De la cum mâncăm la cum dormim, iată câteva obiceiuri care pot afecta sănătatea dinților, la care poate nu te-ai gândit.
Preocuparea pentru sănătatea dentară ar trebui să fie la fel de importantă ca atenția pe care o acordăm celorlalte părți ale corpului nostru. Asta ne spun medicii. Dinții nu țin doar de estetică: sănătatea lor poate afecta bunul mers al mai multor sisteme – cel digestiv e primul care vine în minte.
Știm lucrurile de bază – o bună igienă, detartraje regulate, prevenție în loc de tratament, adică să nu lăsăm un început de carie să devină Grand Canyon înainte să ne ocupăm de ea. Însă am vrut să merg puțin mai departe și să aflu ce obiceiuri dintre cele de zi cu zi ne afectează sănătatea dentară – mici lucruri la care poate nu ne gândim.
Așa că am discutat cu Alexandra Popa, medic specialist ortodonție și ortopedie dentofacială și cofondatoare a clinicii Ortogether, pentru a afla care sunt acestea.
Cum dormim: respirația pe gură
Dr. Alexandra Popa: „Eu le spun pacienților foarte simplu: respiratul pe gură e ca mâncatul pe nas. E posibil, dar nu e plăcut.
Nasul este făcut pentru respirație: filtrează, încălzește și umidifică aerul. Când dormim cu gura deschisă și respirăm oral, apare frecvent uscăciunea orală și pierdem din efectul protector al salivei asupra dinților și gingiilor.
Dar, mai ales ca ortodont, nu mă pot opri la gură. Ce este tavan pentru gură este, în același timp, podea pentru nas. Respirația, poziția limbii, masticația și deglutiția sunt funcții care se află într-o relație strânsă cu aparatul dento-maxilar. Mai ales la copii, dacă respirația orală este constantă, nu cred că soluția este pur și simplu „închide gura”. Important este să aflăm de ce o ține deschisă.”
„Periuța trebuie schimbată regulat – la aproximativ trei luni sau mai devreme dacă perii sunt uzați”
Igiena: când tehnica este mai importantă decât arsenalul
„Avem periuțe electrice sofisticate, aplicații, dușuri bucale, ape de gură și o întreagă industrie care ne poate face să credem că, dacă avem instrumentul potrivit, am rezolvat problema. Din păcate, cea mai performantă periuță din lume nu ajută prea mult dacă stă pe raft.
Periuța trebuie schimbată regulat – la aproximativ trei luni sau mai devreme dacă perii sunt uzați – și, dacă ar fi să aleg un periaj peste care chiar nu vreau să sărim, acela este cel de seară. În timpul nopții scade fluxul salivar, deci nu vrem să lăsăm placa bacteriană și resturile alimentare să petreacă nestingherite până dimineață. Manuală sau electrică, ață, periuțe interdentare, duș bucal – toate pot fi instrumente excelente atunci când sunt potrivite pacientului și folosite corect. Tehnica și consecvența bat gadgetul.”
Ce facem în afara cabinetului: augmentarea buzelor și Teeth First!
„Subiect sensibil și foarte actual: augmentarea buzelor. Nu sunt împotriva fillerului. Sunt pentru ordinea intervențiilor. Buzele nu există separat de dinți și de restul feței. Poziția și înclinația incisivilor, suportul osos și relația dintre maxilare contribuie la susținerea țesuturilor moi și la aspectul profilului.
Dacă știm că urmează un tratament ortodontic care va modifica poziția dinților și implicit relația lor cu buzele, mi se pare logic să stabilim mai întâi unde trebuie să stea dinții și apoi să evaluăm forma și volumul buzelor. Asta nu înseamnă că tratamentul ortodontic înlocuiește augmentarea și nici că după tratament pacientul nu o va mai dori. Înseamnă doar că luăm decizia estetică după ce știm pe ce suport lucrăm. Pe scurt: #TeethFirst. 😁”
„Aud pacienți care spun: «N-am mai fost la dentist de ani, mi-e rușine»”
Cum mâncăm: faptul că organismul se adaptează nu înseamnă că totul este în regulă
„Creierul știe că trebuie să mănânce ca să supraviețuiască. Nu îl interesează în primul rând dacă articulația temporo-mandibulară, musculatura și mandibula fac totul în condiții ideale.
Sistemul nostru masticator are o capacitate extraordinară de adaptare și compensare. Putem ajunge să mestecăm predominant pe o parte, să modificăm inconștient mișcările mandibulei sau felul în care folosim musculatura și, cu toate acestea, să continuăm să mâncăm. Dar adaptarea nu este sinonimă cu sănătatea.
Nu orice zgomot al articulației înseamnă automat boală și nu orice particularitate trebuie tratată. În schimb, durerea, limitarea mișcărilor sau oboseala musculară persistentă sunt semnale care merită evaluate, nu normalizate pentru că „m-am obișnuit”. Corpul este extraordinar de bun la supraviețuit. Dar, când începe să doară, poate că e momentul să nu-i mai cerem doar să se adapteze. Merităm să trăim, nu doar să supraviețuim.”
Cel mai important: mai bine mai târziu decât niciodată
„Aud pacienți care spun: «N-am mai fost la dentist de ani, mi-e rușine», «Am neglijat dinții, acum ce rost mai are?», «La vârsta mea mai are sens să-mi îndrept dinții?» sau pur și simplu amână pentru că simt că au ratat momentul potrivit.
Ai neglijat igiena o perioadă? Reîncepi astăzi. N-ai mai fost la control de mult? Vii acum. Ai o problemă pe care ai tot amânat-o? O evaluăm acum și vedem ce putem face de aici înainte.
Nu putem schimba ce n-am făcut ieri, dar putem schimba ce facem de azi. Mai bine mai târziu decât niciodată. În prevenție, în tratament și în schimbarea unui obicei.”
Foto: Sverre Haugland / ImageSource / Profimedia
