Cine spune că trebuie să ieși din prim-plan la 40+? Iată perspectiva psihologului.
Și la 40+, tu rămâi personajul principal, nu vârsta ta. Poți să arăți incredibil și să investești în tine fără să transformi fiecare ritual de self-care într-o negociere cu timpul. Acum începe perioada fantastică în care frumusețea se întâlnește cu libertatea interioară.
Imposibila misiune de a nu îmbătrâni
Anul acesta, am văzut-o pe Anne Hathaway în Diavolul se îmbracă de la Prada 2. Nici interpretarea, nici styling-urile doldora de Chanel, Prada, Valentino și Gaultier n-au creat atâtea valuri de comentarii și entuziasm colectiv câte a stârnit felul în care arată actrița astăzi, la două decenii de la primul film din serie.
„Cum reușește să fie la fel ca la 20 de ani? A descoperit secretul tinereții!”
De fapt, poate că nu Anne Hathaway este cea care „nu a îmbătrânit”, ci fascinația noastră pentru tinerețe.
Dacă ești femeie și ai în jur de 40 de ani, normele sociale te împing direct în vâltoarea curentului anti-aging. Vrei să te eliberezi de această presiune? Da, există viață fără obsesia îmbătrânirii și – spoiler alert – nu presupune să renunți la grija pentru tine.
Privește imaginea completă: vârsta nu e doar un număr, ci mai multe
Medicina modernă face tot mai des diferența între vârsta cronologică și vârsta biologică. Dacă prima reprezintă numărul de ani trecuți de la naștere, cea de-a doua este o estimare a gradului de îmbătrânire a organismului, pe baza unor indicatori ai stării de sănătate. S-a constatat că diferite organe ale aceleiași persoane îmbătrânesc în ritmuri diferite. De exemplu, vârsta biologică a creierului poate să nu coincidă cu cea a inimii sau a rinichilor.
„Cel mai important este felul în care ne raportăm noi înșine la trecerea timpului, fără să o privim ca pe o pierdere, ci ca pe o evoluție firească”
Deci și doi oameni născuți în aceeași zi pot avea profiluri biologice diferite. Comunitatea științifică încă lucrează la dezvoltarea unor metode eficiente pentru a determina cu precizie vârsta biologică individuală.
Însă povestea despre vârstă nu se scrie doar în corp, ci și în mintea noastră. „Cineva de 20 de ani poate considera bătrână o persoană de 40-50 de ani, pe când altcineva de 70+ o va eticheta ca fiind în floarea vârstei”, spune Oana Savin, psiholog clinician și psihoterapeut. „Cel mai important este felul în care ne raportăm noi înșine la trecerea timpului, fără să o privim ca pe o pierdere, ci ca pe o evoluție firească. Maturitatea emoțională înseamnă și capacitatea de a da sens experiențelor trăite, inclusiv celor dificile sau dureroase.”
Nu încerca să pari mai tânără, alege să rămâi actuală
Ambientul cultural în care trăim ne transmite constant, pe nenumărate voci, aceeași idee: a îmbătrâni frumos înseamnă, de fapt, să îmbătrânești cât mai puțin vizibil. Și complimentul „Nici nu-ți arăți vârsta”, pe care-l primim cu satisfacție sau îl oferim sincer, provine din același tipar.
Preocuparea excesivă pentru aspectul fizic în contextul înaintării în vârstă se poate asocia cu o imagine de sine mai fragilă
Nu e nimic greșit în a-ți dori să arăți bine și să te bucuri de felul în care arăți. Problema apare când intri într-o luptă neobosită cu timpul. „Grija autentică presupune blândețe și răbdare, ține cont de ritmul propriu, pe când grija alimentată de teama îmbătrânirii pornește adesea de la dorința de a te încadra în standarde sau de a obține validare externă și poate duce la excese și insatisfacție”, explică Oana Savin.
Poți alege să joci după propriile reguli, nu după scenariul impus. Înlocuiește clișeul „Cum să par mai tânără?” cu o întrebare mai sinceră: „Cum să mă simt și să arăt cel mai bine în această etapă a vieții?”. Răspunsul poate fi diferit pentru fiecare: de la seruri cu peptide biomimetice, machiaj cu produse minerale, rutina skin cycling și intervenții estetice, până la dieta proteică, antrenament de forță și pilates reformer. Nu la frumusețe trebuie să renunțăm, ci la ideea că tinerețea este singura ei formă de manifestare.
Fă loc și pentru lucrurile care nu se văd în oglindă
Felul în care arăți nu ar trebui să rămână unicul tău proiect de self-care. Paradoxal, preocuparea excesivă pentru aspectul fizic în contextul înaintării în vârstă se poate asocia cu o imagine de sine mai fragilă, anxietate legată de schimbare și perturbarea confortului psihologic. Îți poți folosi energia și resursele pentru activitățile care te ajută să crești odată cu trecerea timpului: cărți și cursuri noi, pasiuni redescoperite, călătorii care îți lărgesc orizontul, voluntariat, relații profunde.
Cea mai bună formă de anti-aging e să rămâi pasionată de viață
„Asta înseamnă să trăiești în acord cu etapa în care te afli, nu împotriva ei. Fii flexibilă, învață să te privești cu alți ochi și să apreciezi beneficiile fiecărei vârste: experiență, claritate, libertate interioară, capacitatea de a-i ghida și inspira pe ceilalți. Pentru a reuși, este important să-ți păstrezi curiozitatea și să dezvolți obiceiuri care să-ți susțină vitalitatea și echilibrul interior”, recomandă psihologul.
Se pare că, până la urmă, cea mai bună formă de anti-aging e să rămâi pasionată de viață.
Mie îmi place să urmăresc pe Instagram femei cât mai diferite, fascinate de etapa în care se află: Grece Ghanem (are un master în microbiologie, părul argintiu și poze superbe în sutien), Rasmit Kaur (are motto-ul „Renaștere la maturitate” și o tonă de styling-uri curajoase), Danae Mercer (contul ei e mai eficient decât orice cremă anticelulitică), Cynthia Gouw (e model, jurnalistă premiată cu Emmy și promotoarea filosofiei pro-aging), Lyn Slater (o fostă profesoară universitară devenită fashion icon).
La ele am descoperit că libertatea de a edita după bunul plac prejudecățile legate de vârstă e unul dintre cele mai cool privilegii pe care le poți câștiga la maturitate. Greu de contrazis o asemenea concluzie!
Foto: Wavebreak / Profimedia
