fbpx

Căutare

Share this article

Felicia Ienculescu, împreună cu soțul ei, Marius, este fondatoarea asociației Green Initiative și creatoarea spațiului de învățare Green Mogo, o casă verde, cu acoperiș terasat cu pământ și spațiu de relaxare sau de cultivat.

Ce este Green Mogo?

Felicia Ienculescu: Este un spațiu pe care l-am creat în 2008 și care nu este doar un spațiu personal, al familiei noastre, ci și un loc public, în care noi folosim metoda clădirii verzi ca instrument didactic, pentru toți cei care vor să afle despre asta. Vorbim cu copii și tineri care vor să învețe ce înseamnă să construiești și să trăiești aproape de natură.

Clădirile verzi, cu acoperișurile terasate de la Green Mogo

Green Mogo este și un spațiu comunitar, un loc unde noi primim oameni din toate categoriile sociale din Mogoșoaia, cu care creăm diverse activități; este și un makerspace, unde facem upcycling, adică reparăm produse și le dăm o nouă viață; în plus, este un spațiu pe care îl folosesc alte organizații, companii pentru evenimentele lor.

Cum reușiți voi să faceți dintr-un spațiu personal unul public și apoi din nou unul asumat de familie?

Felicia Ienculescu: Povestea începe o dată cu ONG-ul pe care l-am creat împreună cu Marius, soțul meu, acum aproape 15 ani, și care a funcționat la București, în sectorul 2, aproape de Arena Națională.

Acolo am făcut primele încercări de grădină pe acoperiș, într-un spațiu de 60 de mp, o terasă circulabilă. Acolo ne-am permis primele experimente de acest gen. Nu a fost tocmai bine însă, fiindcă am avut niște vecini care s-au cam supărat, deși nu le produceam vreun disconfort.

În plus, noi făceam tot felul de activități și evenimente cu asociația și devenise destul de complicat să găsim spațiile potrivite pentru ele. Așa încât tot felul de oameni, parteneri, în special tineri, veneau în apartamentul nostru, un spațiu de 60 de mp.

Așadar, am avut nevoie de spațiu și de loc pentru experimentele noastre. S-a întâmplat să găsim în 2005 acest teren la Mogoșoaia, în vremea când România nu era în UE, iar prețurile terenurilor erau altele decât astăzi și ne-am gândit că aici putem construi locul în care să implementăm toate ideile noastre legate de adaptarea la schimbările climatice, de protejarea biodiversității sau de clădirile verzi.

O vreme am făcut naveta între Mogoșoaia și București, iar în cele din urmă am decis să ne mutăm cu locuința la Mogoșoaia. Dar nu ne-a deranjat vreodată să împărțim spațiul personal cu alte persoane. Așa că am decis să creăm un spațiu personal și unul pentru public, în aceeași curte. Iar de 11 ani, de când experimentăm cu succes acest lucru, aș zice că nu este nimic deplasat sau împovărător pentru familie.

Felicia Ienculescu, la școala de vară din Mogoșoaia, la Green Mogo

Care sunt acțiunile de care ești cea mai mândră?

Felicia Ienculescu: Sunt mândră de proiectul Școli verzi, încercarea noastră de a găsi metoda de a face educație de mediu gratuită, dar valoroasă în școlile publice și private din România.

Este un proiect cu o finanțare generoasă din fondurile norvegiene, pe care l-am realizat împreună cu alte organizații, WWF România, Viitor Plus, iar în a doua etapă și British Council.

Pe scurt, am creat un curs opțional de mediu, cu manuale digitale (dar cu adevărat digitale, nu PDF-uri) și care sunt folosite în toată țara. Proiectul s-a încheiat în 2016, dar este încă funcțional, profesorii continuă să se înscrie, iar cei care l-au folosit o dată continuă să o facă.

Sunt mândră de centrul Green Mogo și de cum a evoluat el, în sensul că am păstrat ceea ce ne doream să fie de la început, dar a devenit și un centru comunitar și ne-a conectat foarte bine cu oamenii care vin dintr-o zonă socială confortabilă, dar și cu ceilalți, oameni cu probleme grave și care nu trăiesc foarte departe de noi în zona Mogoșoaia.

De 7 ani facem o școală de vară la Green Mogo, cu copiii defavorizați din zonă, iar anul acesta, în perioada 9-31 iulie, am creat activități împreună, am făcut excursii cu 25 de copii.

Sunt mândră de modul în care familia mea și prietenii noștri am reușit să creăm o comunitate și să facem împreună ca, niște lucruri mai noi pentru România, cum ar fi adaptarea la schimbări climatice, relația cu biodiversitatea locală, dar și dezvoltarea comunitară și principiile sustenabilității aplicate în mod real într-o comunitate, să devină lucruri care nu doar sună bine, ci sunt reale, se întâmplă și ne aduc bucurie.

Cum a început atașamentul tău față de acest subiect, al schimbărilor climatice, care ne privește pe toți, e drept, dar este abstract și care, acum 15 ani de zile, cred că era rocket science?

Felicia Ienculescu: Sunt chiar 17 ani de când am început noi, eu și Marius, soțul meu, să descoperim acest subiect.

Eram în anul 2003 și lumea vorbea despre războiul din Irak, când am auzit noi despre problema schimbărilor climatice.

Acoperișul terasat și funcțional pentru cultură și relaxare de la Green Mogo

Ni s-a părut atunci că nu primim suficiente informații de la posturile de știri naționale sau internaționale, așa că am intrat pe paginile ziarelor internaționale: The Guardian, Washington Post, New York Times. Acolo am citit pentru prima dată și am făcut ochii mari la aceste subiecte: încălzire globală și schimbări climatice.

De la o descoperire absolut personală și absolut întâmplătoare nu am rămas doar cu un șoc de moment și un interes punctual, ci am început să citim mai mult, am cumpărat cărți, am început să participăm la evenimente, am ajuns la Bruxelles, la Săptămâna Energiei Durabile, deci a devenit un punct de interes foarte important pentru noi.

Care era contextul vostru de viață la acel moment?

Felicia Ienculescu: Eram niște oameni ancorați în societate și în problemele ei, aveam niște joburi dar fără nicio legătură cu ecologia. Eu lucram în editură, soțul meu se ocupa de proiecte de susținere a administrației locale, deci nu eram în niciun caz prinși în zona de ecologie, ci mai degrabă în proiecte sociale în care ne implicasem ca voluntari chiar din facultate. Experiența de ecologie venea din copilăria la țară, la bunici.

Care era urgența care v-a dat determinarea de a sta 17 ani pe acest subiect?

Felicia Ienculescu: Noi chiar am înțeles de atunci ceea ce a devenit acum informație mainstream, pe care o auzi la orice jurnal de știri.

Am înțeles chiar de acum 17 ani că va veni vremea când gheața de la Polul Nord va dispărea cu totul și că asta va produce niște probleme majore de climă în toată lumea, că Arctica, dar și Antarctica va avea de suferit, că va produce fenomene meteo foarte complicate și greu de gestionat. Apoi am înțeles că există ceea ce oamenii de știință numesc tipping points, adică va veni momentul când, oricât de bine am conștientiza că problema este gravă, nu vom mai putea face mare lucru pentru a schimba situația.

Am mai înțeles că este o problemă foarte veche și că oamenii de știință au avertizat încă din secolul XVIII asupra acestui pericol, a acumulării emisiilor de gaze în atmosfera Pământului.

Acoperișul terasat și verde, sursă de energie pentru casa pe care o protejează

Ne-am dat seama că trebuie să vorbim, că trebuie să transmitem aceste mesaje și că mai ales tinerii nu știu mai nimic despre asta și ei vor fi cei care vor suporta deja, în timpul vieții lor, efectele încălzirii globale, ale fenomenelor meteo extreme și ale diverselor probleme asociate. E cumva de datoria noastră să facem ca ei să știe și să nu crească gândind că viitorul va aduce numai lucruri minunate, frumoase și bune și că în viitor vor exista și aceste provocări, ca să nu le zicem pericole, la care at trebui să fie pregătiți să răspundă. Nu vrem să îi înspăimântăm, dar așa cum îi învățăm pe tineri despre primul ajutor sau despre îngrijirea personală, la fel putem vorbi despre schimbările de mediu la care să se aștepte.

Cum te-a schimbat pe tine tot acest proces de cunoaștere?

Felicia Ienculescu: Cred că am ajuns la acea variantă a mea la care mi-aș fi dorit să ajung. Nu cred că e ceva ce mi-aș fi dorit să fiu și nu am reușit. Împreună cu Marius am avut aceleași obiective și am reușit să ajungem la forma de a face niște schimbări în comunitate și în societate, dar de a ne schimba și noi, modul nostru de viață.

