A fost demon, înger, rockstar și ursuleț de pluș. Vlad Ionuț Popescu ne spune ce simte înainte de a urca pe scenă, la ce roluri visează și ce ar vrea să țină minte spectatorii.
L-am văzut prima dată în „Medea`s Boys” în regia lui Andrei Măjeri, și apoi în toate spectacolele care au urmat. A fost adolescentul Aleksy, când demon, când înger, în relația cu mama bolnavă. Ca mai apoi, în „Romeo și Julieta” să îl transforme pe Mercutio direct într-un rockstar – sau poate Mercutio i-a subliniat acest aspect? Este și Judy Garland, ursulețul de pluș cu o personalitate puternică care aduce farmec în „Tristețe și bucurie în viața girafelor”.
A jucat în filme, precum: „Anul Nou care n-a fost” (2024), „Trei kilometri până la capătul lumii” (2024), „Unde merg elefanții” (2024).
Vlad Ionuț Popescu este unul dintre actorii pe care îi urmăresc constant în teatru și îl văd ca un actor-cameleon, pentru că eu cred că ar putea să joace orice rol, așa cum ne-a arătat prin fiecare personaj de-a lungul timpului. Drept urmare, prin chestionarul „Pe scenă” de astăzi, poți descoperi o latură mai puțin vizibilă a actorului Vlad Ionuț Popescu: felul în care își privește meseria, alegerile care îl reprezintă, lucrurile care îl mișcă și câteva repere personale care îl conturează dincolo de profesie.
Carte de vizită
Nume: Vlad Ionuț Popescu,
Data și locul nașterii: 24.08.1998, Buzău
Actor independent
În ce spectacole joci în această stagiune?
„Pădurea Spânzuraților”- Teatrul Național din București, „STOP THE TEMPO!” – Teatrul Dramaturgilor Români, „Criza. Kit de supraviețuire” – Teatrul Masca, „Cine l-a ucis pe tata?” – Teatrul Metropolis, „Romeo și Julieta” – Teatrul Bulandra, „Ochii mamei” – Centrul de Teatru Educațional Replika, „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat” – Teatrul Mic, „Tristețe și bucurie în viața girafelor” – Teatrul Mic, „Timon din Atena” – Centrul de Teatru Educațional Replika, „Bug” – unteatru, „Orlando. O cameră doar a ei” – Teatrul Metropolis, „Spaime” – Centrul Național al Dansului București.
Sentimentul dinainte de a urca pe scenă.
O combinație între calm și entuziasm. Oricum depinde de la seară la seară și uneori poate să se ducă ba într-o extremă, ba în alta.
O superstiție sau un ritual înainte de o premieră.
Nu am așa ceva. Îmi fac încălzirea și mă rog să nu apară probleme.
Primul om căruia îi împărtășești un nou proiect.
Familiei, mama și tata.
Un spectacol de suflet în care ai jucat.
Acum îmi vine să zic „Criză. Kit de supraviețuire”. E un proiect prin care m-am împrietenit cu ai mei.
Un artist cu care ți-ar plăcea să lucrezi în teatru și de ce.
N-am doar unul. Vlad Cristache, Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Leta Popescu, Bobi Pricop, Andrei Huțuleac. Sunt niște oameni mișto și artiști care mă inspiră. Și îmi doresc să lucrez cu mulți alți colegi din toate ramurile domeniului apropiați de mine ca generație. Plus, cireașa de pe tort, Sorin Miron.
Un text sau un personaj pe care ți-ar plăcea să lucrezi.:
Oricât de corny ar suna, „Hamlet” și „Macbeth”. Şi oricât de pretentious ar suna, Goetz din „Diavolul și bunul Dumnezeu” al lui Sartre. Cert e că îmi doresc o partitură amplă. Am nevoie.
Din personajele tale iei cu tine, fără să vrei…
Nimic. Doar în proces – dacă e cazul – mă întreb ce ar face personajul X în situația mea de acum. Atât.
Un lucru pe care meseria de actor l-a schimbat în felul în care privești oamenii.
Nu știu dacă neapărat meseria mi-a dat acest lucru sau doar a accentuat ceva ce am făcut dintotdeauna sau pur și simplu înaintarea în vârstă și experiența, dar simt că am devenit foarte atent la felul în care aleg să se exprime cei din jur, prin orice mijloace – ton, corp, expresii, intenții – și în tentativa mea amatoristică de a-mi răspunde singur la „de ce”, – psihanaliza asta de la distanță și fără diplomă – am ajuns să devin mai înțelegător cu ceilalți.
Ultima carte citită.
Work Without The Worker, Phil Jones
Ce te entuziasmează?
Când iese planul pe zi perfect.
Ce te sperie?
Când nu iese planul pe zi perfect.
Cum aș vrea să mă țină minte spectatorii.
Nicicum. Vreau să țină minte spectacolul/ filmul.
Ideea / principiul după care te ghidezi în viață.
Sănătos să fiu, că pe restul le rezolv.
Fotografii: Virginia Berbece
