Obor 21, locul de unde cumperi carne de la țară fără a irosi nimic. Sau cum o familie de bucureșteni a decis să ne pună pe masă ce e mai bun: „Avem aur lângă noi și noi folosim sticlă colorată de la alții” - LIFE.ro
Mergi la conținut
Campanie susținută de

Obor 21 este un business apărut cu două săptămâni înainte de pandemie, după ce, timp de un an, Florian și Iunia Mateiță au colindat toată Moldova în lung și în lat în căutarea celor mai bune surse de carne de la țară ce ar fi putut ajunge pe mesele bucureștenilor.

Ideea a venit natural: de când se știu Florian și Iunia au gătit acasă și tot timpul au căutat tot felul de surse de carne din gospodăriile de la sat. Asta probabil facem majoritatea dintre noi și știind asta, ei s-au gândit că ar putea fi legalizată această piață neagră a mărfurilor țăranilor. Așa a luat naștere Obor 21. Conceptul e simplu: pe baza rezervărilor pe care clienții de carne le fac pe site, se taie animalul din gospodărie într-un abator specializat, în cele mai bune condiții igienico-sanitare, carnea este ambalată și livrată apoi la ușă. În felul acesta nu se irosește nimic, pentru că totul se consumă, lucru esențial pentru mediu și pentru o viață responsabilă. Și tot în felul acesta cumperi cât îți trebuie, proaspăt, de calitate, cu gust și la un preț corect. Nu mai aștepți să taie vecinul porcul sau vițelul și apoi să umpli congelatorul, neștiind ce să faci cu o mulțime de oase sau alte bucăți din animal care în mod normal nu-ți trebuie.

Cunoscătorii și gurmanzii au aflat repede de Obor 21, motiv pentru care, imediat după ce se urcă stocul virtual pe site, dispar din aceleași galantare virtual bucățile de oase cu măduvă, cozile de mânzat, burta sau fuduliile.

Iată că am vrut să privesc lucrurile și din spatele site-ului și să-i cunosc pe cei doi soți care au făcut posibilă această premieră în România. Și mă bucur că am făcut-o deoarece am aflat o poveste extrem de interesantă.

Cum funcționează business-ul Obor 21? Cum puteți fi numiți voi, o măcelărie online?

Florian: Nu este o măcelărie online. Este un concept care ține cont de mult mai multe lucruri. Noi nu vindem neapărat carne, ci mai degrabă o modalitate de trai. Pe de-o parte traiul sănătos cu produse neprocesate, foarte proaspete și pe de altă parte, mergând pe sistemul de rezervare, pierderile fiind foarte mici, ne gândim și la mediu. Din moment ce nu se risipește, nu există supra producție pentru că îți iei doar cât ai nevoie, implementând acest sistem la nivel mare, va avea un efect semnificativ asupra mediului în relație cu aceste modalități de consum de acum, zic eu păguboase. Noi nu vindem carne, noi vindem senzații, vindem sustenabilitate, vindem viitorul copiilor.

Cum faceți exact? Luați comanda și apoi tăiați animalul?

Florian: Exact. Avem ambele capete: practic există informații despre animalele disponibile care să corespundă criteriilor noastre în relație cu medicii veterinari și cu zona din nordul Moldovei, o zonă cu crescători de tradiție care nu fac un foarte mare efort ca să țină animalele, inclusiv peste iarnă; la celălalt capăt avem consumatorii. Dacă ne uitam la cum făceam noi acum ceva timp și cum probabil mai fac mulți azi, dacă vrei carne de la țară trebuie să găsești pe cineva care să ți-o procure. O găină, un iepure, o rață mai găsești, dar de la o oaie în sus este foarte dificil să ai propriul animal – și aici ne referim și la porcul de Crăciun. Practic mănânci carne proaspătă câteva zile, după care o îndeși în congelator. Alternativa la așa ceva este să ai tot timpul proaspăt, dar și cu un lanț sanitar veterinar integral în spate, sacrificarea în abator autorizat, ambalarea în vid tot acolo plus tranșarea profesionistă.

Voi luați animalele doar de la țărani? Nu aveți contracte cu ferme mari?

Florian: Doar din gospodării. Și avem curajul ca pe etichetă să spunem satul din care provine. Pe o parte a etichetei scriem satul și județul din care provine animalul, iar pe cealaltă parte scriem data la care a fost sacrificat, data la care a fost ambalat și data de expirare. Astfel conceptul nostru de livrare în maxim 72 de ore de la sacrificare este perfect respectat.

Animalele din gospodării nu reprezintă o sursă ușor epuizabilă? Sunt suficiente gospodării care să vândă animale?

Florian: Aici cred că trebuie să ne gândim la următorul aspect: carnea din gospodărie este căutată prin faptul că este puțin procesată, este proaspătă, este foarte bună și gustoasă. Pe partea cealaltă țăranii, la momentul de față, stimulați sau nu de existența unor debușee, există această piață neagră a cărnii din gospodăriile de prin satele din jurul orașelor mari și noi ne-am pus în cap să formăm o piață oficială, fiscalizată, controlată sanitar veterinar. Vrem să legalizăm această piață pe același tip de carne, dar cu facilitățile de care vorbeam: bucăți mici pe care să le poți folosi proaspete, extrem de gustoase, extrem de bune și în tot circuitul să nu existe nici o diferență din punct de vedere sanitar veterinar între ceea ce cumperi din supermarket și ceea ce cumperi de la noi.

La momentul de față nu ne suprapunem și nu irităm în nici un fel piața, dar mă gândesc că va fi un moment în care va fi o competiție între piața produselor sanitar veterinar controlate din gospodăriile țărănești cu piața produselor din ferme.

Abatorul este al vostru?

Florian: Nu, abatorul este un colaborator al nostru. Este în comuna Ilișești, din județul Suceava.

Iunia și Florian

Voi sunteți din Moldova?

Florian: Nu suntem moldoveni de acolo, eu sunt un moldovean din Galați, mutat în București în 1991, când am intrat la facultate.

Iunia: Iar eu sunt bucureșteancă get beget.

Mă întrebam astfel de ce luați carne doar din Moldova…

Iunia: Deocamdată luăm 100% din Moldova.

Adică ușa e deschisă dacă vine cineva și din Ardeal sau din altă zonă a țării?

Florian: Evident. Avem deja discuții pentru extindere în Ardeal. Conceptul a prins extrem de bine și cred că va fi o revoluție în această industrie la un moment dat, când va apărea acea masă critică de oameni care îl cunosc, care îl practică și care își dau seama cât de bine poate să fie dacă renunți la cumpăratul impulsiv. De ce nordul Moldovei? Studiind statisticile cu efectivele de animale, am observat că aceea este o zonă bogată pentru că este o zonă în care animalele cresc fără efort. Șansele ca hrana să fie pervertită, să fie „hormonată” e mai mică, iar oamenii sunt suficient de săraci pe de-o parte și harnici pe de altă parte ca să existe această dorință de a face treabă bună, natural, în mod firesc.

Florian observând cum sunt crescute animalele în Moldova

Când ați pornit Obor 21?

Iunia: În 2019 am început. Primele idei au apărut prin februarie și toată primăvara, până la începutul verii am studiat zona, am discutat cu abatorul, am făcut vizite în teren și am vizitat toată zona, am mers cu mașina din sat în sat. Am avut și niște ghizi, achizitori din zonă că altfel nu aveam cum să aflăm lucrurile acestea. Am mers la toate stânele din satele respective, am vorbit cu ciobanii, am văzut câte capete au, ce animale au, unde le țin, cum le hrănesc, care e circuitul, am mers pe la medicii veterinari din sate, am aflat care e viața acolo și cu ce situații se confruntă. Cea mai mare problemă acolo este că cei tineri pleacă în afară la muncă și rămân bătrânii care trebuie să îngrijească animalele. Sunt situații în care bătrânii devin neputincioși și sunt nevoiți să-și vândă animalele și nu o dată s-a întâmplat să le vândă pe nimic samsarilor sau să fie înșelați și să nu-și primească banii pe ele. Am descoperit toate aceste situații, iar la final am realizat că se poate face, că avem material de lucru.

Astfel că prima parte a anului 2019 ne-am pierdut-o cu studiul zonei și am încheiat parteneriatul cu abatorul. Tot atunci am vorbit cu majoritatea țăranilor care aveau animale de vânzare, am și cumpărat de la ei ca să le demonstrăm buna noastră credință și că își primesc banii pe loc, la un preț corect. Acum își dau contactul de la unul la altul și ne sună când au animale de vânzare.

Când ați fost online?

Florian: 23 februarie 2020.

Iunia: la mijlocul lunii august 2019 Florian a venit cu ideea să facem magazin online, mie mi s-a părut o provocare foarte mare, însă am făcut brief-ul pentru site, am lucrat la el din octombrie și l-am lansat online pe 23 februarie, cu vreo 2 săptămâni înainte de pandemie. Scopul nostru principal a fost să ne validăm modelul de business, să vedem că acest concept prinde, chiar dacă știam că offline este valoros, voiam să știm dacă va fi la fel și în online.

Cumva pe voi v-a ajutat pandemia. Sună aiurea ce spun, dar faptul că oamenii au fost închiși în case aproape două luni, ar fi trebuit să se vadă în vânzări, nu?

Iunia: Da, între-adevăr. Faptul că a venit pandemia și noi eram pregătiți, faptul că aveam abatorul testat de 2-3 luni, la fel și capul logistic din București, ne-a lăsat doar cu sarcina de a urca stocul online și a campaniilor de promovare. Ne-a prins pregătiți și ne-a ajutat foarte mult. Strânsesem un grup de prieteni și cunoscuți care aveau „sarcina” să spună din gură în gură după ce au gustat la noi, însă în pandemie am crescut mai mult decât ne așteptam. Mai ales de Paște am avut parte de niște provocări uriașe.

Iunia, Florian și cei doi copii ai lor

Ce job aveți voi în viața de zi cu zi?

Iunia: Eu am lucrat 11 ani în industria pharma, de la marketing, achiziții, brand manager, de toate…

Corporatistă…

Iunia: Corporatistă, exact. După ce am plecat din pharma, am intrat pe zona de online, m-am specializat aici, am mai lansat un site, am lucrat într-o agenție de online marketing, am coordonat peste 60 de oameni, iar toate lucrurile acestea au facilitat trecerea de la o idee de business offline la implementarea ei online.

Și tu Florian cu ce te ocupi?

Florian: Eu mă ocup de insolvențe. 😀. Fac asta din 2001 și zic că am făcut-o bine.

Și cum a venit ideea Obor 21? Stăteați voi seara la un pahar de vin și ați spus că ar fi bine să vindeți carne de la țară?

Iunia: Prima dată am mâncat 😀

Florian: Particular este că eu, de exemplu, sunt a patra generație la oraș. Încă din copilărie am simțit deosebirea între carnea pe care o făceau rost de la țară părinții mei – o găină, un porc, ce se putea pe vremea aia – și carnea pe care o puteam cumpăra de la magazin. Plus că-i invidiam pe prietenii mei de joacă că în vacanțe dispăreau câteva săptămâni pe la țară, după care se întorceau bronzați și povestea o mulțime de chestii. Mi-a plăcut extrem de mult povestea cu satul și de când am început noi să ne formăm ca familie, tot timpul am găsit niște debușee prin care făceam rost de carne de la țară: porcul era porc, găina, găină, cumpăram capra din Dobrogea când nimeni nu știa că și capra se mănâncă, nu doar oaia. Mâncarea bună ne era în sânge, mâncarea altfel decât nutrient, nu mâncarea tip benzină, ci mâncare tip senzație. Astfel a venit firesc ideea asta, ne-am suflecat mânecile și am zis: eu mă ocup de producție, tu te ocupi de marketing și vânzări și hai la treabă că nu are cum să nu iasă.

Iunia și Florian într-una din multele lor călătorii

Aveți copii?

Iunia: Da, avem doi băieți, unul de 20 de ani și unul de 15 ani.

Serios? Felicitări! M-am gândit că poate aveți copii mici și ca toți părinții căutați o altă variantă de a face rost de carne de la țară…

Florian: Noi asta am făcut de mult, acum doar o facem într-o formă care poate concura cu produsele de pe raft, din supermarket. Ideea noastră a fost următoarea: „De ce să mănânci vită din Noua Zeelandă sau mai știu eu de unde, când poți să mănânci un mânzat excepțional, fraged, bun și cu gust, chiar de lângă tine”. Bunăstarea pe care o fabrică orașele din munca orășenilor ar trebui să se ducă către satele din România, nu către Noua Zeelandă. Avem aur lângă noi și noi folosim sticlă colorată de la alții.

Iunia: De când ne știm noi gătim acasă. Mergem și la restaurant, dar foarte puțin pentru că nouă ne place să gătim și să experimentăm acasă. Așa că am căutat surse de hrană bună de când ne știm, de dinaintea apariției copiilor.

Florian și marea lui pasiune pentru gătit și mâncare bună

Voi unde și când v-ați cunoscut?

Iunia: La prima oră de curs, în facultate, când am stat în aceeași bancă. 😀

Iunia și Florian, în timpul facultății

Și apoi l-ai luat pe Florian să-i arăți Bucureștiul? 😀

Iunia: Începuse să-l învețe 😀. Am fost colegi de grupă la facultate.

Unde ați ajuns cu business-ul Obor 21 după un an de zile? Asta dacă punem în balanță investiția și veniturile…. V-ați recuperat investiția?

Iunia: E greu de spus dacă ne-am recuperat investiția… Cifra de afaceri a fost într-adevăr mare în raport cu investiția, însă noi suntem într-o continuă investiție. Din 2019, am investit constant. Dacă folosim termeni de afaceri și privim cifra de afaceri și investiția, putem spune că am recuperat, însă dacă vorbim în termeni financiari, nu.

Iunia și Florian, pe vremea când au decis să împartă casa și masa împreună

Dar job-urile nu vi le-ați lăsat, nu? Obor 21 e pasiunea care vă umple timpul liber?

Iunia: Eu mi-am lăsat job-ul, am plecat din agenție în 2019. În momentul în care am văzut că lucrurile avansează, am renunțat la job-ul meu și m-am dedicat integral Obor 21. Florian le face în paralel.

De la ce vine Obor 21?

Iunia: obor este un concept umbrelă de la vechiul târg, obor, când lumea mergea și își vindea obiectele din gospodării, iar 21 de la secolul XXI. Practic am adus un obor digital în secolul 21.

De-ale lui Florian 😀

Ce produse aveți în afară de carnea de vită?

Iunia: Carne de mânzat. Am ales carnea de mânzat pentru că există o preconcepție că cea de vită e prea tare și ațoasă – asta probabil și din cauză că părinții noștri nu știau de unde să cumpere carne de vită bună, sau chiar nu aveau de unde – iar carnea de vițel de lapte nu e pe gustul tuturor. În afară de mânzat avem carne de oaie, capră, miel și ied, combinată cu produsele de zahana precum cârnații după rețeta lui Florian.

Iunia, spune sincer, de Crăciun, Florian îți umplea bucătăria cu grăsime în timp ce prepara caltaboș, tobă, leber și cârnați din porc?

Iunia: Noi luam porc în fiecare an de la țară de la soacra mea, îl tranșam în curte și 3-4 zile făceam cârnații, toba, caltaboș, jumări, slănină… Anul acesta a fost mai ușor 😀.

Unde vreți să ajungeți? Bănuiesc că mai aveți niște post-it-uri pe frigider cu dorințe de realizat 😀

Florian: Aici sunt două tipuri de – să le numim corporatist – obiective. Unul dintre obiectivele importante este să reușim să ieșim din București și să începem să intrăm și în alte orașe mari din țară. Al doilea obiectiv ar fi o diversificare a produselor, să încercăm să aducem și alte tipuri de carne, dar și ceva brânză și produse din lapte ce pot fi procesate în zonă și poate la un moment dat să avem și fructe și legume, tot în același concept de rezervare.

Așa se fac cârnații acasă la Florian

Te lași de insolvență atunci?

Florian: Pentru mine Insolvența e o meserie destul de aspră din punct de vedere al uzurii psihice, iar Obosr 21 e un fel de vacanță, e o treabă care îmi place. E ca și cum ai citi o carte bună versus un manual de matematică.

Dacă te lași de insolvență, o să te simți ca fără job, nu?

Florian: Exact.

Pasionați din tată în fiu 😀

Mai e cineva pe piață care face ce faceți voi?

Iunia: Cu produse din gospodărie nu. Mai sunt ferme care și-au făcut magazin și care vând produse, dar proaspete foarte puțin.

Florian: Nimeni nu face rezervare de produse proaspete. Toată lumea vinde în regim de măcelărie: am niște carne pe stoc și dacă îți e foame cumpără. La noi conceptul e invers ce are rădăcini nu numai în ideea de a mânca proaspăt produse de la țară, ci și în trasabilitate, sustenabilitate, armonie între sat și oraș.

Familia Mateiță

La CEC Bank, susținem antreprenorii care pun pasiune în afacerea lor.  O poveste de succes poate deveni o sursă de inspirație pentru toți. Ca bancă a românilor, susținem economia și producătorii locali, cu soluții de finanțare adaptate. Detalii aici.

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora