Bianca Adăscăliței, psihologul care 10 ani a trăit la braț cu depresia și care azi a învățat să opereze pe creier prin cuvinte: „Supraviețuirea este obligatoriu să ți-o asiguri, dar a trăi este la alegerea ta" - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Bianca Adăscăliței este un altfel de psiholog, un paradox față de ce opinie avem noi despre psihoterapeuți în general. Face psihoterapie sistematică de familie și cuplu, este psiholog la un ONG care luptă pentru informarea, responsabilizarea, educarea și responsabilizarea celor din traficul rutier, captează emoții prin obiectul ei foto, iar în timpul liber, se urcă pe două roți și trăiește viața intens.

A ajuns să fie psiholog după ce s-a luptat 10 ani cu o depresie în adolescență. Nu crede în tipare și susține diversitatea în toate formele ei.

Când nu este în cabinet, o găsești în podcasturi unde tratează diferite subiecte din punct de vedere psihologic, sau în spatele aparatului foto, ori pe motocicletă. Bianca trăiește intens viața și parcă așa o fac și pacienții ei, chiar dacă ea, deontologic nu le poate sugera asta. Își dorește să aibă mai multă răbdare cu ea, să iubească mai intens, să învețe franceza, să ajungă sănătoasă, să își scoată nepotul la discotecă. O listă nesfârșită care are ca scop, a trăi și nu doar a supraviețui, spune ea.

Bianca Adăscăliței: „Povestea începe din adolescență când printr-o conjunctură de evenimente, am intrat într-o depresie ce am dus-o pe picioare vreo 10 ani”

Recunosc, mi-ai stârnit interesul când am văzut un paradox atât de frumos într-o femeie. În general, la un interviu, trebuie să mă întorc până în copilărie pentru a înțelege evoluția, însă acum aș vrea să ard niște etape. Bianca, când ai știut că vrei să devii „doctor terapeutic”/psiholog?

Târziu am știut că am o înclinație spre a fi terapeut. Cred că mai degrabă a venit meseria la mine decât am căutat-o eu pe ea. Povestea începe din adolescență când printr-o conjunctură de evenimente am intrat într-o depresie ce am dus-o pe picioare vreo 10 ani. Numai că eu nu am știut că este depresie, ci am trăit cu impresia că ceva este defect la mine și că așa văd eu viața, că atât este în viața asta. Am apelat târziu la psihoterapie și Dumnezeu mi-a scos-o în cale pe Ana, terapeutul meu, ce mi-a schimbat viața. Abia atunci am înțeles că nu este normal ce simt eu și că poate fi și altfel. Așa a început și povestea mea cu terapia. Am simțit că asta îmi e calea și apoi am muncit pentru asta. Ai pomenit cuvântul doctor și asta îmi amintește de ce spunea terapeuta mea la un moment dat, că noi operăm pe creier prin cuvinte.

Bianca Adăscăliței, foto credit Razvan Vitionescu
Bianca Adăscăliței, foto credit Razvan Vitionescu

Bun, atunci cât este medicină, cât este spiritualitate și câtă intuiție este în tratarea unui pacient care are nevoie de pace?

Orice proces terapeutic are componente teoretice, de medicină, spirituale și clar și intuiție. Cred că este absolut necesar să îți folosești intuiția dar cu o bază solidă teoretică. Stând de vorbă și cu alți terapeuți aflu că toți folosim intuiția și cred că până la urmă asta ne diferențiază stilurile în cabinet

Dacă ai avea puterea de a schimba cuvântul psihoterapie în DEX, i-ai da o altă definiție? 

Cred că aș merge pe o abordare mai light, mai pe înțelesul consumatorului, cel ce nu este obișnuit cu terminologia de specialitate. La urma urmei este un proces de cunoaștere de sine, mediat de un specialist cu instrumentele potrivite.

Citește continuarea articolului 1 2 3 4 Pagina următoare »
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO