HealthProductivityPsychology
98% dintre românii din mediul urban suferă de stres: de ce apare și cum îi putem face față?
98% dintre românii din mediul urban au declarat, într-un studiu realizat de Ipsos, că suferă de stres. Cum se manifestă? Și cum putem să îi facem față?
Andreea Toma
|Reading time: 9 mins
98% dintre românii din mediul urban au declarat, într-un studiu realizat de Ipsos, că suferă de stres. Cum se manifestă? Și cum putem să îi facem față?
Andreea Toma
|Reading time: 9 mins
Share this article

Conform unui studiu de piață realizat de Ipsos, în noiembrie 2018 care a inclus un eșantion reprezentativ de 1000 persoane din mediul urban, 98% dintre românii respondenți declară că sunt afectați de stres. Majoritatea persoanelor incluse în studiul “Înțelegerea categoriei Anti-Stres” a manifestat cel puțin un simptom cauzat de  stres în ultimele 6 luni.

Din studiu a reieșit faptul că pentru 78% dintre români munca e principalul factor declanșator al stresului. Astfel, 36% dintre respondenți sunt stresați din cauza deadline-urilor de la locul de muncă, pentru 32% factorul declanșator îl reprezintă relația cu superiorii sau colegii de muncă, iar 27% acuză problemele de familie drept cauzatoare de stres.

Pentru a înțelege acest fenomen și a găsi calea să îi facem față, am vorbit cu doctorul Lorena Petcu (Medical Lead Consumer Health Care, Sanofi  Romania & Moldova), cu psihoterapeutul Constantin Cornea și cu specialistul în resurse umane, Elena Dionisie (we do HR).

Care sunt simptomele cu care ne confruntăm în aceste situații?

Dr. Lorena  Petcu: Fondatorul teoriei stresului, Hans Selye, este primul om de știință are a identificat „stresul”, susținând semnele nespecifice și simptomele acestuia. Selye considera stresul ca fiind un cortegiu de evenimente, nu un termen psihologic, fiind experimentat de toți indivizii în timpul vieții. Deși începe să fie din ce în ce mai prezent în viața oamenilor, stresul nu este privit ca o problemă medicală, ci mai degrabă că o alterare normală a stării de spirit, având în vedere agitația vieții cotidiene.

Stresul are o multitudine de explicații individuale/personale și este perceput ca însumând un set de simptome care se manifesta pe mai multe planuri: fiziologic, psihologic și social. Oamenii pot trăi cu această problemă până în momentul în care acesta interferează cu activitățile zilnice.

Cum răspunde corpul nostru la stres?

Dr. Lorena  Petcu: Stresul ne afectează organismul în trei faze, astfel încât corpul nostru reacționează la stres în mai multe etape:

  • reacția de alarmă – mobilizarea energiei și începerea consumului de magneziu
  • rezistența – apare adaptarea la stres prin raționalizarea consumului de energie pentru a crește rezistența și începe să se instaleze oboseala fizică și psihică
  • epuizarea – consumarea rezervelor fizice, psihice și biologice

Pe termen lung, stresul poate crește riscul de boli cardiace, contribuie la acumularea kilogramelor și poate determina apariția insomniei și a depresiei. De asemenea, poate slăbi capacitatea sistemului imunitar.

Interesant de amintit sunt rezultatele unui studiu publicat in European Heart Journal în 2013 în care au fost incluși 7.200 de bărbați și femei din Anglia. Conform acestui studiu, inclusiv percepțiile noastre despre modul în care stresul ne afectează poate fi dăunător. Astfel, persoanele care credeau că stresul le-a afectat sănătatea „mult sau extrem” aveau o probabilitate de două ori mai mare de deces din cauza unei boli cardiovasculare sau de a avea un atac de cord non letal, comparativ cu aceia care au raportat ca stresul nu îi afecta.

Dar care sunt cele mai întâlnite situații stresante cu care se confruntă pacienții tăi?

Psihoterapeut Constantin Cornea: Dacă ar fi să1 fac un clasament, plecând de la situațiile trăite de pacienții mei, putem vorbi despre:

  • Relațiile afective – și acestea cuprind următorii factori stresanți: traumele trăite în familia de origine, singurătatea, relațiile de cuplu cu probleme, viată sexuala, lipsa empatiei sau lipsa suportului afectiv
  • Cariera – aici putem vorbi despre: subplată, suprasarcinile profesionale, relațiile defectuoase cu șefii, lipsa de perspectiva profesionala, împrumuturile la bănci, lipsa de timp pentru familie și pentru activitățile plăcute.
  • Starea de sănătate – ipohondria reprezintă, din păcate, principala forma de somatizare a problemelor enunțate mai sus. Astfel încât, durerile de cap, de burta, problemele alimentare, sunt doar câteva forme prin care individul refulează simpatizând nemulțumirile și transformându-le în boli imaginate
  • Adicțiile – alcoolul, drogurile, țigările, automedicația au ajuns la un nivel extrem de mare. Alcoolismul social se confundă cu socializarea. Drogurile sunt folosite pentru a căpăta mai multa inspirație sau energie. țigările însoțesc pauzele forțate pentru a fugi de o muncă neplăcuta. Iar automedicația, tocmai pentru ca tinde să trateze mai mult formele de somatizare decât bolile reale, a devenit o industrie înfloritoare. Acestea ajung să intoxice individul cu promisiuni imaginare: medicamente pentru slăbit, pentru memorie, pentru sistemul imunitar, pentru dureri inexistente, pentru un plus de energie. Când, de fapt, toate acestea ar dispărea ca prin minune dacă individul și-ar găsi echilibrul și plăcerea de a-și savura fiecare zi.

Cum se manifestă aceste situații de anxietate?

Psihoterapeut Constantin Cornea: Manifestările sunt diverse și diferă de la un individ la altul. La modul general putem vorbi despre:

  • Anxietate generalizată – temeri ce însoțesc individul pe tot timpul zilei, fără un fundament real.
  • Depresie – individul nu mai găsește niciun lucru, activitate sau interacțiune care să îi facă plăcere, preferând să se retragă în sine și să fugă de lume.
  • Tulburare bipolară – depresie manifestată sub forma unei tristeți profunde, iritabilitate, anxietate, scăderea interesului față de activități plăcute, oboseală permanentă, insomnie, creșterea sau scăderea brusca a greutății corporale, gânduri morbide, tentative de suicid.

Apoi trecerea la accese maniacale manifestate prin: stări de euforie, stima de sine crescută, agitație, furie, apetit sexual ridicat, nevoie de somn scăzută, comportamente impulsive.

  • Atacuri de panică
  • Tulburare obsesiv comportamentala, tulburare borderline, tulburare paranoidă
  • Gânduri sau tentative de suicid
  • Divorț sau demisia de la locul de muncă

Și cum reacționează oamenii în astfel de situații? 

Psihoterapeut Constantin Cornea: Indivizii tind să ia decizii pripite, divorțează sau își dau demisia. Își schimbă apetitul alimentar, devin dependenți față de alcool, droguri, medicamente, își imaginează că suferă de boli pentru care nu au un diagnostic (tocmai pentru că sunt doar forme de somatizare), își pun singuri diagnostic și urmează o automedicație în urma consultării articolelor de pe net în care cred ei ca se regăsesc. Cu alte cuvinte, dacă situația se agravează, individul poate ajunge să se autodistrugă din perspectiva familiei, carierei, interacțiunilor sociale, cât și a stării personale de sănătate.

Ce am putea face pentru a evita aceste stări de stres la birou?

Dr. Lorena  Petcu: Resimțim stresul atunci când sarcinile de serviciu nu corespund cu resursele noastre, cu ce știm să facem sau ne dorim să facem. În astfel de momente e nevoie de gestionarea propriilor gânduri și de identificarea semnalelor legate de stres: mă concentrez mai greu? simt iritare? simt tensiune în corp? Cu cât ne dăm seama din timp de aceste semnale, cu atât avem șanse mai mari să le remediem. Ceea ce ne ajuta la serviciu să ne susținem vitalitatea sunt strategiile prin care învățam ceva nou (asta înseamnă că se dezvoltă resursele personale și devenim mai deschiși la nou), ne implicăm în ceva care poate face un coleg fericit (dezvoltând astfel relații sănătoase și trăind emoții plăcute) și reflectăm la cum propria muncă are semnificația și face diferență la serviciu (când simțim că munca noastră contează).

Expert HR Elena Dionisie: Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu această problem în mediul resurselor umane. Nu puțini sunt angajații care ne spun că sunt stresați la birou. De cele mai multe ori, nu își tratează această anxietatea și își strâng absolut toate puterile pentru a putea să își termină ziua. Însă, aceasta nu ar trebui să fie o soluție pentru nimeni. Și asta pentru că, cel mai probabil, o să simțim că nu mai putem și la un moment dat o să ajungem să ne dăm demisia, De aceea, atunci când simți că te confrunți cu astfel de stare de anxietate, ai putea încerca să:

  • fii pregătit pentru eventualele situații neplăcute pe care le poți întâmpina
  • îți oferi suficient timp pentru a-ți termina treaba
  • faci sport
  • mănânci sănătos
  • te hidratezi
  • îți faci un obicei din a-ți lua o pauză de apă și de aer curat: o plimbare în parc și un pahar de apă cel puțin odată pe zi
  • încerci să ai oameni apropiați alături de tine
  • te relaxezi sau să meditezi

Pe de altă parte, ce ar trebui să facă angajatorii în astfel de situații?

Expert HR Elena Dionisie: Știm deja că salariul nu mai este singurul criteriu pe care îl au angajații atunci când își aleg un loc de muncă. De aceea, companii ar trebui să se gândească serios la pachetul de beneficii atunci când vor să angajeze. Iar acest subiect ar trebui să fie în topul listei. Stresul cauzat de viața noastră profesională este în strânsă legătură cu viața pe care ne-o petrecem efectiv în birou, de aceea, companiile ar trebui să se gândească cum să își aranjeze spațiul de lucru … până la urmă aici ne petrecem mai bine de șapte ore din zi, nu?

Ce ai putea face? Câteva lucruri simple ar putea fi foarte eficiente. Poți începe prin a înlocui zidurile clasice cu unele mai deschise. Sau poți să mergi mai departe și să optezi pentru un decor mai luminos. Iar dacă vrei să nu te oprești aici, Matt Ferstler, CEO al Firmspace, are patru recomandări care vor avea un impact important asupra atitudinii angajaților tăi:

  • ajută-ți angajații să lucreze cu lumină naturală (îndepărtarea pereților și înlocuirea lor cu ferestre, așezarea ferestrelor cu fața la geam, îndepărtarea pereților și a paravanelor care blochează lumina)
  • creează zone speciale unde angajații pot lucra împreună în liniște și intimitate (angajații au nevoie de acces la lumină naturală, însă au nevoie, în egală măsură și de intimitate, așa că ar fi bine să construim camere special făcute pentru lucrul individual și spații comune destinate muncii în echipă)
  • oferă-le acces la tot felul de activități sportive (nu mai este niciun secret pentru nimeni: oamenii activi sunt mai sănătoși, așa că oamenii mai sănătoși pot fi mai productivi și se pot concentra mai bine, iar o sală de sport direct în clădirea biroului o să le economisească foarte mult timp și o să îi ajute atât fizic, cât și mental)
  • încurajează-i să se distreze (dacă un om sănătos este mai eficient, atunci un om care nu este stresat, va avea și o atitudine pozitivă – ce poți face? video games, boardgames sau sporturi de socializare, precum ping pong)

Dar cum putem evita stresul de acasă?  

Dr. Lorena  Petcu: Este recomandat să avem în vedere păstrarea unei atitudini pozitive, acceptarea faptului că există evenimente care nu pot fi controlate, practicarea unui sport, menținerea unui stil de viață echilibrat, cu mâncare sănătoasă, setarea unor limite (să înveți să spui „nu”) și un management mai bun al timpului.


Preocupați de această problemă, cei de la Sanofi au lansat proiectul Opera dramatică „Bateria descărcată”

“Stilul de viață actual a făcut ca stresul să devină o parte din cotidian și ne determină uneori să transformăm situații care în mod normal nu ne-ar deranja, în unele cu adevărat dramatice. Insight-ul acestei campanii a fost că atunci când faci o dramă din orice, înseamnă că ai o problemă cu stresul. Versurile operei au evidențiat, sub forma unor metafore, cum o baterie descărcată a telefonului, o imprimantă care nu merge, un fermoar blocat, un scotch fără margini pot deveni adevărate drame atunci când ești stresat.

Acestea sunt exemple de răspuns disproporționat, neadaptat la stimulii normali. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor care s-ar putea confrunta cu astfel de momente, am lansat în România formula MagneVie Stress Resist® sub conceptul „drame din orice”, care sintetizează creativ situațiile negative cauzate de intensificarea simptomelor asociate stresului.”

Dr. Lorena Petcu (Medical Lead Consumer Health Care, Sanofi  Romania & Moldova)

HealthProductivityPsychology
Share this article