Marina Aristotel, pictorița din industria frumuseții

Marina Aristotel este antreprenor în industria frumuseții, dar și artist plastic, cu lucrări expuse și vândute, o alchimie între pragmatism și creativitate, cu misiunea de a aduce frumusețea în viețile celor care o prețuiesc cu ajutorul tehnologiei cosmetice sau cu penelul.

Iată povestea unei femei de afaceri și a unei pictorițe cu norme întregi.

De ce ai alege postura de antreprenor unui job bine plătit, confortabil în industria frumuseții?

Marina Aristotel: Cred că a venit natural această alegere, în sensul că am ajuns în Grecia, unde am descoperit clinici axate pe înfrumusețare, care sunt în pas cu tehnologia de ultimă oră și am observat ce rezultate se pot obține.

În același timp am realizat că în România nu exista ceva de acest fel, am făcut o cercetare de piață, iar într-un an de zile am cântărit dacă există ori nu o oportunitate în acest sens și dacă decidem să o dezvoltăm noi sau nu. Apoi am hotărît să reprezint eu afacerea și să o conduc.

Așadar, ca să-ți răspund întrebării, mai întâi a apărut ideea de business, apoi business-ul, pentru ca ulterior să vină și decizia și pasul către antreprenoriat. Nu știu dacă altfel aș fi făcut pasul spre afacerea proprie.

Ce te-ar fi oprit, dacă o luăm altfel?

Marina Aristotel: Probabil temerea pe care o are toată lumea, de a investi în ceva ce nu va funcționa. Sunt atâtea start-up-uri care nu au succes, pentru care ajungi să renunți la un venit sau un program clar.

După trei ani de antreprenoriat, crede-mă că văd și mai multe lucruri pozitive în statutul de angajat. (râde) Asta nu înseamnă că voi renunța la afacere, dar rămân realistă.

Ce e bun în antreprenoriat?

Marina Aristotel: Mie-mi place că învăț și mă dezvolt tot timpul. Munca aici este, fără cuvinte mari, o provocare permanentă. În plus, după ce îți construiești o echipă stabilă, de încredere, poți să-ți relaxezi puțin programul sau poți lucra de unde vrei. Este un avantaj, adevărat, dar el nu apare de la început.

Pe de altă parte, aceea a dezavantajelor, să zic așa, devii implicat în absolut toate aspectele business-ului, ceea ce presupune să înveți multe lucruri, dar apar și nenumărate momente în care nu știi exact ce trebuie să faci și trebuie să înveți de la zero, ceea ce presupune stres sau nopți nedormite.

În plus, în România piața angajaților este destul de dinamică, cu multe schimbări, e foarte ușor pentru ei să-și găsească, cel puțin în București, alte joburi și sunt într-o permanentă tentație de a încerca și altceva, așa încât tot timpul este o provocare în a găsi oamenii potriviți, a-i pregăti și a-i păstra.

Ce ai învățat în Grecia?

Marina Aristotel: Acolo am descoperit o piață mai matură, în sensul că pacienții clinicilor de înfrumusețare au așteptări mai realiste. Mult mai mulți oameni decât la noi fac tratamente de acest gen, investesc în ei și în îngrijire de mai mult timp decât am început noi să o facem. Prin urmare, așteptările sunt mult mai realiste, iar rezultatele conform acestora, ceea ce face ca această distanță între ce crede un client că obține printr-un tratament non sau minim invaziv și ce se poate obține nu mai este atât de mare.

Și nu ar fi fost mai simplu să dezvolți acest business acolo?

Marina Aristotel: Ba da, doar că există acest tip de clinici în Grecia, care aparțin familiei soțului meu. Deci, ce aș fi putut face eu într-un business deja existent ar fi fost să mă implic și cam atât. Iar asta mi-ar fi luat provocarea unei afaceri începute de la zero.

De ce ai numit clinica astfel: „Institutul de estetică AVRA”?

Marina Aristotel: Noi ne-am gândit că zona în care ne dorim să ne poziționăm este aceea a potențialului tehnologiei în estetică. În România, când am făcut cercetarea de piață, am realizat că există câteva clinici medicale care utilizează aparate de estetică sau saloane de beauty care dețin și câteva aparate.

Noi ne-am concentrat strict pe ce poți face în zona de remodelare corporală, de înfrumusețare la nivel facial, de epilare definitivă, deci tot ce poți face cu tehnologia de ultimă generație. Așa am ajuns la ideea de „institut”.

Cum l-ai cunoscut pe soțul tău?

Marina Aristotel: Ne-am cunoscut în România, în București și am lucrat împreună, într-un alt business din cadrul grupului în care suntem. Apoi a apărut ideea acestei afaceri, el mi-a mărturisit că nu crede că ar putea-o implementa singur în România, ceea ce pentru mine a devenit o provocarea demnă de luat în calcul. (râde)

Era și o perioadă în care căutam altceva. Eram brand manager pentru Burberry în România, adică o afacere care mi-a plăcut foarte mult, fiindcă vorbeam despre modă, dar eram în postura angajatului.

Atunci am început cursurile la Facultatea de Arte, în pictură, am terminat și masterul acolo și tatonam opțiunile unei schimbări radicale, fiindcă îmi doream un program care să-mi permită să merg și la atelier, deci să pot și lucra, dar și picta.

Business-ul despre care vorbim, antreprenoriatul au fost ocazia de a le îmbina pe amândouă. Și am reușit.

Acum, când nu sunt la AVRA, sunt în atelier, am contract cu o galerie de artă, voi vernisa o expoziție personală în luna octombrie.

Cum te împarți între cele două?

Marina Aristotel: Se poate face asta fiindcă îmi plac amândouă și pentru că mi-am alocat tot timpul lor. Practic, nu am timp liber. (râde)

Cred că se completează cele două laturi, în sensul că în afaceri trebuie să fii acolo, organizat la detaliu, să urmărești toate procesele, să urmărești business-planul, este multă informație și multă concentrare.

În artă pot să mă deconectez, pot fi creativă, să explorez, am mai multă libertate. Iar asta mă ajută să pot reveni la business.

De unde a venit ideea de a termina Arte și de a profesa ca pictoriță?

Marina Aristotel: Întotdeauna mi-au plăcut pictura, desenul. Dar când a trebuit să aleg un destin, o facultate, a intervenit latura mea pragmatică și m-a ghidat către ceva ce să-mi ofere o profesie. Așa se face că am terminat ASE, Relații Economie Internaționale, am terminat masterul în managementul proiectelor, care mă ajută acum în afacere.

Apoi am început să fac cursuri de pictură, era o pasiune la care nu am putut să renunț niciodată. Și am continuat cu studiile academice.

Ai renunța la vreuna dintre ele?

Marina Aristotel: În acest moment ți-aș spune că nu. Sigur că am avut zile când mă întrebam de ce am ales antreprenoriatul. (râde) Deci, dacă aș fi forțată să aleg, probabil că aș renunța la antreprenoriat din pricina problemelor ce apar.

În realitate am înțeles cum pot să le fac pe amândouă și de ce nu trebuie să aleg între ele.

Sunt domenii diferite, dar este o ambivalență care mă caracterizează. În școală mi-au plăcut cel mai mult matematica și arta. Deci cele două direcții despre care ai crede că nu se potrivesc, dar iată că la mine au mers împreună și reușesc acum să le duc pe amândouă: și partea rațională, pragmatică, dar și creativitatea.