Căutare

Share this article

life.ro vă prezintă şi azi o femeie de succes. Mirela Retegan sau Tanti Prezentatoarea din Gaşca Zurli este o femeie cu adevărat admirabilă. O cunosc de peste 10 ani de zile, când începea să pună pe picioare această idee devenită fenomen azi. Încă de la prima întâlnire am admirat-o şi am privit-o cu uşoară invidie căci părea extrem de hotărâtă şi profesionistă. Se despărţise de tatăl copilului ei, însă părea extrem de puternică şi nu i se mişca nici un fir de păr care să arate că trece prin momente foarte grele. Mi-a mărturisit cât de mult a suferit atunci, abia după ani de zile şi am admirat-o şi mai mult. Este plină de energie, se implică în milioane de proiecte, campanii, turnee, spectacole şi acţiuni umanitare. Are un suflet mare cât toată ţara asta şi plânge şi râde cu toată inima atunci când simte să facă acest lucru. Îi ajută pe părinţi să fie mai aproape de copiii lor, îi distrează pe cei mici şi toată lumea o adoră. Am vorbit cu ea despre viaţă, despre bărbaţii speciali din inima ei, despre copii, despre business, despre orice. Mi-a fost mai greu ca niciodată să rezum o asemenea discuţie în numai câteva fraze, căci această ardeleancă minunată este un izvor nesecat de inspiraţie. Azi pleacă împreună cu Gaşca Zurli în turneu, cel mai mare turneu al trupei, un spectacol aniversar de 10 ani de Zurli ce de va juca în 20 de oraşe din ţară, cu o adevărată desfăşurare de forţe.

De unde ai atâta energie?

Energia mea vine din bucuria cu care mi se întâmplă lucrurile. În momentul în care ştii că faci atâţia oameni fericiţi, când tu te trezeşti dimineaţa şi ai în Inbox 50 de mesaje de la mame care spun „datorită vouă copilul meu e fericit”, „tu mă faci să fiu o mamă mai bună pentru copilul meu”, „tatăl copilului meu a citit cartea ta şi de atunci avem o relaţie normală”, când simţi că ai un rol pozitiv în vieţile atâtor oameni, cred că energia asta vine din gândurile lor bune. Atât de mulţi oameni se gândesc frumos la noi, încât nu are cum să-ţi fie rău.

Nu te-am auzit şi nu te-am văzut vreodată tristă. Eşti vreodată tristă?

Am momente în care mă întristez, dar sunt foarte puţine. Eu am învăţat, în momentul în care m-am despărţit de tatăl Mayei, un moment foarte greu în care am suferit enorm, să sufăr şi să mă întristez când îmi pot permite. M-am educat să fac asta. În acea perioadă în care eu trăiam cea mai mare dramă din viaţa mea, despărţirea de tatăl copilului meu, făceam la Itsy Bitsy emisiunea „Zăpă” unde în fiecare zi, timp de două ore, eu trebuia să fiu cel mai vesel personaj online. Cu vocea. Iar vocea te trădează foarte mult dacă nu eşti acolo cu totul. Pot să-mi pun fardurile, ochelarii şi nu vezi că am plâns toată ziua, dar dacă nu am vocea veselă, m-ai prins imediat că nu sunt ok. Eu m-am programat să fiu veselă şi să mă întristez. Cei din jurul meu s-au obişnuit deja şi ştiu zilele în care nu sunt bine.

De fapt, după 40 de ani eu am început să trăiesc conştient şi sunt conştientă de tot ceea ce fac, sunt conştientă inclusiv de zilele în care nu mi-e bine. Şi le comunic şi celorlalţi. Maya mă întreabă „mi se pare mie sau nu prea eşti azi în apele tale?”, „nu prea sunt” şi tot ea răspunde „bine, ne vedem mâine”. Momentul în care începi să fii tu  conştient de stările pe care le ai şi să le tratezi ca pe nişte stări normale care te apucă la un moment dat şi să le comunici şi celorlalţi, nu mai faci o dramă din ele. Şi nu mai stai să-ţi târăşti tristeţea de azi pe mâine. O consumăm azi şi mâine e o nouă zi.

În viaţa ta există un bărbat special? Spui doar că există mulţi bărbaţi speciali în viaţa ta, dar niciodată nu te referi la cineva anume.

Există mulţi bărbaţi speciali în viaţa mea şi în destinul meu au apărut bărbaţii de care eu aveam nevoie într-o anume perioadă din viaţa mea. Fiecare a avut un rol foarte important pentru momentul respectiv. În perioada în care eu eram foarte tânără mi-a fost greu să accept asta pentru că vezi în jurul tău femei care au în destinul lor un singur bărbat şi îşi duc toată viaţa în relaţia cu el, mai bine, mai greu, dar reuşesc să rămână împreună. Eu nu am reuşit să rămân împreună cu nici unul dintre ei, dar am reuşit să construiesc nişte relaţii foarte frumoase cu toţi. Nu sunt mulţi, sunt câţiva, trei-patru oameni importanţi în 25 de ani care au avut motivul venirii lor în viaţa mea. În momentul acesta există cineva, dar focus-ul meu e pe ceea ce am de construit aici şi am senzaţia că încă mai trebuie să-mi dau energia poveştii acesteia minunate care încă mai are nevoie de puţin până o să înceapă să respire singură. Încă sunt aici cu totul.

Din cine e compusă Gaşca Zurli acum?

Suntem 12 oameni în momentul acesta, sunt 12 personaje. Am crescut foarte mult. O avem pe Vrăjimăturica mai nou, Taşu şi Taşa, Băieţelul Zurli – aşa avem şi un cântec cu care eu sunt datoare de atâta vreme tuturor taţilor care nu se regăsesc în cântecele copiilor – Bucătăraşul Zurli. Sunt 12 oameni care joacă aceste personaje. Iar în echipă cred că suntem vreo 50.

Cine compune cântecele Zurli?

Textele le scriu eu, absolut toate versurile sunt scrise de mine şi toate cântecele sunt compuse de tatăl Mayei de care eu m-am despărţit acum 10 ani, care este producer şi compozitor la Londra, este jumătatea brunetă a trupei Stigma pentru cei care îşi amintesc. După ce ne-am despărţit, eu i-am spus „Dragul meu, nu aş vrea să verific lună de lună contul să văd dacă ai plătit pensia alimentară şi să avem motive de ceartă, drept urmare, hai să facem o înţelegere: tu-mi faci cântecele pentru Zurli, eu dezvolt povestea asta şi îţi promit că vei avea o viaţă fericită şi liniştită şi eu te voi lăsa în pace”. Când mi-a trimis acum ultimul cântec „Iubeşte-mă mamă, iubeşte-mă tată” i-am scris că îl iert şi pentru următorii cinci ani, îl iert şi pentru ce urmează să facă. Din fericire, după primii patru ani în care l-aş fi ucis şi aş fi pus cinci tone de ciment peste el şi i-aş fi dus flori în fiecare zi, pentru că a fost foarte grea ruptura de el şi mie mi-a fost foarte greu să accept ce mi se întâmplă, acum suntem într-una dintre cele mai frumoase relaţii din lume. E o iubire absolut necondiţionată, fiecare îi respectă celuilalt viaţa, timpul, spaţiul şi ne intersectăm în discuţiile despre Maya şi în discuţiile despre noi. El când are o decizie importantă de luat în viaţă, tot pe mine mă sună şi tot cu mine se sfătuieşte.

Gaşca Zurli e un business?

Încă nu. (râde din suflet n.r.)

Aş fi zis că întorci banii cu lopata…

Nu, încă nu e un business, dar speeeer să fie! Gaşca Zurli este în acest moment o pasiune transformată într-un antreprenoriat care sper să se transforme într-un business. În momentul în care va fi un business, va însemna că eu voi putea să-mi recâştig viaţa mea personală şi să nu mai fie nevoie de mine atât de mult. Acum e stringentă prezenţa mea fizică în tot ceea ce se întâmplă aici, dar încet, încet vrem să o aşezăm în aşa fel încât lucrurile să se poată desfăşura şi fără mine. Acum eu hotărăsc: eu am desenat păpuşa Zurli, eu am făcut jocul „Am o căsuţă mică”, eu le fac pe toate, le desenez, le scriu. Acum urmează să scoatem un joc nou. Încă nu am găsit, şi nu pentru că sunt nebună, pe nimeni care să facă asta, măcar aproape la fel de bine ca mine.

Eu nu tratez Zurli ca pe un business. Zurli pentru mine este cel mai frumos teren de joacă pentru copii şi părinţi şi dacă îl păstrează cineva în această zonă, poate să lucreze cu mine. Dacă vine cineva care vede potenţialul financiar din povestea asta şi nu contează cu cine ne asociem, important e să facem bani, atunci nu are cum să reuşească, pentru că nu acesta este principiul.

De exemplu, acum avem un spectacol la Sfântu Gheorghe, Covasna, la care nu câştigăm nimic. Pentru că între a face un spectacol la care să am o pierdere de bani, prefer să fac un spectacol la care să pierd toţi banii (râde), din care să nu câştig nimic.

Tanti prezentatoarea e rea la muncă?

Tanti prezentatoarea, la muncă este eficientă. La muncă, ţi-ar putea spune colegii mei că m-am schimbat foarte mult. Foştii mei angajaţi, cei pentru care eu eram director acum 20 de ani la Radio Transilvania, au spus că şi-ar dori foarte tare să lucreze acum cu mine pentru că sunt o altă persoană. Acum 20 de ani eram o femeie determinată, convinsă că pot să fac orice şi dacă eu pot, poate toată lumea şi, sărmanii, abia reuşeau să ţină pasul cu mine pentru că am ritm infernal de muncă şi era foarte greu să rămână în aceeaşi linie cu mine. M-am schimbat foarte mult ca şef şi mie mi-ar plăcea să fiu şefa mea acum. Acum 20 de ani nu mi-ar fi plăcut.

Dar angajata ta ţi-ar plăcea să fii?

Da, pentru că eu sunt un om care îşi susţine foarte tare oamenii cu care lucrează. Îi impulsionez şi îi ajut să crească foarte mult. Indiferent pe ce poziţie s-a aflat cineva când a venit să lucreze cu mine, am făcut tot ce am putut să îl ridic cât de sus se poate. Nu am avut niciodată teama că ar putea să-mi ia cineva locul. Eu am ştiut exact care este locul meu şi cu cât oamenii din jurul meu şi de sub mine vor fi mai mari şi mai puternici, eu cu atât mai mult voi fi şi mai mare şi mai puternică.

Eu ştiu cum a ajuns fetiţa Zurli în Gaşca Zurli, dar e mai frumos când spui tu povestea.

Fetiţa Zurli, adică Vero Căliman, era la mare, lucra pe perioada de vară la un loc de joacă pentru copii. Maya era acolo în vacanţă cu mama mea şi aveam o echipă de animatori în spaţiul respectiv. Aşa Maya a cunoscut-o pe Vero, s-au întâlnit, s-au împrietenit, a plăcut-o foarte tare şi când am ajuns să o iau din vacanţă, mi-a prezentat-o pe Vero şi mi-a zis că este prietena ei. M-am dus la locul de joacă din staţiune unde Veronica îşi făcea treaba, Maya se juca în gonflabile şi eu am urmărit-o pe Vero relaţionând cu copiii. Mi-a plăcut foarte tare felul în care ea s-a raportat la ei, căldura, bucuria cu care vorbea cu ei şi la sfârşitul discuţiilor am întrebat-o ce face aici şi mi-a zis că lucrează pe vară şi „la toamnă mă întorc în Bucureşti”. „Nu vrei să vii să lucrezi la mine?”, am întrebat-o. Ea  mi-a răspuns că toată viaţa şi-a dorit asta, neştiind că asta poate fi o meserie. În toamnă a venit în Bucureşti, a venit la Zurli şi din momentul acela destinele noastre s-au legat foarte tare.

Vero e un personaj cheie al trupei Zurli, dar şi prietena ta…

Cred că e în destinul nostru să facem asta împreună. Eu chiar cred că ceea ce fac eu acum nu mi se datorează. Cred că Dumnezeu se uită aşa peste balcon şi zice ”ce sa-i dau eu de lucru unui om şi să fiu sigur că nu strică treaba pe care i-am dat-o”. Şi cred că m-a văzut pe mine aşa serioasă, implicată şi responsabilă şi mi-a dat misiunea asta în care eu să-i ajut pe copii să aibă o viaţă mai fericită şi o relaţie mai bună cu părinţii lor, căci până la urmă asta facem noi. Cu siguranţă că şi Vero are aceeaşi treabă, are aceeaşi misiune şi noi ne-am întâlnit să facem asta împreună. Altfel nu ai cum să construieşti din nimic o relaţie atât de frumoasă.

Povesteşte-mi despre cel mai mare turneu Zurli

Este cel mai mare turneu Zurli pentru că o să fie în sălile de sport şi polivalente, (până acum ne-am dus doar în sălile de spectacol, în casele de cultură), este next level pentru noi, este o provocare foarte mare pentru că una e să vinzi 500 de bilete şi alta e să vinzi 4000 într-o sală de sport; una sunt cheltuielile pentru o casă de cultură şi alta sunt într-o polivalentă. Bugetul de cheltuieli este foarte mare, îmi asum un risc imens, dar din fericire avem un partener strategic, Carrefour, care e primul brand important care a înţeles ce oportunitate este să se asocieze cu Gaşca Zurli.

Plecăm azi pe 3 martie, mâine o să avem primul spectacol în Timişoara, pe 5 martie în Arad, pe 6 la Oradea şi tot aşa până pe 21 aprilie, la Bucureşti, la Sala Polivalentă. Va fi primul nostru spectacol la Sala Polivalentă.

Care e mesajul tău înainte de a pleca?

Astăzi plecăm în turneu, sperăm să ne întâlnim cu 50.000 de spectatori pe care să îi înveselim. Îmi pare rău că nu reuşim să ajungem în toată România, dar îi rog pe copiii din celelalte orăşele să ajungă în cel mai apropiat oraş în care noi avem spectacol. Este un spectacol unic, spectacolul aniversar de 10 ani de Zurli pe care noi nu o să-l mai jucăm niciodată. Este acel spectacol în care noi sărbătorim 10 ani de muncă şi de succes în România, va fi cea mai mare desfăşurare de forţe, de sunet, de filmare, de ecrane, vor fi peste 100 de oameni implicaţi în partea de organizare şi aş vrea să ajungă să ne vadă cât mai mulţi dintre cei care ne iubesc.

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO