Căutare

Share this article

Din 2012 atunci când Bucureştiul s-a transformat într-o mare de spanioli înfierbântaţi, nu a mai fost un eveniment sportiv atât de important găzduit în capitală. Atunci a fost Finala Europa League (a doua competiţie ca importanţă din fotbalul masculin), acum am organizat Final Four-ul Champions League la volei feminin (cea mai importantă competiţie la nivel de cluburi din Europa). Atunci s-au înfruntat două echipe spaniole – câştigătoarea Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Acum, o echipă din România a fost între cele patru cele mai bune din Europa. 

CSM Volei Alba Blaj este prima echipă din România care s-a aflat în finala celei mai importante competiţii europene de volei feminin. A plecat în acest Final Four cu ultima şansă, luptându-se cu trei echipe a căror bugete depăşeau 30 de milioane de euro. 

Iar bucureştenilor acest lucru le trezeşte amintiri frumoase. Mai ales că am intrat în săptămâna unui alt Final Four important pentru sportul românesc, nu putem să nu ne gândim la momentul pe care l-au trăit sutele de români acum doi ani la Budapesta. Atunci CSM Bucureşti era echipa care scria istorie pentru România, câştigând trofeul Champions League la handbal feminin. 

CSM Volei Alba Blaj a făcut istorie

Venită dintr-un oraş de 20,000 de locuitori, CSM Volei Alba Blaj ne-a arătat în semifinale că se poate visa. A învins o echipă a cărui nume înseamnă enorm pentru sportul românesc – Galatasaray Istanbul. O echipă cu un buget de aproape zece ori mai mare (Galatasaray – 10 milioane de euro vs. Alba Blaj – 1,1 milioane de euro). Cu toate astea, o sală întreagă a cântat mai bine de două ore “haide, Blajul, haide!” sau “hai, România!”, reuşind să le împingă de la spate pe fete. Şi aşa Goliath a fost învins pentru prima dată. 

 

 

#haiRomania #volleyball #championsleague #lovesport #livehealthy

A post shared by life.ro (@life.ro) on

Fetele au pierdut primul set, dar şi-au revenit şi au plâns de bucurie la final. 3-1 scor final. Şi românii au plecat mândri de la sală, cântând pe culoare “România, România!” sau “campionii, campionii!”. Români din toată ţara. Oameni veniţi din tot Ardealul pentru că în Blaj voleiul este sport naţional. La fiecare meci, fetele sunt încurajate de peste 400 de oameni (sala “Timotei Cipariu” are 450 de locuri şi este plină aproape la fiecare meci).  

A doua zi Goliath a fost, însă, prea puternic. Fetele de la CSM Volei Alba Blaj au întâlnit echipa cu cel mai mare buget – 12 milioane de euro/sezon, cu 3 Ligi ale Campionilor + alte 4 finale jucate, 9 participări în Final Four şi cea mai valoroasă jucătoare a lumii în echipă – chinezoaica Zhu Ting pentru a cărui transfer turcii au plătit 1 milion de euro şi care câştigă un salariu anual de 1 milion şi jumătate. VakifBank Instanbul a fost o nucă prea tare pentru fetele noastre. Iar deţinătoarea trofeului şi-a confirmat statutul de favorită, câştigând finala în doar 3 seturi. O victorie clară, exact ca prietenia celor două galerii – la un moment, turcii strigau “România, România!”, iar românii le-au răspuns cu “Turcia, Turcia!”. O atmosferă frumoasă. Şi o echipă CSM Volei Alba Blaj care a unit o sală întreagă. 

Goliath poate nu a fost doborât, dar poate că bătălia asta va fi suficientă pentru ca sălile de volei să fie pline de copii

Aminteam la început de momentele frumoase pe care le-am trăit acum doi ani la Budapesta. Eram în tribune alături de câteva sute de români frumoşi care cântau cu lacrimi în ochi de bucurie. Atunci a fost o victorie sperată, dar poate foarte puţin aşteptată – CSM Bucureşti era atunci în postura Albei Blaj din week-endul trecut. Acum, însă, românii merg la în Ungaria cu speranţa unei noi victorii. Acelaşi lucru am putea să îl vedem şi la volei. Iar investiţiile făcute de  

CSM Bucureşti în echipa de volei feminin ne ajută să visăm (echipa a făcut eventul sezonul acesta). 

Victoriile aduc victorii. E o vorbă în sport. Dar cred că, mai important de atât, victoriile aduc oameni în sală – fie că vorbim de handbal, volei sau alte sporturi. Şi copii la antrenamente. Iar asta cred că este cel mai important. Aşa că, am două sfaturi pentru toţi părinţii: 

  1. duceţi-vă copii la sport – nu e vorba doar despre sănătate, e vorba şi despre o educaţie pe care, poate că nu o vor primi din alte părţi – vor învăţa ce este competiţie, ce înseamnă bucuria unei victorii, dar şi gustul amar al înfrângerii. 

Şi ţineţi cont că nu doar fotbalul este sport – se spune că voleiul construieşte cel mai frumos corp pentru o fată, iar faptul că media de înălţime a spectatorilor din acest week-end din Polivalentă era de vreo 1,85m, pare să fie un argument suficient. Duceţi-vă copii să încerce cât mai multe sporturi. Şi, dacă o să le placă, ei vă vor spune că nu mai vor să plece din sală. 

  1. duceţi-vă copii să se uite la sport – la orice sport, nu doar la fotbal. Şi repet, la orice sport, nu doar la cele pe care le ştiţi – nu ştii nimic despre volei? Perfect, e ceva nou pentru amândoi, o să îl învăţaţi împreună. 

Pentru un copil să o vadă pe Cristina Neagu jucând handbal în Sala Polivalentă este ceva incredibil. O să poată învăţa de la ea cum să îşi încurajeze colegii/prietenii/echipa, cum să îi motive, cum să se bucure la victorie şi cum să treacă peste o înfrângere. O să înveţe în sala de sport cum să se bucure atunci când o să strige alături de sute sau chiar mii de oameni “hai, România!”. Cum să accepte o înfrângere şi să îşi susţină echipa şi în meciul următor.

Şi, cel mai important într-o ţară ca a noastră, o să înveţe să se bucure de experienţa respectivă împreună cu o sală întreagă – oameni diferiţi (cu alegeri politice diferite, cu staturi sociale diferite etc) care au ceva în comun: momentul respectiv. Fără discriminări, fără ură. Sportul uneşte. Iar în România noastră divizată şi dezbinată pare că avem nevoie de aceste guri de oxigen, numite victorii. 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO