Căutare

Share this article

Într-un prezent în care se conturează cât mai elaborat imaginea bărbatului ideal (fizic vorbind) şi masculinitatea capătă cu totul ale conotaţii, un ochi aruncat în imaginile trecutului pare a fi exact doza necesară să scuture măcar puţin scara valorilor.

Este foarte adevărat că “de gustibus non disputandum”, dar parcă unul ca Paul Newman nu e tocmai uşor de trecut cu vederea chiar şi acum. Privirea de un albastru hipnotic, zâmbetul plin de siguranţă aşternut peste un trup armonios ne învaţă chiar şi la atâţia ani distanţă că da, există portrete care sfidează perfecţiunea, cu atât mai mult cu cât aspectul fizic i-a fost perfect dublat de un talent unanim apreciat de public şi de criticii de specialitate.

Se bucura în consecinţă de asediul constant al admiratoarelor, care pur şi simplu se aruncau fără pic de pudoare asupra lui, facându-i avansuri fără echivoc chiar şi în ciuda statutului său de bărbat căsătorit. I-a rămas de altfel celebră o afirmaţie elogioasă despre a doua sa soţie, Joanne Woodward, cea care i-a rămas alături timp de 40 de ani, până la final: „De ce să mergi după un hamburger, când ai friptură acasă?” În pofida acesti declaraţii publice de dragoste, Joanne, ea însăşi o talentată actriţă (joacă inclusiv alături de soţul său în zece pelicule şi aduce acasă un Oscar) îi dăruieşte lui Paul trei copii şi probează rezistenţa unui atlet în faţa acuzaţiilor de amantlâc aduse de presă acestuia. Apetitul lui Newman pare, cel puţin speculaţiilor vremii, nesăţios: Marilyn Monroe, Judy Garland, Vivien Leigh sunt doar o parte dintre cele care au „repetat” replici fierbinţi alături de el. Bomba însă explodează odată cu suspiciunile de bisexualitate, atunci când numele îi apare asociat cu cele ale lui James Dean, Steve McQueen sau mai rău, în aceeaşi propoziţie cu Shelley Winters şi Marlon Brando, potrivit afirmaţiilor primei menţionate.               

Probate sau nu, titlurile par destul de greu de digerat de cea care îl aştepta acasă sau pe platoul de filmare, însă Paul nu ratează nicio apariţie publică fără gesturi de afecţiune la adresa soţiei, ca o confirmare a unei promisiuni pe viaţă.

Pe marele ecran nu captează doar prin apariţia sa fizică impecabilă (că doar alerga, mergea pe bicicletă sau înota aproape zilnic), ci impresionează printr-un joc actoricesc care parcă îi venea natural, şi primeşte confirmarea talentului său deosebit prin mult-râvnite trofee: un Oscar, premii Golden Globe, Bafta, Emmy sau versiuni europene alături de numeroase nominalizări ale Academiei de Film Americane.

Dincolo de viaţa personală tumultuoasă şi de roluri care i-au amprentat numele pe vecie pe una dintre stelele de pe Walk of Fame, inima îi bătea cu adevărat în spatele volanului sau în preajma anturajului din lumea curselor. Din nou soţia îi înţelege şi acceptă pasiunea. Chiar zilele trecute, o ediţie Rolex Daytona ce i-a aparţinut actorului şi i-a fost dăruită de Joanne a fost vândută în cadrul unei licitaţii pentru suma-record de 17,8 milioane de dolari, fiind achiziţionată de un cumpărător anonim. Inscripţia „Drive carefully me” oare denotă grijă sau avertizare?

Newman îşi urmează pasiunea la 48 de ani, când mulţi asemenea îşi fac curaj să se imagineze în postura de bunici şi îşi  sfidează propriul neajuns: nu distingea culori! În realitate interesul său pentru motorsport şi l-a descoperit atunci când alături de Robert Wagner au parcurs un stagiu de pregătire la „Watkins Glen Racing School” pentru a putea aprofunda cât mai realist partitura filmului „Winning”. Mai apoi găzduieşte şi apare în propria emisiune TV despre istoria competiţiilor auto: „One upon a wheel”.

Anul 1972 este doar începutul lui P.L. Newman (numele său de competitor) pentru motoare turate, viraje descrise cu talent, management de echipe sau apariţia în reclame destinate unor modele de autoturime care i-au împrumutat chiar şi numele, cum a fost prima ediţie Nissan Skyline din anii ’80.

Pe tărâm american se lansează în curse nebuneşti şi câştigă rând pe rând patru campionate naţionale din cadrul SCCA (Sports Car Club of America) ca pilot dar şi ca proprietar de echipă, atunci când trofeul „Can-Am Team Championship” este înmânat în 1979 echipei „Newman Freeman Racing” sau când „Newman / Haas Racing” cucereşte 8 campionate.

Pare a fi anul reuşitelor: Newman se mută pe circuitul din Europa şi termină al doilea în cadrul Cursei de 24 de ore de la Le Mans la volanul unui superb Porsche 935.

Atunci când pasiunea a fost perseverent cultivată, vârsta nu a fost cu certitudine un impediment pentru P.L.: la 70 de ani, în 1995, este cel mai în vârsta pilot dintr-o echipă câştigătoare, ba mai mult este chiar învingător al clasei sale din Cursa de 24 de ore de la Daytona (vă amintiţi ceasul de mai devreme, nu?). Repetă figura când în cursa de la Lime Rock este din nou laureat pe un Corvette cu număr de concurs 81, propria vârstă de la acel moment.

Îşi încheie în glorie activitatea competiţională cu puţin timp înainte de a fi răpus de un cancer pulmonar, zâmbind complice cronometrelor care îl răsfaţă cu unul dintre cei mai buni timpi obţinuţi.

Îi sunt recunoscute public şi irevocabil meritele atunci când în anul 2009 numele îi este introdus post-mortem în SCCA Hall of Fame, o galerie a premianţilor pentru cunoscători.

Motoarele maşinilor sale atent conservate se fac însă în continuare auzite. Adam Corolla, faimos actor şi realizator de film nu precupeţeşte niciun efort sau cheltuială care fac să ţină vie legenda unui campion. După ce a produs şi realizat „Winning: The Racing Life of Paul Newman”, în memoria vieţii competiţionale a idolului său, Corolla adăposteşte în garajul său nu mai puţin de şapte maşini ale acestuia.  Vârful de lance dintre acestea? Însuşi modelul Porsche condus de Newman la Le Mans, care i-a golit conturile pasionatului cu 4,4 milioane de dolari. Nu vă imaginaţi că înrăitul colecţionar a făcut vreun muzeu cu exponate prăfuite. Doar ce am spus că motoarele se fac în continuare auzite pentru că actualul posesor le menţine funcţionale şi chiar concurează la volanul bijuteriilor sale pe patru roţi.

Cursa de azi a ajuns la final. Morala este că odată găsită pasiunea care ne defineşte ca fiinţe, vârsta nu poate fi decât o scuză jalnică. Călătoria este prea scurtă ca să ridicăm obstacole superficiale.

Mai bine punem tacticos mănuşile, ţinem strâns volanul şi accelerăm…

Andreea Militaru este Guest Writer pentru life.ro şi dacă esti curios să o cunoşti mai bine, poţi încerca Just Words, platforma pe care continuă să-şi aştearnă gândurile, ideile şi întâmplările.

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO