fbpx

Căutare

Share this article

La marile curţi imperiale, mâncarea nu era doar un mod de a socializa şi a relaţiona cu ceilalţi. Aceasta aducea cu sine şi etalarea puterii, mai ales atunci când era vorba despre invitaţi, baluri sau evenimente oficiale. De aceea, cantitatea şi varietatea erau două criterii prin care ţarii Rusiei, de exemplu, îşi impresionau oaspeţii.

Simon Sebag Montefiore precizează în volumul istoric „Romanovii (1613-1918)”, apărut recent la Editura Trei că, uneori, ospeţele oficiale erau adevărate maratoane gastronomice — cu câte şaptezeci de feluri de mâncare din carne de urs, vită, porumbei, sturion, totul însoţit de vodcă, bere sau cvas, o băutură slavă tradiţională cu un conţinut scăzut de alcool”.

Pe lângă cantitate, mesele aveau şi bucate speciale, astfel că, la nunta sa, Aleksei Mihailovici, care a domnit ca ţar între anii 1645 şi 1676, „s‑a ospătat cu lebădă umplută cu şofran, iar soţia lui a mâncat gâscă, purcel de lapte şi pui”, precizează istoricul.

Printre mâncărurile ruseşti tradiţionale se numărau „kulebyaka”, un produs de patiserie cu umplutură variată, „kurnik”, plăcintă cu carne de pui, piftie sau „ukha” – ciorbă de peşte, potrivit site-ului Russia Beyond.

Atât Petru cel Mare, cât şi Ecaterina cea Mare par să fi fost mai degrabă modeşti din punct de vedere culinar, în viaţa de zi cu zi. Astfel, printre alimentele consumate de el se numărau ciorba de varză, piftia, carnea friptă cu castraveţi muraţi, iar Ecaterina prefera carnea de vită fiartă cu murături. În ceea ce priveşte dulciurile, ea savura Kolomna – un fel de piure de fructe amestecat cu miere şi albuş, care apoi era copt. Însă altfel stăteau lucrurile la ospeţele cu invitaţi. Din meniul oficial al evenimentului făceau parte o multitutide de supe, carne de pui sau prepeliţă cu trufe, fazan cu fistic, raţă cu măsline şi multe altele, inspirate din bucătăria franţuzească.

Mesele lui Nicolae al II-lea, ultimul ţar al Rusiei, conţineau supă cu pateuri şi bucăţele de brânză, peşte, legume, dulciuri şi fructe. Printre băuturile preferate se numărau vinurile albe sau roşii şi berea, menţionează site-ul Russia Beyond. Nu lipseau nici lichiorurile de cafea şi, bineînţeles, ceaiul rusesc savurat cu precizie englezească.

Manierele la masă erau foarte importante, tocmai de aceea copiii erau educaţi până în cele mai mici detalii despre cum se prezintă în faţa celorlaţi. O notă în acest sens, făcută de Simon Sebag Montefiore, se referă la ultima familie imperială şi la fiul lui Nicolae al II-lea, Aleksei. „Părinţii nu puteau să‑l disciplineze. K.R. (Konstantin Konstantinovici, mare duce) se plângea de manierele oribil de grosolane pe care băiatul le avea la masă: <Nu era în stare să stea drept, mânca urât, lingea farfuria şi îi tachina pe ceilalţi; împăratul prefera adesea să se întoarcă cu spatele, când împărăteasa o mustra pe fiica ei cea mare, Olga, fiindcă nu‑l ţinea în frâu>”, consemnează autorul volumului „Romanovii (1613-1918)”.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO