Laura Lezis este reporter și lucrează la o televiziune din România, este pasionată de călătorii și de cafea, dar marea sa slăbiciune sunt animalele. Mai mult decât atât, de când a salvat-o pe Lady, un labrador abandonat în pădurea Balotești, cu multiple probleme de sănătate, Laura avea să cunoască adevăratele provocări ale existenței sale de până acum.
Iată povestea unui câine și a salvatorului său biped.
Cum a intrat Lady în viaţa ta?
Laura Lezis: Lady a intrat în viaţa mea acum 6-7 ani. Mai avusesem un câine când eram mică, un pechinez, pe care l-am îngrijit aşa cum ştiam eu atunci, adică ce mâncam eu mânca şi câinele: ciocolată, portocale. Am făcut multe greşeli cu el şi mi-am dat seama abia când am avut-o pe Lady.
Câinele din copilărie a rămas cu bunica, iar după ce a murit bunicul a devenit grija ei numărul unu. Atunci am realizat că orice bătrân singur ar trebui să aibă lângă el un suflet, o pisică, un căţel de care să aibă grijă.
Eu îmi doream foarte tare un câine. Şi voiam un Amstaff. Eram vrăjită de filmuleţele de pe internet cu acești câini. Deja mă visam alergând cu el, îl și vedeam sărind peste obstacole. Am un prieten care are o căţeluşă Amstaff, salvată de pe stradă de când era pui şi am fost impresionată de grija ei pentru stăpân. Te mârâie numai dacă te uiţi urât la stăpân. Era fascinant.
Dar eu am ajuns să-mi iau un Labrador.
Nu ştiam ce presupune îngrijirea unui câine de apartament. Am găsit anunţ cu Lady, care era un câine ce fusese bătut şi abandonat în pădure. Atunci când rămânea fără apă, venea la curtea unor oameni din Baloteşti să ceară. Dragoş Bucur şi vecina lui au pus anunţul. Dar câinele tot apărea, tot dispărea, noi am crezut că a luat-o cineva… de fapt, pe 20 septembrie a apărut din nou Lady şi am rugat-o pe doamna respectivă să o ţină până am venit să o luăm. Şi am luat-o.
Ce ai găsit?
Laura Lezis: Aparent Lady nu avea nicio problemă. Dar nu am ştiut în ce mă bag. Am vorbit cu un veterinar şi m-a pus să o duc acolo fără să o spăl, ci în mediul ei. Primul şoc pe care l-am avut a fost să aflu că Lady avea viermi în ochi şi, când veterinarul îi punea picături în ochi, efectiv îi vedeam cum sar. Ne-am întors peste două zile la control. Între timp i-am făcut şi carnet. Au examinat-o și, după dinţi, au estimat că are vreo 4-5 ani. Deci acum ar avea vreo 11 ani, deşi nu arată.
Numele i l-am ales eu. Am făcut o listă şi am început să o strig. O strigam în toate felurile, dar nu reacţiona. Mi s-a părut că mai degrabă are reacţie la Lady, plus că mi s-a părut că i se potriveşte. Dar am forţat-o mai mult.
Al doilea consult a fost la stomatologul pentru câini, pentru că trebuia să îi fac carnetul. Mi-a fugit pământul de sub picioare când am văzut că nu are dinţi şi că, dinţii pe care îi mai avea, erau sparţi. Doctoriţa era şi ea şocată. O parte dintre dinţi erau retezaţi.
