Căutare

Share this article

„OMS estimează că în următorii 10 ani, afecţiunile cardiovasculare vor fi cauza de deces pentru 23 de milioane de oameni, inclusiv persoane tinere”, susţine Dr. Adrian Linte, medic specialist Cardiologie Intervenţională în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Şi asta nu este tot. Bolile de inimă sunt responsabile de peste 60% dintre decese în România, iar media de vârstă la care apar, a scăzut dramatic. Obezitatea, stilul de viaţă, stresul, sunt numia câţiva dintre factorii declanşatori.

De aceea, am stat de vorbă cu Dr. Linte despre ce înseamnă de fapt bolile de inimă, despre cum se poate recunoaşte un infarct şi despre ce este de făcut la nivel de prevenţie. Datele sunt mai mult decât îngrijorătoare şi dacă acum 20 de ani doar bunicii luau pastile de inimă, acum, din ce în ce mai mulţi tineri suferă de afecţiuni cardiovasculare. Aproape că ne „înţeapă inima” la asemenea statistici, de pe urma cărora, cu toţii ar trebui să învăţăm.

Se poate recunoaşte iminenţa unui infarct?

Din pacate, de cele mai multe ori, infarctul nu dă semne prevestitoare. Se poate întâmpla brusc ca o persoană care nu are un istoric medical considerabil să acuze o durere prelungită (de cel puţin jumătate de oră) ca o „gheară în piept”, iar atunci infarctul să fie în plină desfăşurare. Există şi situaţii în care oamenii acuză dureri scurte (câteva minute) de tip „gheară în piept” cu câteva zile înainte, acestea fiind semne prevestitoare pentru infarct. Atunci ar trebui să ajungă de urgenţă la medic şi să preîntâmpine un infarct. Dar stiţi care este problema? Acestea sunt uşor trecute cu vederea şi puse pe seama stresului sau supra-solicitării, indigestiei sau junghiurilor intercostale de tipul „m-a tras curentul”; nimeni nu face legătura între ele şi infarct. Exact asta e marea problemă cu afecţiunile cardiovasculare în general şi cu infarctul în mod particular- sunt boli tăcute până in ultimul moment, dar extrem de grave.

Ce trebuie să faci, ca măsură de urgenţă, în acel moment?

Să chemi ambulanţa, fără doar şi poate! Infarctul are ca efect necrozarea şi deci distrugerea unei părţi din muşchiul inimii, iar intervenţia rapidă de specialitate opreşte distrugerea ţesuturilor şi favorizează recuperarea. De aceea este important ca oamenii să ajungă în timp cât mai scurt la spital. Există un dicton în literatura de specialitate: „time is muscle”, adică timpul înseamnă muşchi – cu cât stă închis mai mult vasul de sânge responsabil de infarct, cu atât se pierde mai mult muşchi cardiac. Prin urmare, dacă se acţionează rapid, cu ajutorul coronarografiei şi angioplastiei coronariene cu dezobstrucţia vasului responsabil de infarct, muşchiul inimii se poate recupera în proporţie cât mai mare, iar pacientul poate reveni repede la viaţa lui de dinainte.

Ce incidenţă ocupă bolile cardiovasculare printre bolnavii din România, dar şi în lume? Care este rata deceselor cauzate de bolile cardio vasculare?

În timp ce în Europa bolile cardiovasculare au o rată a mortalităţii de sub 40%, în România aceste afecţiuni sunt responsabile de peste 60% din decese. OMS estimează că în următorii 10 ani, afecţiunile cardiovasculare vor fi cauza de deces pentru 23 de milioane de oameni, inclusiv persoane tinere. Alarmant este faptul că vârsta la care românii primesc un diagnostic legat de sănătatea inimii lor scade tot mai mult, media fiind de 35-40 de ani. Studiile arată că şi tinerii sub 20 de ani suferă atacuri de inimă, iar bolile cardiovasculare şi circulatorii reprezintă 11% din numărul deceselor înregistrate la femeile sub 45 de ani. Un număr de 350.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu boli cardiovasculare, iar una din principalele cauze este fumatul.

De ce a scăzut vârsta la care oamenii se îmbolnăvesc de inimă? Citeam că acestea apar tot mai des la oameni de +30 de ani. Când eram mică, doar bunicii luau pastile de inimă?

Dat fiind faptul că 20% din populaţia tânără are diagnostic de sindrom metabolic, ceea ce înseamnă hipertensiune, dislipidemie, obezitate abdominală sau modificări glicemice care favorizează instalarea diabetului zaharat, nici nu ne miră faptul că după vârsta de 30 de ani încep să apară problemele la inimă precum hipertensiune, tulburări de ritm cardiac sau chiar infarct miocardic. Arteroscleroza, una dintre cele mai importante cauze a bolilor cardiovasculare, înseamnă îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu grăsimi (în principal colesterol). Aceasta debutează încă de la 20-25 de ani şi evoluează „în tăcere” o perioada variabila de timp. Boala evoluează fără simptome, iar în acest timp la fel ca în cazul depunerilor de calcar pe interiorul unor ţevi de instalaţii, depozitele de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează. Efectul este de reducere a fluxului de sînge către o porţiune din muşchiul inimii, iar în cazul unora dintre pacienţi poate apărea obstrucţia completă a arterei conducând astfel la infarct miocardic, uneori chiar şi sub 40-50 de ani. De asemenea, chiar dacă hipertensiunea este considerată afecţiunea vârstnicilor, în acest moment 40% din populaţia României are ca diagnostic această boală. În acest tablou îngrijorător, ar trebui să fie imposibil de ingnorat pericolul la care se expun tinerii care aleg o viaţă dezordonată şi o alimentaţie nesănătoasă.

Ce măsuri de prevenţie ar trebui să luăm pentru a ţine cât mai departe bolile de inimă? Există recomandare pentru controale regulate la cardiolog sau mergem doar când simţim că ceva nu este în regulă?

Ceea ce trebuie să înţeleagă tinerii este că dacă ai trecut de 30 de ani şi ai obezitate abdominală, glicemie sau colesterol mare, mai şi fumezi sau ai un job stresant, atunci musai trebuie să monitorizezi şi inima, preventiv. Asta înseamnă o consultaţie la cardiolog şi un EKG.

De aceea, la Angiomedica împreună cu colegii mei am gândit un program de prevenţie în care oamenii pot accesa investigaţii de rutină cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Am vrea ca tot mai mulţi oameni, inclusiv oameni tineri, să ştie dacă e ceva în neregulă cu sănătatea inimii lor şi să ia măsurile potrivite din timp.

Cum se traduce popularul „mă înţeapă inima”?

În general, cele mai frecvente prezentări ale pacienţilor cu „înţepături la inimă” se referă la dureri toracice anterioare mai ales către stânga pieptului, locul dureros având frecvent dimensiunea unui punct, cu durată de fracţiuni de secunde sau secunde, care survin frecvent în salve şi sunt legate de stress sau suprasolicitare fizică implicând coloana cervicotoracală sau membrul superior stâng. Există însă şi „înţepături la inimă” care pot fi manifestarea unor boli cardiace, şi uneori chiar pacienţii cu infarct pot descrie durerea ca pe o înţepatură (în acest caz cu durata prelungită şi ocupând o suprafaţă mare pe torace).

Atunci când „pui la inimă problemele” ai mai multe şanse să te îmbolnăveşti de inimă?

Românii au un mod interesant de a se exprima, chiar din cele mai vechi timpuri. Să pui la inimă problemele înseamnă într-un cuvânt stres, iar stresul este un comportament de risc important în apariţia şi evoluţia afecţiunilor cardiovasculare.

Se boate trăi mult cu inima bolnavă?

Depinde ce înseamnă inima bolnavă, cât de bolnavă este sau despre ce boală vorbim. Dacă este vorba despre stenoze, de formarea de cheaguri de sânge sau de depuneri de colesterol pe vasele de sânge, cel mai mult contează severitatea acestora. De exemplu, în cazul unui infarct, trebuie să ştim dacă muşchiul inimii este afectat în proporţie de 10% sau de 60%. În primul caz, prognosticul va fi excelent pe termen mediu şi lung, bineînţeles cu regim de viaţă, tratament şi controale periodice, în timp ce în al doliea caz este pusă în pericol viaţa pacientului pe termen scurt. 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO