Viața în Estonia, cea mai digitalizată ţară din Europa - LIFE.ro
Mergi la conținut

Viața în Estonia, cea mai digitalizată ţară din Europa

În această ţară nu există abandon şcolar, iar şcolile au primit autonomie. Mai exact, sunt obligate să respecte curriculumul de bază naţional, dar au dreptul să aplice local metodele proprii de educaţie.
Share this article

Nu pare prima alegere când vine vorba de turism, cu atât mai puţin când vine vorba de o potenţială mutare într-o altă ţară. Şi cu toate astea viaţa în Estonia pare o alegere inspirată pentru cei care nu se tem de temperaturile mai scăzute, modernism şi digitalizare. Estonia, de altfel, este recunoscută ca fiind cea mai digitalizată ţară din întreaga Europă, unde oamenii nu ajung cu anii pe la ghişeele autorităţilor, decât dacă vor să se căsătorească, să divorţeze sau au de încheiat nişte tranzacţii imobiliare.

Viaţa în Estonia, ţara numărul 1 din Europa la digitalizare

Când pui piciorul pentru prima dată în Estonia poţi fi fascinat, şi pe bună dreptate, de aspectul medieval al multora dintre oraşe, păstrat şi conservat impecabil. Istoria e la loc de cinste acolo, la fel ca şi deschiderea către nou şi eficient. Nimic nu dispare, totul se transformă. Clădirile vechi care au nevoie de îmbunătăţiri sunt refăcute fără a le fi afectată faţada şi păstrând aspectul general al oraşului. Nu degeaba centrul istoric al capitalei Tallinn a fost înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Odată cu recăpătarea independenţei, în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, guvernele Estoniei au urmărit scopuri comune: implementarea unor reforme care să asigure condiţiile necesare dezvoltării unei economii de piaţă modernă. Ceea ce s-a şi întâmplat, Estonia ajungând să aibă unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală şi zona Baltică. În 2004 a aderat la NATO şi UE, în 2010 la OCDE, iar la începutul lui 2011 euro a devenit monedă oficială.

Printre reformele agreate de conducerea ţării, susţinute şi dezvoltate de orice partid ajuns la guvernare s-a regăsit şi cea referitoare la digitalizarea serviciilor publice. În 1999 deja locuitorii ţării îşi încărcau declaraţiile fiscale online. Votul online a fost introdus în 2005, după schimbarea actelor de identitate cu unele electronice, care înglobează în ele nu doar datele de identitate, ci şi pe cele de sănătate, permisul de conducere, reţetele digitale emise de medicul de familie şi multe altele. Exceptând căsătoria, divorţul şi încheierea tranzacţiilor imobiliare, în Estonia totul se poate obţine cu ajutorul computerului sau al telefonului mobil. Nu ai nevoie să completezi zeci de hârtii, nu ai nevoie de copii după aceleaşi acte pe care le-ai mai depus şi în trecut, nu ai nevoie decât de cardul electronic care face legătura, automat, cu istoricul tău şi datele necesare instituţiei respective.

Sistemul de educaţie, inspirat din modelul finlandez

Educaţia este şi ea un punct forte în viaţa în Estonia şi una dintre direcțiile vizate de reformele iniţiate imediat după 1991. În această ţară nu există abandon şcolar, iar şcolile au primit autonomie. Mai exact, sunt obligate să respecte curriculumul de bază naţional, dar au dreptul să aplice local metodele proprii de educaţie. În acelaşi timp trebuie să atingă la finalul fiecărui nivel de educaţie obiectivele impuse la nivel naţional şi să ofere aceeaşi calitate indiferent unde ar fi localizată instituţia de învăţământ respectivă. Dotările sunt la fel, indiferent că şcoala se află în mijlocul capitalei sau la un sătuc slab populat.

Profesorii sunt testaţi în mod repetat, elevii primesc gratuit prânzul, gratuite sunt şi manualele şi este încurajat stilul de predare aplicat, astfel încât copiii să aibă posibilitatea să înveţe prin experimentare. Şi pentru că politicienii nu au schimbat lucrurile după bunul plac şi au lăsat să se vadă schimbările, acum Estonia este ţara care obţine cele mai bune rezultate din Europa la testele PISA, mai bune chiar decât Finlanda, statul care i-a servit drept model în reforma educaţională.

Multe dintre ore se desfăşoară în afara şcolilor, în natură sau la muzee, astfel încât elevii să aibă acces la informaţii cât mai clare. De asemenea, dacă şcoala de care aparţin nu are un bazin de înot sau un teren de sport, copiii primesc acces la o astfel de facilitate din imediata apropiere.

Costurile în Estonia

Dacă vrei să te muţi în Estonia nu trebuie să te sperii prea mult de capacitatea de comunicare cu localnicii. Limba oficială este estoniana, care se înrudeşte cu finlandeza, se vorbeşte mult şi rusa având în vedere că o treime din populaţie este de etnie rusă, dar cei mai mulţi oameni se descurcă foarte bine şi în limba engleză, aşa că ai şanse mari de adaptare rapidă, până când începi să cunoşti şi primele expresii în estoniană.

Costurile vieţii în această ţară sunt şi ele destul de prietenoase, mai ales dacă e să facem comparaţie cu ţări din vestul Europei. Chiria pentru un apartament cu 2 camere în suburbii este puţin peste 300 de euro pe lună, în timp ce pentru aceleaşi facilităţi, dar în centru, poţi plăti şi 500 de euro lunar. La asta se adaugă şi cheltuielile cu încălzirea, electricitatea, apa şi internetul, care pot oscila între 120 şi 200 de euro, în funcţie şi de dimensiunile apartamentului în care locuieşti, dar şi de consumul individual.

În supermarketuri preţurile arată mult mai bine. O pâine costă mai puţin de o jumătate de euro, un litru de lapte costă 0.73 de euro, un kilogram de ceapă este 0,49 de euro, în timp ce unul de cartofi costă 0,43 euro. Nici în restaurante sau cafenele preţurile nu sunt exagerate. La un restaurant bine cotat meniul pentru o persoană ajunge la 20 de euro, în timp ce un meniu clasic de fast food nu sare de 6 euro.

Citește și: Povestea estonianului ce a înființat Taxify la vârsta la 19 ani. Cine este și ce avere are acum Markus Villig la cei 25 de ani ai săi? – LIFE.ro

Imaginile din acest articol ne-au fost furnizate de depositphotos.com.

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora