Alexandr Lukașenko este azi unul dintre numele rostite cu teamă pe buzele multora dintre noi, fiind un lider de temut ce ar putea ajuta la schimbarea în rău a omenirii.
Președinte al Belarus din 1994, (de fapt primul președinte al republicii Belarus) Lukașenko pare să fie omul care a îmbrățișat cu ardoare principiile comunismului și cel despre care mulți spun că este aliatul fidel al Federației Ruse în general și al președintelui Vladimir Putin în special. În zilele noastre, Alexandr Lukașenko joacă un rol extrem de important în stabilirea, sau mai degrabă destabilizarea ordinii mondiale, reprezentând o mână de ajutor pentru Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Dar cine este acest lider de temut și cum arată povestea vieții sale?
Viața personală a lui Alexandr Lukașenko
Alexandr Lukașenko s-a născut pe 30 august 1954 în fosta Bielorusia, parte a URSS de atunci, azi Belarus.
De mic a avut grijă de familia sa. A ajutat-o pe mama sa, Yekaterina în gospodărie și la ferma unde lucra ca lăptăreasă, nutrind un puternic respect pe ea, mai ales că l-a crescut singură. Atunci și-a dezvoltat cele mai importante trăsături – diligența și responsabilitatea.
Tatăl și mama lui Lukașenko nu s-au căsătorit niciodată; ca urmare a fost ostracizat și tachinat de colegii săi în timpul copilăriei.
Un student dedicat al filozofiei lui, Alexandr Lukașenko a plănuit inițial să devină profesor de politică, o poziție prestigioasă în Uniunea Sovietică. A absolvit Institutul Pedagogic Mogilev în 1975 și Academia Agricolă din Belarus în 1985.
Lukașenko s-a căsătorit cu marea sa dragoste din copilărie, Galina Zhelnerovich, în 1975. Împreună au doi fii, Viktor și Dmitri. Deși încă sunt căsătoriți legal, s-au despărțit în urmă cu ceva timp.
Lukașenko are și un fiu nelegitim pe nume Nikolai. Deși neconfirmat, se suspectează că mama lui Nikolai este Irina Abelskaya, care a fost odată medicul personal al lui Lukașenko.
Rețeaua Wikileaks a estimat că președintele Alexander Lukașenko a strâns o avere ascunsă de aproximativ 9 miliarde de dolari după 20 de ani de mandat. Cu toate acestea, salariul lui Lukașenko ca președinte este de doar 33.837 de dolari pe an, ceea ce-l desemnează oficial unul dintre cei mai săraci 10 președinți din lume.
Cariera lui Alexandr Lukașenko
După facultate, a servit în trupele sovietice de frontieră din 1975 până în 1977 și armata sovietică din 1980 până în 1982.
În 1982, a părăsit armata și a devenit vicepreședintele unei ferme colective. Mai târziu a devenit director al unei fabrici agricole de stat și al fabricii de materiale de construcții.
Însă povestea ascensiunii lui Lukașenko la putere în Belarus începe în 1990. La vremea aceea, el avea 30 de ani și era un tânăr militar promițător, care tocmai câștigase alegerile pentru un loc de parlamentar în Republica Socialistă Sovietică Belarusă.
Lukașenko a deținut posturi în armata sovietică și a fost membru în aripa de tineret comunistă sovietică. În 1993, a fost numit șef al comisiei anticorupție a parlamentului belarus.
În 1994, Lukașenko a fost ales președinte al Belarusului cu 80,3% din voturi, candidând cu angajamentul de a „lua țara înapoi din abis”. De atunci a reușit să păstreze puterea.
Poate cea mai bună încapsulare a vieții lui Lukașenko ar putea fi cea pe care el însuși a scris-o despre el.
„Viața mea, la fel ca și viețile altor președinți, este foarte ocupată. Te trezești și continui să alergi. Cum te simți să fi fugit timp de 25 de ani? M-am obișnuit”.
„Această roată de hamster continuă să se învârtă și nu se poate scăpa de ea. Dacă te oprești, se va mișca în continuare și te va arunca înapoi. Acesta este un mod de viață. Sunt obișnuit cu el.”
Alexandr Lukașenko, „Ultimul dictator al Europei”
Lukașenko s-a confruntat cu o opoziție puternică la alegerile din 2020 și, temându-se că ar putea fi răsturnat, a falsificat rezultatele alegerilor, declarând că a câștigat 80% din voturi oferindu-și astfel un al șaselea mandat.
Această mișcare a stârnit proteste în toată țara. Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni împotriva oficialilor din Belarus la sfârșitul anului 2020, deoarece națiunile occidentale au încercat să-l tragă pe Lukașenko la răspundere pentru fraudarea alegerilor și reprimarea protestelor pașnice.
