Menopauza nu începe cu ultima menstruație. Uneori începe cu simptome pe care nu știi cum să le explici. Și nu trebuie să treci singură prin asta.
Ileana Badiu a ales să vorbească deschis despre menopauză când acesta încă era un subiect tabu. Propria experiență i-a demonstrat că femeile au nevoie de informații clare înainte să intre în această etapă, mai ales atunci când simptomele sunt atât de diferite și nu par să aibă vreo explicație.
Împreună cu Ana Bîtu, a construit comunitatea SuperAge și platforma Sunt la Menopauză, acolo unde femeile pot găsi răspunsuri de la medici și specialiști. Tot împreună organizează conferințele gratuite Let’s Talk About Menopause, care aduc informația medicală mai aproape de femeile care se pregătesc pentru această etapă. Au adus pe scenă medici și specialiști și au lăsat loc întrebărilor pe care multe participante nu îndrăzniseră să le adreseze nici medicului.
Pe 21 octombrie o nouă conferință pe această temă va avea loc la Palatul Parlamentului, acolo unde sunt așteptate peste 600 de femei. Invitata specială, Lisa Mosconi, este o reputată neurocercetătoare americană care studiază sănătatea creierului femeilor, autoare a cărții The Menopause Brain. Aceasta va participa online la o discuție despre menopauză și sănătatea creierului. Am vorbit cu Ileana Badiu despre întrebările și îndoielile legate de menopauză, despre momentul în care înțelegi că nu ești singura care trece prin asta și despre cât de mult contează să ai informații clare când simptomele par să nu aibă nicio legătură între ele.
La conferințele voastre se înscriu și participă sute de femei. De ce crezi că interesul pentru acest subiect este atât de mare?
Cred că răspunsul cel mai simplu este: pentru că nevoia era enormă și foarte mult timp nimeni nu a răspuns acestei nevoi. Când am început eu să vorbesc public despre menopauză, în urmă cu aproape 10 ani, era un subiect despre care se vorbea foarte puțin și, de multe ori, prost. Eu însămi am intrat la menopauză la 42 de ani și am trecut prin aproape 30 de simptome fără să înțeleg ce mi se întâmplă. Fiecare avea altă explicație: oboseală, stres, muncă prea multă, anxietate. Nimeni nu a pus toate piesele împreună. De acolo a pornit totul. Din dorința ca alte femei să nu mai treacă prin aceeași confuzie.
În anii aceștia, peste 10.000 de femei au trecut prin sălile conferințelor noastre. Cred că vin pentru că nu le vorbim de sus și nu le spunem că „așa e la vârsta asta”. Le oferim informație medicală serioasă, multidisciplinară, dar tradusă într-un limbaj în care o femeie își poate recunoaște propria viață.
Și mai este ceva: într-o sală cu sute de femei apare sentimentul acela foarte puternic de „nu sunt singura”. Uneori cred că și asta vindecă puțin.
Dr. Lisa Mosconi va participa online la această conferință. Știu că o admiri foarte mult. Îmi poți spune de ce?
Lisa Mosconi mă fascinează. Este una dintre cele mai reputate cercetătoare ale momentului, care a reușit să aducă în prim-plan, prin știință și imagistică cerebrală, ceva ce femeile spuneau de generații că simt. Menopauza nu se întâmplă doar în ovare. Se întâmplă și în creier.
Cercetările Lisei au arătat modificări ale metabolismului energetic cerebral, conectivității și materiei cenușii pe parcursul tranziției menopauzale. Dar ceea ce mi se pare extraordinar este că nu vorbește despre creier ca despre ceva care pur și simplu „se strică” la menopauză. Vorbește și despre adaptare, despre felul în care creierul feminin se reorganizează într-un nou context hormonal.
Ea studiază de ani întregi și legătura dintre sănătatea cerebrală a femeii la midlife, estrogen și vulnerabilitatea ulterioară la boala Alzheimer. Și face toate acestea cu foarte multă rigoare: spune foarte clar ce știm deja și – la fel de important – ce încă nu știm.
Pe 21 octombrie va fi alături de noi, într-un interviu online de aproximativ o oră, pe care îl voi realiza eu și care va fi transmis live pe scena conferinței de la Palatul Parlamentului. Femeile din România vor putea asculta direct unul dintre oamenii care schimbă felul în care știința privește creierul feminin. Și recunosc: abia aștept această conversație.
De ce crezi că ajută să o ascultăm pe Lisa Mosconi, indiferent de vârsta pe care o avem?
Pentru că sănătatea creierului nu începe în ziua în care apare brain fog-ul și nici prevenția nu începe la 70 de ani. Unul dintre lucrurile care mi-au rămas foarte adânc întipărite în minte din munca de cercetare a Lisei Mosconi este ideea de midlife ca fereastră extrem de importantă pentru sănătatea cerebrală a femeii.
Dacă ai 35 de ani, informația aceasta te poate ajuta să înțelegi ce urmează și să intri pregătită în perimenopauză. Dacă ai 45 sau 50, te poate ajuta să înțelegi de ce somnul, memoria, anxietatea sau capacitatea de concentrare se pot modifica. Dacă ai 60+, discuția despre sănătatea creierului și prevenție rămâne la fel de relevantă.
Eu spun tot timpul că informația este unul dintre acele lucruri esențiale pe care mi-aș fi dorit enorm să le fi primit înainte să intru eu la menopauză. Nu poți opri tranziția, dar poți evita să intri în ea complet nepregătită.
„Uneori femeile spun pentru prima dată cu voce tare lucruri pe care nu le-au spus nici medicului, nici soțului, nici prietenelor”
Cum aflăm din timp despre conferințele voastre și cum pot femeile participa?
Anunțăm evenimentele și deschidem înscrierile în comunitatea noastră și prin canalele mele de social media, prin SuperAge și Sunt La Menopauză. Participarea la conferințe este gratuită. Informația medicală corectă despre menopauză nu ar trebui să devină un privilegiu al femeilor care își permit să cumpere un bilet. Nici eu, nici Ana, n-am vrut să abdicăm niciodată de la acest principiu important. Femeile trebuie doar să urmărească paginile noastre, să se înscrie și să vină.
Sigur că aceste evenimente presupun resurse uriașe și tocmai de aceea parteneriatele pe care le construim sunt atât de importante. Conferința de la București este organizată împreună cu Regina Maria, un partener care a înțeles foarte bine dimensiunea educațională a proiectului.
Cum se simte energia dintr-o sală în care se află 600 de femei?
Greu de descris și foarte ușor de simțit când ești acolo. Sunt acolo 600 de femei care, în foarte multe cazuri, au crezut luni sau ani că numai lor li se întâmplă ceva. Și, dintr-odată, aud o întrebare din sală și își dau seama că alte 200 de femei au exact aceeași problemă.
Se râde foarte mult. Se plânge. Se adresează întrebări foarte intime. Uneori femeile spun pentru prima dată cu voce tare lucruri pe care nu le-au spus nici medicului, nici soțului, nici prietenelor. Este extraordinar momentul în care rușinea dispare dintr-o sală.
Cred că acesta este lucrul pe care îl simt cel mai puternic: menopauza încetează pentru câteva ore să mai fie problema individuală a fiecărei femei și devine o conversație comună.
Cum vă simțiți, tu și Ana, la finalul unei conferințe?
Terminate. La propriu. (râde) Sunt multe luni de muncă în spatele câtorva ore de conferință și, când se termină, suntem de obicei epuizate. Dar există și sentimentul acela incredibil că ai făcut ceva care chiar folosește cuiva. Când vine una dintre participante la final și îți spune „acum am înțeles ce mi se întâmplă” sau „mâine îmi fac programare la medic”, toate lunile de muncă dinainte capătă sens.
Eu și Ana am construit proiectul acesta foarte mult din convingere și foarte puțin din confort. Au existat ani în care menopauza nu era nici trend, nici subiect de conferințe, nici temă de agendă publică. Astăzi este peste tot. Și, oricât de obosite am fi, cred că pentru noi asta este cea mai mare satisfacție: conversația pe care ne-am dorit-o acum există.
Ați fost mult timp contestate pentru faptul că ați vorbit atât de deschis despre menopauză. Cum ați depășit asta și cum ați rezistat presiunii?
Am fost contestate, ironizate, uneori chiar atacate. Pentru că atunci când începi să vorbești despre un subiect care a stat foarte mult timp sub un strat gros de rușine și tăcere, nu scoți la suprafață doar informația. Scoți la suprafață și toate fricile, prejudecățile și rezistența construite în jurul lui.
Mi s-a spus că mă erijez în medic. Nu am făcut-o niciodată. Dimpotrivă, tocmai pentru că nu sunt medic, am construit totul în jurul specialiștilor și al multidisciplinarității. Rolul meu a fost (și este) acela de a pune întrebările pe care femeile nu știu întotdeauna cui să le adreseze, să aleg oamenii competenți care să răspundă și să traduc informația într-un limbaj pe care femeile îl pot folosi în viața lor.
Au existat și foarte multe atacuri personale. Despre vârstă, despre aspect, despre sexualitate, despre faptul că vorbesc prea mult, prea tare sau prea des despre menopauză. Cred că am rezistat dintr-un motiv foarte simplu: realitatea femeilor era mai puternică decât contestarea. De fiecare dată când cineva spunea că exagerăm, intram într-o sală cu sute de femei care ridicau mâna și spuneau: „Și eu”. De fiecare dată când cineva spunea că subiectul nu interesează pe nimeni, noi umpleam din nou o sală de conferințe. Și atunci înveți să faci diferența între zgomot și realitate.
Cred că cea mai bună formă de rezistență a fost să continuăm să construim. Nu să răspundem fiecărei contestări, ci să aducem medici mai buni, informație mai bună, date, cercetare și tot mai multe femei în conversație. Astăzi menopauza este peste tot. Pentru mine, asta spune suficient.
Sunteți primul și singurul ONG din România dedicat exclusiv acestei problematici și ați realizat alături de CURS primul studiu național despre perimenopauză și menopauză. Ce informații importante au rezultat din această cercetare?
Pentru noi a fost un moment esențial, pentru că până atunci știam foarte multe din experiența directă a comunității, dar aveam nevoie de date. De date românești.
Iar una dintre concluziile care mie mi se pare aproape șocantă este cea legată de vârstă: 78% dintre femei ajung la menopauză până la 48 de ani, 53% până la 45 de ani, iar 89% dintre femeile din studiu raportează simptome. Asta demontează ideea că vorbim despre o problemă care începe undeva „după 50”. Vorbim despre femei foarte active, profesional și familial, iar perimenopauza poate începe cu ani înainte.
Studiul, realizat de CURS cu sprijinul Regina Maria, la care au participat peste o mie de femei din întreaga țară, ne-a oferit pentru prima dată o imagine structurată asupra felului în care perimenopauza și menopauza afectează viața femeilor din România. Datele arată și amploarea simptomelor: 78% raportează bufeuri și transpirații nocturne, 65% schimbări ale dispoziției și tulburări de somn, iar 60% stres crescut sau anxietate. Aproape jumătate au observat scăderea libidoului și schimbări în viața intimă.
Însă, pentru mine sunt foarte importante și datele despre viața profesională: menopauza se întâmplă într-o perioadă în care femeia este, de cele mai multe ori, în plină activitate profesională, uneori chiar la vârful carierei sale. Tocmai de aceea nu mai putem trata menopauza ca pe o problemă exclusiv privată sau medicală.
Studiul nu este pentru noi o colecție de procente. Este instrumentul cu care putem trece de la „femeile ne spun că au o problemă” la „iată datele care demonstrează problema”.
Asociația „Sunt la Menopauză” are statut de asociație de paciente, tocmai pentru că scopul nostru nu este doar să informăm femeile, ci și să le reprezentăm. Să ducem vocea și experiența lor acolo unde se iau decizii: în sistemul medical, în mediul de lucru și în zona politicilor publice. De aceea cercetarea este atât de importantă pentru noi. Advocacy fără date rămâne o opinie. Cu date, începe să devină un argument pentru schimbare.
Ați deschis conversația despre menopauză și ați ajuns la cercetare și advocacy. Care este următorul pas?
Cred că după aproape 10 ani nu mai este suficient să spunem „hai să vorbim despre menopauză”. Am reușit să deschidem conversația, acum trebuie să schimbăm sistemele din jurul femeii. Asta înseamnă educație medicală mai bună, trasee clare în sistemul de sănătate, acces la informație, indiferent de venitul femeii, mai multă pregătire în zona de perimenopauză și menopauză și politici reale de sprijin la locul de muncă. Tocmai de aceea asociația noastră lucrează astăzi pe patru direcții: educație, workplace, cercetare și advocacy, comunitate și suport.
Voi considera succes nu momentul în care toată lumea va ști cuvântul „menopauză”, ci atunci când o femeie de 43 de ani care începe să nu mai doarmă, să aibă brain fog, anxietate sau modificări ale ciclului nu va mai petrece trei ani întrebându-se ce este în neregulă cu ea. Când medicul va ști unde să o trimită. Când angajatorul nu o va considera mai puțin performantă pentru că trece printr-o etapă biologică. Și când femeia nu va mai simți că trebuie să se descurce singură.
Acolo vrem să ajungem. Conversația a fost începutul. Reprezentarea femeilor și schimbarea concretă sunt următorul pas.
FOTO: Arhiva personală
