Ce spun studiile despre lucrul în haine de casă și de ce merită să separăm rezultatele muncii de sentimentul că „nu se face”.
Un maiou nude, cu bretele subțiri, și lănțișorul cu litere la gât. Un top antracit din jerseu și pantaloni trei sferturi gri deschis. Halatul mov cu imprimeu floral. Cămașa roșie în carouri sau tricoul fără mâneci, cu limba roșie Rolling Stones pe tot pieptul. Iată doar câteva dintre ținutele în care își făcea treaba femeia la a cărei carieră au visat milioane de femei și pe care Vogue avea s-o considere muza lucrului de acasă.
Uneori, buclele ei aveau propria agendă; alteori, o coadă neglijentă în vârful capului rezolva toată pregătirea pentru birou. Imaginea ei în haine comode, eventual sorbind dintr-o cafea XXL și tastând cu o singură mână, nu reproduce în niciun fel tipologia femeii care pleacă la serviciu, deși Carrie Bradshaw era o femeie care muncea.
Dintre toate fanteziile pe care ni le-a oferit SATC, faptul că îți poți face meseria în pijama – cu succes chiar! – pare cel mai ușor de crezut. Când o vedem pe Carrie la laptop, ținuta nu ne dă niciun motiv să ne îndoim de competența ei. Cu toate astea, când vine vorba despre propriile noastre pijamale, parcă nu mai suntem la fel de generoase.
Nu m-am îmbrăcat de muncă – se pune că am muncit?
„Am început să lucrez de acasă în pandemie și mă schimbam în fiecare dimineață, chiar dacă n-aveam ședință. Mi se părea că face parte din obligațiile mele: cât eram în timpul programului, trebuia și să fiu îmbrăcată corespunzător. Îmi imaginam că, dacă m-ar vedea șeful sau un client în pijama, ar crede că abia m-am trezit, deși eu lucram deja de câteva ore bune”, povestește Raluca, prietena mea art director. „Treptat, am început să rămân și-n pijama. Layout-urile îmi ies la fel, deadline-urile le respect, nimeni nu mi-a reproșat că munca mea ar avea de suferit în regim remote. Totuși, am în continuare un mic sentiment că trișez dacă lucrez în pijama…”
Cei care lucrau în pijama nu au raportat o productivitate redusă față de cei care se schimbau zilnic
Înainte, hainele de birou făceau parte dintr-un ritual familiar: te îmbrăcai, ieșeai din casă, ajungeai într-un loc în care și ceilalți veneau să lucreze, la rândul lor costumați pentru acest rol. Acasă, în schimb, poți termina prima sarcină înainte să-ți fi ales măcar un tricou de zi. Și, chiar dacă treaba e făcută, parcă tot nu te simți ca un profesionist.
Studiul Scientists in pyjamas (Medical Journal of Australia, 2020) a investigat experiența angajaților unor institute de cercetare care au lucrat de acasă în pandemie. Surpriză: cei care lucrau în pijama nu au raportat o productivitate redusă față de cei care se schimbau zilnic.
Nu există o ținută universală recomandată pentru performanță și alta condamnată la delăsare. Evaluează-ți activitatea în funcție de obiectivele bifate, fără să-ți scazi puncte pentru hainele în care le-ai dus la capăt.
Dar dacă pantalonii comozi chiar te ajută să lucrezi mai bine?
Irina, prietena mea care lucrează dintotdeauna de acasă, nu a avut o garderobă de birou pe care să o fi abandonat la un moment dat.
„Pentru o zi în care scriu, vreau să pot sta cum îmi vine – în pat, pe canapea sau la birou – fără să mă strângă pantalonii și fără să-mi tot aranjez reverele de la cămașă. Dar nu simt că sunt o versiune neoficială a mea. Uneori, îmi vine să mă machiez (da, cât încă sunt în haine de casă!), să-mi pun cercei sau inele. Fac asta din pură plăcere, nu pentru că am senzația că lucrurile astea m-ar face mai productivă”, mi-a povestit ea.
Ideea că o ținută office ar trebui să fie automat un semn al profesionalismului a fost testată în contextul de lucru remote. În cadrul unor experimente desfășurate pe mai multe zile, cercetătorii le-au cerut participanților să poarte haine adecvate pentru birou, haine de casă sau o combinație: ținută formală în partea de sus, comodă în partea de jos. Rezultatele, publicate în Academy of Management Discoveries sub titlul Enclothed Harmony or Enclothed Dissonance?, nu au încoronat sacoul. Dimpotrivă, hainele de casă au favorizat sentimentul de autenticitate și implicarea în proiectele de serviciu. Pe de altă parte, ținutele business nu i-au făcut pe participanți să se simtă mai stăpâni pe situație, iar combinația pentru videoconferințe nu a produs beneficii psihologice sau profesionale notabile.
Într-adevăr, cercetarea nu măsoară evoluția motivației pe termen lung, dar ne permite să luăm în calcul ceva ce omite concepția „Ca să fii la fel de eficient ca la birou, îmbracă-te ca și cum ai merge la birou”: unii oameni se simt în largul lor în haine comode, iar asta le creste automat capacitatea de concentrare, productivitatea, cheful de muncă.
Industria vestimentară a găsit, între timp, și soluția literalmente croită pentru cariera desfășurată în confortul propriei locuințe. Compania japoneză Whatever a lansat WFH Jammies. Filosofia: jumătate business, jumătate relaxare, unite într-un produs coerent estetic, astfel încât partea vizibilă în videoconferință seamănă cu o cămașă formală, iar în partea de jos se continuă cu croieli și texturi care păstrează lejeritatea hainelor de casă. Retailerul japonez de îmbrăcăminte business AOKI a lansat Pajama Suits: haine care păstrează aspectul unui costum office, dar împrumută confortul pijamalelor, prin materiale moi și elastice.
Cele două răspunsuri comerciale surprind bine negocierea: vrem să ne simțim comod, dar uneori avem nevoie și să ne recunoaștem în oglindă în rolul de profesioniste. A te îmbrăca formal pentru o întâlnire rămâne însă o cerință sau o preferință specifică pentru acea ocazie, nu reprezintă măsura competenței tale.
Plăcerea de a te aranja e un motiv suficient pentru a investi timp în asta
Când aspectul pare o condiție obligatorie pentru performanță, merită să ne amintim de Midge Maisel, personajul interpretat de Rachel Brosnahan în serialul The Marvelous Mrs. Maisel. Încă din primul episod, femeia care de obicei se demachia abia după ce adormea soțul – și se machia din nou înainte să se trezească el! – își descoperă vocea profesională într-o ținută cu totul diferită. După ce află că Joel intenționează să o părăsească pentru secretara lui, Midge își pune un palton peste cămașa de noapte și merge direct la The Gaslight Cafe, clubul de muzică și comedie din Greenwich Village. Acolo susține primul ei număr de stand-up comedy: spontan, furios, plin de tupeu. Cămașa de noapte și paltonul au intrat în colecția Muzeului Național de Istorie al Institutului Smithsonian, ca obiecte din istoria divertismentului care documentează un personaj și momentul-cheie al poveștii sale.
Tu decizi cum arată ținuta de lucru potrivită pentru tine
Înainte să pui o zi slabă pe seama pijamalelor, gândește-te ce le reproșezi, de fapt. Îți intri mai ușor în ritm după ce te schimbi sau doar scapi de senzația că „nu se face” să lucrezi în haine de casă? Poate că îți faci treaba la fel de bine și ești surprinsă că poți rezolva atâtea fără pregătirea de altădată.
Poți încerca, în zile cu sarcini asemănătoare, atât hainele comode obișnuite, cât și o ținută aleasă special pentru lucru. Observă dacă se schimbă ceva în nivelul de concentrare, în confortul sau încrederea cu care-ți rezolvi sarcinile. OK, nu e un experiment de laborator, dar îți oferă un criteriu mai util decât vinovăția că la ora douăsprezece încă porți pijamale.
Dacă pregătirea îți face bine, păstrează partea care contează pentru tine: o bluză sau o rochie în care te simți inspirată, părul coafat sau machiajul. Plăcerea de a te aranja e un motiv suficient pentru a investi timp în asta, chiar dacă la finalul zilei ai bifat aceleași task-uri pe care le-ai fi bifat și în pijamale.
Dacă respecți termenele, găsești soluții și ești mulțumită de felul în care avansează proiectele tale, ai primit deja suficiente dovezi că îți iei munca în serios.
Foto principală: Wavebreak / Profimedia