Potrivit Politico, se estimează că peste 35.000 de bieloruși au fost arestați în timpul acestei revolte și mii de oameni se confruntă cu abuzuri și torturi în custodia poliției. În timpul protestelor, Lukașenko a încercat în mai multe ocazii să arate o fațadă de forță, la un moment dat lansând o înregistrare video cu el însuși coborând dintr-un elicopter îmbrăcat într-o vestă antiglonț în timp ce purta o pușcă de asalt.
Un aliat fidel al lui Vladimir Putin
Președintele rus, Vladimir Putin a fost un aliat puternic al liderului belarus. Putin a acordat Belarusului un împrumut de 1,5 miliarde de dolari în 2020 ca „gest de sprijin” și a oferit ajutor voluntar din partea poliției ruse în timpul protestelor.
Rusia a trimis, de asemenea, jurnalişti afiliați Kremlinului pentru a schimba modul în care au fost reflectate protestele în mass-media de stat din Belarus, potrivit Al Jazeera.
Un raport din 2020 al The Guardian a indicat că Alexandr Lukașenko s-a aflat sub presiune, deși a continuat să reziste apelurilor de a demisiona. Unele instituții media l-au numit pe Lukașenko „ultimul dictator al Europei” – chiar dacă unii susțin că, deși el este dictator, nu va fi ultimul.
Citește și: Viața lui Vladimir Putin. De la copil timid și frustrat, la informatorul KGB și până la președintele Rusiei, pe viață
Gestionarea pandemiei de COVID în Belarus a atras critici pe scară largă și solicitări suplimentare pentru el să demisioneze. Dar Lukașenko și-a păstrat puterea. În timpul unei vizite la o fabrică de tractoare din Minsk, anul trecut, el a răspuns unei întrebări despre alegeri corecte spunând: „Vă răspund la întrebare. Am organizat alegeri. Până nu mă omorâți, nu vor fi alte alegeri”.
Un dictator care a pus la pământ un avion pentru a înăbuși o voce a disidenței
Alexandr Lukașenko a făcut titlurile presei internaționale în mai, anul trecut, când autoritățile din Belarus, invocând o amenințare cu bombă care nu s-a materializat niciodată, au deviat un avion de pasageri Ryanair și l-au forțat să aterizeze la Minsk. Ofițerii de poliție s-au urcat în avion și l-au arestat pe jurnalistul Roman Protasevici, cunoscut pentru că s-a opus în mod vocal guvernării lui Lukașenko.
Protasevich este cofondatorul și redactorul-șef al NEXTA, un canal de știri cu sediul în Polonia care difuzează clipuri cu proteste în masă împotriva lui Lukașenko prin intermediul aplicației de mesagerie criptate, Telegram. A fost în exil în Lituania până când el și iubita lui, Sofia Sapega, au fost târâți din avionul Ryanair și reținuți. Protasevici a fost mutat ulterior în arest la domiciliu. El este acuzat de organizare de revolte și riscă până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Acest eveniment a atras condamnarea liderilor mondiali, inclusiv a SUA.
Analiştii de la acea vreme au spus că blocarea avionului de pasageri Ryanair a fost un indiciu că Lukaşenko va continua să-şi intensifice represiunea împotriva presei independente, chiar şi cu preţul provocării comunităţii internaţionale.
„Acesta este un mesaj politic pentru migranții politici din Belarus ai noului val și, pe de altă parte, pentru susținătorii săi, așa-numita „mlaștină electorală””, a declarat Igar Tyshkevich, un analist bielorus cu sediul în Ucraina, pentru Al Jazeera.
Rolul lui Alexandr Lukașenko în războiul din Ucraina
Forțele ruse au atacat Ucraina joi, 24 fabruarie 2022, dimineața devreme, cu explozii auzite din capitala Kiev până în orașul Harkov din est. Într-un discurs de dimineață înainte de invazie, președintele rus Vladimir Putin a spus că urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”.
Ca răspuns la invazie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în țară și a îndemnat oamenii să rămână calmi și să stea acasă.
Citește și: Cine este Volodimir Zelenskiy, preşedintele cu cea mai grea misiune din istoria recentă a Europei
În perioada premergătoare invaziei de joi, președintele belarus Alexandr Lukașenko a fost, de asemenea, o parte vocală a conversației. Zilele trecute, Lukașenko a cerut Ucrainei să „oprească” confruntarea cu Rusia și să rupă legăturile cu „stăpânii” lor americani.
„Oprește-te! Îndepărtează-i pe acești stăpâni de peste ocean. Ei nu-ți vor aduce nicio fericire. De îndată ce nu te vor mai putea folosi, te vor arunca la depozitul de vechituri al istoriei”, a spus Lukașenko, într-un discurs în fața înalţilor oficiali militari din Belarus.
Lukașenko și Belarus găzduiesc aproximativ 30.000 de militari în numele lui Putin, la 100 de kilometri distanță de Kiev. O coloană de vehicule militare despre care se crede că sunt trupe rusești a fost văzută trecând punctul de trecere Senkivka de-a lungul graniței pe care Ucraina o împarte cu Belarus, potrivit unui raport de la CNN.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