Ce am creat aici, clădirile verzi de la Mogoșoaia, am făcut cu destul de mare efort: am vândut apartamentul din București sau am făcut credit la bancă. Deci cu decizii foarte hotărâte.

Explorând, cercetând, dar și aplicând am ajuns unde mi-am dorit. Și eu, și Marius. Am descoperit ce ne place și am mers acolo unde societatea ar vrea să ajungă acum. Noi suntem deja aici, în România, în Mogoșoaia, la Green Mogo, unde avem clădiri prietenoase cu mediul, unde ne producem singuri hrana și energia, pe acoperișul caselor noastre. Și am ajuns aici fiindcă am descoperit o problemă, am cercetat-o și am aplicat-o în viața noastră cu toate resursele pe care le-am avut la dispoziție, ba chiar și cu cele pe care nu le-am avut.

Green Mogo, un spațiu de învățare comunitar, aflat în Mogoșoaia

Cum arată următorii 30 de ani pentru voi, pentru România, pentru Pământ?

Felicia Ienculescu: Sunt un pic pesimistă, trebuie să recunosc.

Eu și Marius suntem mulțumiți, nu am mers în altă direcție, nu am cheltuit banii în acest timp pe excursii în străinătate sau pe cine știe ce lucruri, ci am investit în ceea ce am crezut că e bun de investit pentru fiecare om. În paranteză fie spus, lucrăm cu universități importante din străinătate, cum este Universitatea Sheffield, de curând suntem într-un proiect cu Politehnica București, cu universități din Germania, Austria sau Suedia, și suntem sit de aplicare a unor idei de sustenabilitate energetică, de micro-rețele energetice, lucruri foarte importante legate de adaptarea la schimbările climatice.

Noi am făcut partea noastră și am încercat să transmitem și altora, iar prin aceste locuri s-au perindat cam 1.000 de persoane în fiecare an. Dar facem asta fără nicio susținere din partea statului.

Am cunoscut în Norvegia câteva ONG-uri care își acopereau câteva salarii cu bani de la stat, fiindcă Guvernul a realizat că ele fac o treabă, pe care autoritățile nu o fac. Or, noi, în România, în afară de a aplica pentru granturi pe care le putem câștiga sau nu, nu avem altă susținere.

Noi facem totul prin munca și banii noștri. Și ne-am străduit, am comunicat, am participat la conferințe, am încercat să scalăm, prin Școli verzi, așa încât ideile noastre să ajungă în toată țara, iar accesul la ele să fie gratuit.

Dar asta nu este de ajuns și nu îmi dă vreun sentiment de mulțumire pentru că am făcut ce a trebuit și e de ajuns. Sunt îngrijorată. Și mi-aș dori ca oamenii să nu vrea doar să câștige bani în lumea asta, să facă green washing și să-și rezolve problemele de imagine, ci să fac schimbări reale, așa încât copiii și nepoții noștri să aibă niște condiții de viață asemănătoare cu cele pe care le-am avut noi.

Spectacol cu „Trei parale” la Green Mogo

Care schimbări, Felicia?

Felicia Ienculescu: Întâi de toate să păstrăm ceea ce natura face pentru noi gratuit. Doar că, prin lăcomia și dorința de a câștiga foarte mulți bani, am ajuns să împiedicăm natura să facă ceea ce face în liniște pentru noi.

Oamenii de știință le numesc servicii ecosistemice.

Natura ne furnizează apă curată, aer curat, hrană, energie, resurse naturale. Noi, pentru că vrem să betonăm totul, vrem să facem blocuri din ce în ce mai înalte, să nu mai lăsăm nicio bucățică de pădure, de spațiu verde, împiedicăm natura să-și facă treaba și să ne ajute să supraviețuim.

Aliatul nostru principal în lupta cu schimbările climatice este natura, biodiversitatea, serviciile ecosistemelor, care să fie funcționale. Și noi, deși declarativ spunem altceva, când ajungem să facem o alegere, alegem ceea ce distruge natura.

Aș vrea ca protejarea naturii să nu mai fie doar un slogan, ci ceva cu adevărat aplicat.

Copiii din comunitate și nu numai învață despre biodiversitate la Green Mogo, în Mogoșoaia
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO