Unii oameni cad de șapte ori, dar se ridică de opt ori. Alții se chinuie de la început până la sfârșit. Unii renunță la prima împrejurare, pe când alții îmbrățișează provocările vieții de parcă ar fi pregătiți de ele deja, după un manual unde au găsit cel mai bun instructaj. Știm cu toții că viața te supune unor experiențe și te lasă să te descurci, singura problemă a unui om este dacă alege să se plângă sau să schimbe ceva.
Daniel Caraivan nu vede deloc cu un ochi, are proteză la picior, este de etnie romă și toate aceste aspecte, în accepțiunea unei societăți încă plină de prejudecăți precum este cea din zilele noastre, l-ar fi putut trage în jos cu moralul. El a ales, în schimb, să facă ceva cu viața lui și este chiar foarte activ pe plan profesional. Este primul și singurul membru care a ajuns să aibă studii doctorale din familie. Tatăl său și fratele, fiind nevăzători, nu au putut merge la școală și nu au avut oportunitatea să învețe. Mama lui a absolvit 10 clase și a devenit bucătar/patiser, iar un alt frate este absolvent de liceu cu bacalaureat și mecanic de locomotivă.
A ales sociologia în detrimentul oricărei ramuri superioare de studii. Poate pentru că a fost, pe vremea când era elev, el însuși copilul lovit de etichete. Poate pentru că este fascinat de comportamentul uman și de grupurile minoritare, a ales să lupte pentru egalitatea de șanse. Să-l cunoaștem mai bine!
Daniel Caraivan:„Ca rom și persoană cu dizabilități, sunt conștient de problemele cu care se confruntă societatea românească și îmi doresc să contribui la rezolvarea acestora.”
