns să țin traininguri pentru colegi și clienți. Asta cred că se datorează în special organizării mele. Mi-a fost ușor să îmi pun toate informațiile într-o ordine logică și să le dau mai departe într-un mod simplu și ușor de înțeles. 

Cine te-a ajutat cel mai mult să crești și să te dezvolți profesional?

Colegii, clar, prin toată susținerea lor, dar și mediul de lucru foarte antrenant. De asemenea, aș spune că Robert Trandafir a fost ca un mentor pentru mine. Nu s-a ferit niciodată să îmi spună când greșeam și întotdeauna m-a ajutat cu un sfat atunci când aveam nevoie. L-am privit ca pe un exemplu. De fiecare dată când era o discuție între colegi sau cu clienții îmi plăcea cum aducea argumente și cum le susținea. Mi-am dorit mereu să am fluiditatea și siguranța lui în comunicare și argumentare. M-am întors întotdeauna către el când am avut nevoie și mă bucur că am avut parte de îndrumarea lui. 

Cum este atmosfera în agenția de marketing online GUN Media? 

Pot spune că suntem ca un grup de prieteni. Vorbim despre orice, de la istorie sau politică până la meciul de aseară, pe unde am ieșit să mâncăm sau la ce seriale ne uităm. Ieșim des în oraș. Avem seri de board games. Este o plăcere să mergem la birou, iar lucrul acesta contează foarte mult. 

Spuneam mai devreme că acesta este primul și singurul tău job, nu te-ai gândit niciodată să încerci să lucrezi într-o corporație sau să pleci din țară?

Să lucrez într-o corporație, nu. Sincer nu cred că este pentru mine. M-am obișnuit cu această atmosferă frumoasă, de familie, de la GUN Media și nu aș vrea să renunț la asta. Cât despre plecatul în străinătate, a fost o idee la începutul facultății, dar acum nu mai este o dorință pentru mine. Am foarte mulți prieteni aici și mi-ar fi greu să renunț la asta. Am familia aproape. Pentru mine contează foarte mult asta. 

Spuneai mai devreme că ești pasionat de sport, spune-mi ce practici?

Sunt pasionat de fitness, merg la sală. Dar am încercat de toate – fotbal, volei, baschet, sporturi de contact. Acum cam 4-5 zile pe săptămână sunt la sală în fiecare dimineață de la ora șase. Alerg pe bandă, fac antrenamente cu greutăți. 

Dar de unde această pasiune pentru sport?

Sincer, până în clasa a IX-a nu o descoperisem, eram o fire energică, făceam multe activități, dar nu făceam vreun sport anume. Odată cu intrarea la liceu am dat mai multă atenție sportului și nu a mai ieșit niciodată din programul meu. O oră pe zi fac sport, e ca o relaxare pentru mine. Mă ajută să-mi limpezesc mintea, îmi dă energie și o stare de bine pe tot parcursul zilei. 

Îmi spuneai că ai programul organizat la liniuță. Cum arată?

Sală în fiecare zi la 6, apoi micul dejun și un duș. În zilele cu lucru am program de la 9 la 17. Apoi seara am facultate și de la 19-19:30 sunt în bucătărie, pregătind cina. Nu sunt vreun mare pasionat de gătit, dar ce îmi place fac cu mare drag. 

Gătești?

Da, nu chestii complicate, doar mâncăruri simple, sănătoase și care îmi plac. 

Gătitul a venit în viața ta ca o nevoie în timpul perioadei cât ai stat la cămin și apoi cu chirie?

Cred că da, înainte nu găteam, deci da, am început să gătesc din nevoie. Dar acum îmi și place. În plus, se potrivește și cu pasiunea pentru sport și o viață sănătoasă.

Gătești doar pentru tine?

Pentru mine și prietena mea. 

Ea lucrează tot în marketing?

Nu, nu. Lucrează în HR. 

Cum v-ați cunoscut?

Ne-am cunoscut în clasa a XII-a, la un Târg de Crăciun, printr-o fostă colegă de liceu care îi era foarte bună prietenă. 

Care a fost cea mai frumoasă lecție pe care ai învățat-o?

Ce am învățat în ultimii ani este că ziua noastră va arăta așa cum vrem noi să fie. Dacă lăsăm fiecare lucru mărunt să ne enerveze, atunci o va face. Dar, dacă în schimb, suntem pozitivi, atunci vom avea mult mai mult spor în tot ce facem și vom putea întâmpina provocările zilnice cu o doză de entuziasm, iar la final de zi putem să fim mai mulțumiți cu noi și mândri de tot ceea ce am făcut. 

Care este cel mai mare vis al tău?

Mi-ar plăcea ca peste ani să pot să nu mai alerg atât de mult în fiecare zi și să privesc înapoi cu împlinire la lucruri pe care le-am făcut și la experiențele pe care le-am acumulat. Și mi-aș dori să am o mică cafenea într-o zonă populată a orașului unde să pot sta liniștit, poate citind, poate savurând o cafea și să admir oamenii care trec grăbiți de colo-colo.

Tot în București, îți vezi viața aici?

Aici sau poate alt oraș, dar la fel de mare, de plin de oameni. 

Alexandru Curtașu, unde te vezi peste 5-10 ani 🙂

Cred că este cea mai complicată întrebare pentru că în ultimii cinci ani de când am venit la București viața mea s-a schimbat atât mult că nu știu cum o să arate anul viitor. Eu m-am schimbat atât de mult în perioada asta că nici măcar nu-mi pot imagina cum vor arăta următorii cinci ani. Dar sigur mi-ar plăcea ca în anii care vin să lucrez cu branduri mari și să cunosc oameni interesanți de la care să învăț lucruri noi. 

Și pe plan personal?

Mi-aș dori să călătoresc. 

Un top destinații?

Cred că destinații mai exotice, poate din Asia… aș zice, India, Thailanda și Singapore. 

Și care sunt locurile în care ai fost și ți-a plăcut cel mai mult?

Cel mai mult mi-a plăcut Viena – un oraș liniștit – exact pe gustul meu, curat, organizat, cu foarte mulți oameni, dar unde simțeai că toată lumea știe exact ce trebuie să facă. Mi-ar plăcea să trăiesc la Viena. Apoi aș zice Praga, un oraș destul de asemănător Bucureștiului ca efervescență, unde mi-a plăcut foarte mult arhitectura, ești fascinant tot ce vezi pe stradă. 

Și următoarea călătorie unde o să fie?

În Budapesta. Am zis să văd, în primul rând, tot ce este aproape de mine (râde).