Larisa Petrini, ambasador Food Revolution: „Copiii ar trebui să consume 3 linguriţe de zahăr pe zi. Studiile recente ne arată că ei consumă în medie 37 ”

„50% dintre elevii din România sunt supraponderali şi 25% din ei, obezi”, principalul vinovat pentru această situaţie fiind zahărul. Alături de el, alimentaţia „pe fugă” cu mâncăruri  nesănătoase, prăjeli, fast food, „complet diferită de cea cu care a crescut generaţia părinţilor lor”, este de părere Larisa Petrini, ambasador Food Revolution, program iniţiat de Jamie Oliver, în 2010.  Nu este vorba de rea voinţă din partea părinţilor, ci de lipsa de timp, la care se adaugă publicitatea agresivă la mâncăruri nesănătoase de tip „junk”. Numeroşi specialişti internaţionali, printre care şi Dr. Robert Lustig, poate cel mai apreciat expert în zahăr la nivel mondial, ne explică de ce ne confruntăm cu numeroase cazuri de copii care primesc diagnostic pe care în trecut îl primeau doar alcoolicii: steatoză hepatică, exces de trigliceride, nivel ridicat de colesterol şi acid uric. Vestea bună, potrivit Larisei, este că schimbările se pot face rapid, cu uşurinţă, ţinând cont de câteva reguli simple. Prima pe care am reţinut-o este că sucul de fructe, chiar şi cel proaspăt stors, trebuie consumat în cantităţi infime, acele cantităţi care ar rezulta din consumul unei porţii din fructul respectiv.

În 2010 Jamie Oliver a creat celebrul program Food Revolution. Prin intermediul acestui program, reuşeşte să tragă un semnal de alarmă asupra alimentaţiei copiilor. Prin intermediul miilor de ambasadori Food Revolution, din toate colţurile lumii, mesajul lui ajunge frecvent la părinţi şi educatori. Ambasadorii Food Revolution explică prin intermediul evenimentelor (ateliere, cursuri, demonstraţii culinare), ce înseamnă alimentaţia sănătoasă şi cât de uşor este să ne reîntoarcem în bucătării pentru a găti. În scurt timp, oameni din lumea întreagă au deschis ochii şi au îmbrăţişat această idee, iar în România au apărut aproximativ 83 de ambasadori ai lui Jamie Oliver care depun toate eforturile să implementeze  programul. Pe 19 mai se sărbătoreşte Food Revolution Day, ocazie cu care se vor organiza multe evenimente cu scopul de a-i face pe cei mici şi pe părinţi să conştientizeze pericolul alimentaţiei nesănătoase. Am stat de vorbă cu Larisa Petrini, fondator reLife Wellness (a condus timp de 12 ani Saatchi & Saatchi PR), care acum este ambasador Food Revolution şi care în restul timpului se ocupă de răspândirea ideii de alimentaţie şi stil de viaţă sănătos prin workshop-urile şi atelierele pe care le organizează în companii sau şcoli, sau prin intermediul evenimentelor.

Ce înseamnă Food Revolution În România?

Aş începe prin a spune că programul FOOD REVOLUTION, implementat de Jamie Oliver la nivel mondial are ca scop educaţia alimentară a copiilor ca şi fundament pentru o viaţă sănătoasă. În România sunt mai mulţi ambasadori decât în oricare altă ţara de pe glob (mă refer la ţări în care sunt prezenti ambasadori Food Revolution). Suntem 83 de ambasadori în acest moment, prezenţi în cele mai importante oraşe din ţară (printre care Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea, Braşov sau Ploieşti). FOOD REVOLUTION DAY este ziua în care în întreaga lume Ambasadorii acestui proiect sărbătoresc alimentaţia sănătoasă organizând evenimente publice si ateliere de gătit sănătos pentru educatori, copii şi părinţi. Anul acesta Jamie îşi propune să tragă un semnal de alarmă legat de mancarea de tip ‘junk’ (#NoJunk) şi marketing-ul pentru aceste produse, adresat direct copiilor (#FairMarleting).

Copiii sunt expuşi la marketing şi reclame mai mult ca niciodată, prin forme ingenioase de promovare a produselor şi băuturilor nesănătoase, de tip „junk”.  Aproximativ 90% din reclamele de la TV sunt pentru produse bogate în sare, zahăr şi grăsimi nesănătoase. Marketing-ul pentru copii include şi o gamă foarte largă de tactici, cum ar fi: ambalajele atractive, poziţionarea în locuri strategice pe rafturi, mostre gratuite, jocuri video sau desene, vedete implicate în campanii sau promoţii, tabere sponsorizate de companii din indutria alimentară, activităţi şi programe pentru copii desfăşurate în şcoli şi supermarket-uri. Studiile recente, făcute la nivel mondial, arată faptul că, reclamele la băuturi au impact direct asupra felului în care sunt alimentaţi copiii, preferinţele şi credinţele lor legate de mâncare, presiunea pe care copiii o exercită asupra părinţilor, creşterea ratei obezităţii la copii dar şi creşterea factorilor de risc pentru boli precum diabetul, bolile cardiovasculare sau cancer. Jamie şi-a dorit foarte mult să interzică reclamele la junk food adresate direct copiilor, reclame care sunt difuzate înainte de ora 21.00. Mi se pare o misiune grea (nu imposibilă). Cred că putem face educaţie cu blândeţe, în mod pozitiv, atrăgând atenţia legat de modul de înţelegere a etichetelor, conţinutul optim de zahăr sau de sare. 

Voi targetaţi copiii sau şi părinţii?

Ne adresăm atât copiilor cât şi părinţilor şi cadrelor didactice. Pentru copii ţinem ateliere de gătit şi modelaj sau food design, iar pentru părinţi organizăm cursuri de nutriţie. Mie mi s-a întâmplat foarte des ca în şcoli să primesc solicitări pentru cursuri de nutriţie practice pentru părinţi. Copilul este factor de influenţa sau presiune nu factor de decizie, atunci când vine vorba de mâncare …

Crezi că generaţia actuală, şi mă refer la copii, mănâncă mai mult junk food decât mâncam noi când eram mici?

În cazul copiilor, cred că responsabilitatea îi revine în totalitate părintelui. Şi el dă greş nu dintr-o rea intenţie, ci din lipsa de timp şi resurse. Petrecem în medie 10 ore pe zi la birou, alte două ore în trafic şi în puţinul timp rămas la dispoziţie, din cauza oboselii şi stresului, apelăm la soluţii rapide: mâncarea semipreparată o înlocuieşte pe cea gătită, dulcele de la raft, pe cel făcut de mame şi bunici odinioară şi în general, mâncare „gătită” în fabrică, nu acasă … În plus, şi societatea e alta: există un soi de formă de presiune din partea celorlalţi: e ruşinos/dezonorant să mai gătim („pierdere de vreme” spun o parte din cursanţii mei), mâncatul în oraş e un semn de bunăstare sau de validare a statutului social.

Pe vremea noastră nu erau atâtea opţiuni de junk food cum sunt acum, nu?

Aşa este. Într-un supermarket de mărime medie avem la dispoziie aproximativ 45 de mii de produse, iar 80% dintre ele nu existau acum 100 de ani. Pe de altă parte, mamele noastre făceau dulciuri în casă. Astăzi foarte rar, mai facem asta … Copiii ar trebui să consume cam 3 linguriţe de zahăr pe zi, iar sub doi ani, 0 linguriţe, conform recomandarilor OMS şi aşa cum arată studiile se pare că ei consumă mai mult zahăr decât noi, adulţii, cam 37 de linguriţe în medie. Jamie are un documentar „Sugar rush”, cutremurător care a avut mare impact asupra publicului. E nevoie să ne uităm la astfel de documentare ca să ni se atragă atenţia. Potrivit studiilor recente, copiii consumă zilnic aproximativ 37 de linguriţe de zahăr. De la şcoală, de acasă (părinţi sau bunici), prin consumul constant de produse în care zahărul este la ordinea zilei: biscuiti, napolitane, covrigei, pâine şi produse derivate, sărăţele şi multe altele. Dacă părinţilor li s-ar spune că o lingură de ketchup, conţine cel puţin o linguriţă de zahăr sau că un pahar de băutură carbogazoasă, conţine între 10 si 30 de linguri de zahăr, probabil că ar fi mai precauţi …

Până şi fresh-urile din fructe stoarse, despre care au început nutriţioniştii să atragă recent atenţia, sunt apă cu zahăr, prin îndepartarea fibrei/pulpei (fructoza este tot zahăr). Când copilul bea un astfel de produs, nivelul glucozei din sânge creşte imediat şi copilul se bucură, temporar de mai multă energie provenită din zaharurile ingerate, însă, odată cu asta şi aportul caloric, venit la pachet cu problemele de sănătate. Curele de detox cu fresh-uri de fructe sunt la modă, insă nu ne sunt nici pe departe benefice. Mă bucur că din ce în ce mai mulţi nutriţionişti au început să vorbească despre asta. Testul pentru noi şi copiii noştri e simplu: dacă un copil poate să mănânce aceeaşi cantitate de fructe întregi, necesară pentru un fresh, atunci îi putem da acel fresh. Dar, în cazul unui fresh de portocale, de exemplu, este clar că un copil nu poate mânca o dată 4 portocale. Fresh-urile de legume sunt în regulă. Spre deosebire de fructe, legumele nu conţin zahăr.

Ai şi statistici la nivel de România?

Suntem pe primul loc în Europa la incidenţa diabetului pe grupa de vârstă 20-75 de ani. Lucurile stau foarte rău mai ales pentru că stăm prost când vine vorba de politici de prevenţie legate de diabet.

Legat de copii, 50% dintre elevi sunt supraponderali, 25% sunt obezi în România. Nu stăm deloc bine, din păcate şi revenind la şcoli şi la ateliere, faptul că nu există infrastructură pentru a face ateliere mi se pare o problemă şi o bariera pentru cei care pot şi vor să facă educaţie. Scolile de stat, nu au spaţii special amenajate pentru servit masa sau spaţii dotate cu chiuvete (este nevoie de acces la apă curentă) pentru a putea găzdui ateliere de gătit pentru elevi. Nu putem face educaţie doar arătând morcovul şi explicând cât de important este această legumă pentru sănătate. Copiii nu au răbdare să asculte teorie, oricât de creativ e îmbracat acel conţinut.

Nu e cam târziu după vârsta de 6 ani când obiceiurile sunt deja formate în mare parte?

Sunt pasionată de câţiva ani de ideea de schimbat obiceiuri. Susţin seminarii şi workshop-uri în companii mari. Urmăresc constant specialişti la nivel mondial care studiază felul în care ne putem schimba obiceiurile. BJ Fogg, unul dintre cei mai buni profesori de la Stanford explică perfect cum putem face asta. El susţine că atunci când vrem să ne schimbăm anumite obiceiuri trebuie să facem cel puţin câteva lucruri pentru a avea succes: să ne alegem ţinte/obiective mici, să ne felicităm pentru fiecare reuşită, să încercăm ca lucrurile bune pe care le introducem să pară cât mai uşoare pentru a avea şanse să devină parte din rutină. Ne mai ajută sa avem un monitor (prietenii sunt pe primul loc) şi să legăm obiceiul nou de un obicei deja instalat (obicei ancoră): spălat pe dinţi, mersul la duş, ieşitul pe uşă, etc. O altă propunere este aceea de a printa un calendarul pe o lună, pe care să îl folosim pe post de „lanţ” (instrumentul se numeşte „Don’t brake the chain” sau „Nu rupe lanţul”), obiectivul nostru fiind acela de a menţine lanţul întreg. Este extrem de important să ne concentrăm pe proces, nu pe obiectivul final. Obiceiurile se pot schimba, totul este să ştim cum să o facem. Din fericire, există ştiinţă şi experţi care ne pot ajuta.

La adulţi, dar la copii?

Eu cred că se pot schimba şi la copii. E nevoie de răbdare şi perseverenţă din partea părinţilor şi educatorilor.

Ei nu au aceeaşi motivaţie…

Aşa este. Din punctul meu de vedere nici adulţii nu ar trebui să se bazeze pe motivaţie. Cei mai mulţi experţi în domeniul achiziţei de obiceiuri, ne explică faptul că planificarea şi monitorizarea, sunt mult mai importante decât motivaţia care este fluctuantă. În cazul copiilor, e nevoie de şi mai multă perseverenţă din partea noastră: ciocolata de la raft ar trebui înlocuită cu o alternativă mai sănătoasă, nu brusc ci treptat. Important să îi implicăm şi pe copii în bucătărie. Eu, aleg ca în loc de ciocolată, să fac puştiului meu mini brownies din migdale rămase după ce am făcut lapte de migdale, peste care adaug: fulgi de ovăz, cacao, puţin de sirop de arţar şi nucă de cocos.

Dar ce e mai periculos junk food-ul sau zahărul?

Problema despre care se vorbeşte este aceea care cauzează colesterol ridicat, diabet, trigliceride. Medicii ne avertizează de aproximativ 25 de ani despre faptul că dacă consumăm alimente cu colesterol, nu facem colesterol. Doar 10% din colesterol este preluat din mâncare, restul fiind produs de corp. Nivelul ridicat de colesterol ne arată faptul ca avem un ficat obosit, nu că am consumat prea multe alimente grase. Se vorbeşte mult despre grăsimile sănătoase (saturate sau nu) precum ouăle, untul, uleiul de măsline, nucile sau peştele gras. Grăsimile vegetale (margarina, uleiuri hidrogenate) sunt responsabile de problemele noastre legate de sănatate.

Problema este da, zahărul. Toţi experţii şi literatura de specialitate ne explică ce se întâmplă de fapt cu zahărul. Robert Lustig este unul dintre experţii pe care îi urmăresc şi care a început să povestească, prin intermediul carţilor sau interviurilor despre cum copiii din ziua de azi primesc diagnostic pe care în trecut îl primeau doar alcoolici. Vorbeşte despre ficatul gras, despre cum se descompune zahărul şi cum este metabolizat de corp. Este greu să renunţăm total la zahăr însă este necesar să reducem drastic cantităţile.

Dacă ar fi să ne uităm la ce anume se transformă în glucoză în sânge, vorbim de zahărul rafinat, de fructoză, de amidonoase şi de înlocuitori de zahăr. Degeaba spunem că nu mâncăm dulciuri, dacă noi consumăm foarte mullţi carbohidraţi. Există acel disclaimer care spune că trebuie să mâncăm 5 porţii de legume şi fructe pe zi, dar nimeni nu spune că ar trebui să mâncăm de fapt minim trei- cinci porţii de legume şi maxim 2 de fructe. În plus nimeni nu explică ce înseamnă o porţie de fructe (aproximativ 80 de grame), adică 2 prune, un măr mediu, 10 cireşe, etc.

La ce vârste poate apărea diabetul şi când ar trebui să ne testăm copiii pentru glicemie?

Diabetul poate apărea şi la vârste foarte mici şi din păcate, avem de a face şi cu bebeluşi care se nasc cu diabet pentru că l-au moştenit de la mamă. O altă problemă este că imediat după naştere, copiii sunt puşi pe lapte praf care conţine zahăr.

Un subiect spre care mă uit cu mare atenţie în care sunt şi implicată este nutriţia genetică. Există în acest moment pe piaţă, teste genetice care ne arată foarte clar spre ce boli suntem predispuşi şi cum ne putem adapta dieta în funcţie de make-up-ul nostru genetic. Cred că viitorul în nutriţie e foarte mult legat de genetică. Analiza de sânge îmi oferă un status al stării mele de sănătate din acel moment al vieţii, în schimb o analiză genetică îmi scanează predispoziţia pe care o am pe viaţă spre anumite lucruri, îmi oferă informaţii despre alergii şi intoleranţe sau necesar de micronutrienţi.

Cum ar trebui să mâncăm sănătos?

Văd reacţia oamenilor la workshop-urile din companii când spun suculeţul cu ursuleţ pe etichetă are 9 linguriţe de zahăr. Wow! Sau iaurtul cu fructe are 12 linguriţe de zahăr. Haideţi să le facem în casă mai bine. Avem nevoie de un chefir, fructe de pădure congelate şi un mini blender.

Dacă 80% din mâncare este cât mai aproape de natură, 20% din mâncare poate fi aproape de fabrică.

În momentul în care ajungi în supermarket, înainte să pui ceva în coş, trebuie să te întrebi ce ar recunoaşte străbunica ta din acele produse. Şi începi să pui fasole, orez, legume, carne, ouă, produse lactate simple (nu lapte cu cacao, nu cremă de brânză, nu iaurt cu fructe). Oamenilor trebuie să le dăm jaloane şi sfaturi practice, uşor de urmat.

Eu, de exemplu, în fiecare duminică, îmi rezerv două ore şi îmi pregătesc nişte baze pentru mâncarea din timpul săptămânii: cartofi dulci, zuchini sau vinete la cuptor, orez sau quinoa fierte pe care apoi să le trag uşor la tigaie cu legume, dressing de salată şi o friptura, pe care o pot folosi, pe post de aperitiv. Tot atunci fierb câteva ouă pe care să le am în frigider pentru mic dejun sau pentru salată. Sunt extrem de multe soluţii la care nu ne gândim mereu şi astfel nu le avem la îndemână, însă cred ca trebuie să facem educaţie pozitiv, cu blândeţe şi exemple, fără să le dăm oamenilor peste mână şi fără să avem un discurs jignitor.

Găteşti mult?

Nu ştiu dacă mult, însă îmi place să gătesc cât mai sănătos şi cât mai simplu, cât mai rapid şi practic. Apropo de chestii rapide şi foarte delicioase, un exemplu de snack care are succes printre cursanţi este acela în care îi invit să taie felii subţiri, aproape transparete din cartof dulce pe care le pun apoi la prăjitorul de pâine. Presară apoi puţină scorţişoară şi piper cayene şi este absolut delicios.

Cum ai ajuns să fii ambasador al Food Revolution?

Am aplicat la începutul anului 2013. Conduceam de 12 ani Saatchi PR şi la momentul respectiv am luat decizia de a ieşi din comunicare şi de a face altceva. Mi-am dorit foarte mult să merg spre educaţie pentru sănătate. Am completat un formular şi o scrisoare de intenţie. Cred că a contact mult faptul că eram la cârma unei agenţii mari de comunicare şi faptul că eram deja înrolată în Institute for Integrative Nutrition, şcoala cu care m-am certificat ulterior. Am început imediat să colaborarez cu şcoli pentru ateliere, în general private (în cele de stat e greu, mai ales din punct de vedere al aprobărilor şi al igienei) Pe de altă parte există o deschidere mult mai mare din partea şcolilor private. Ulterior, am făcut şi câteva evenimente publice, cu bucătari cunoscuţi care au avut succes.

Poveste-ne despre Food Revolution Day 2017!

O dată pe an, în luna mai, anul acesta pe 19 mai, se sărbătoreşte Food Revolution Day. Food Revolution Day este legat de conceptul Food Revolution lansat de Jamie Oliver în 2010. Obiectivul lui este acela de a convinge cât mai mulţi părinţi, copii şi cadre didactice să se întoarcă la gătit, în şcoala sau în bucătăria de acasă. Anul acesta, în Bucureşti vor fi trei evenimente sub aceeaşi umbrelă Food Revolution Day. Evenimentul pe care noi îl organizăm va fi la Conacul Golescu Grand şi, pentru prima dată, ne-am unit forţele 15 ambasadori din cinci oraşe pentru a organiza cea mai importantă ediţie Food Revolution Day. Aşteptăm aproximativ 400 de părinţi şi copii. Vom avea cinci staţii de gătit a câte 30 de copii de care se vor ocupa 5 ambasadori şi împreună cu ei vor executa reţetele lui Jamie Oliver. Vom avea „Crepes Corner” unde un bucatar cunoscut va face clătite, iar în interiorul conacului vom organiza workshop-uri educative cu medici şi specialişti.

Simţi vreun impactul  Food revolution in România?

Poate că în România nu se simte în profunzine, dar la nivel internaţional, da. E foarte interesant că Jamie Oliver a reuşit să mişte armate de oameni şi să transmită pasiunea şi misiunea lui la nivel internaţional. Ambasadorii sunt voluntari. Cu toate astea, reuşesc să ducă mai departe, cu pasiune, misiunea şi obiectivele lui.