fbpx

Căutare

Share this article

Teoriile conspiraţiei nu sunt de ieri, de azi. Mereu au fost oameni care au ales să creadă că diversele lucruri care se întâmplă, fie că le afectează viaţa în mod direct sau nu, sunt minciuni bine regizate de către oamenii din umbră care conduc lumea. Am încercat să desluşim puţin iţele din spatele acestor teorii şi să aflăm ce cred cei care cred în teoriile conspiraţiei, cum ajung să considere lucruri evidente ca fiind orchestrate astfel încât o planetă întreagă să ajungă să le creadă.

Cele mai populare teorii ale conspiraţiei

Ceea ce pentru mai toată lumea reprezintă un fapt de necontestat, pentru unii sunt minciuni grosolane şi manipulări bine regizate. Forma Pământului a stârnit mii de ani tot felul de supoziţii, demontate ştiinţific odată cu trecerea timpului. Poziţia stelelor, forţa gravitaţională, anotimpurile, diferenţa de fus orar, imaginile din spaţiu, toate arată acelaşi lucru, mai exact cât de rotund este Pământul. Cu toate astea, adepţii teoriei Pământului plat au tot mai mulţi adepţi care cred că spaţiul este o escrocherie.

Iar flat-earth-erii, cum mai sunt numiţi, sunt la fel de dispuşi să creadă şi în alte teorii ale conspiraţiei, mai mult sau mai puţin celebre. Gravitaţia, aselenizarea, atacurile de la 11 septembrie, asasinarea lui JF Kennedy sau vaccinarea sunt printre cele mai populare teorii ale conspiraţiei la nivel mondial. Să ne amintim doar că atât de discutatul vaccin anti-covid a fost şi încă mai este suspectat în aceste cercuri că ar conţine celule din fetuşi umani sau ne-ar implanta câte un cip în organism.

Ce cred cei care cred în teoriile conspiraţiei şi cum ajung la aceste credinţe

Orice credinţă puternică vine în urma unei îndoieli la fel de puternice. Şi oricât de ciudate ar părea pentru cei mai mulţi dintre noi, nebuneşti chiar, lucrurile acestea pleacă dintr-o lipsă acută de încredere. Vorbim de neîncredere în presă, în clasa politică, în sistemul de justiţie şi în armată, în cam orice instituţie a statului. Iar în momentul în care nu mai crezi în nimic din toate acestea, în care te simţi exclus de societate, specialiştii spun că e foarte uşor să ajungi să pici în capcane precum cele de mai sus.

Această neîncredere merge mână în mână cu ignorarea tuturor dovezilor, oricât de clare şi de ştiinţifice ar fi acestea. Unui adept al teoriilor conspiraţioniste soluţia nu e să-i trânteşti în faţă un teanc de studii, ci să îl inviţi cu calm să explice şi să reflecteze asupra credinţelor sale. Dacă îi repeţi constant lucrurile evidente pentru cei mai mulţi dintre noi nu vei face decât să îl determini să le respingă şi mai tare pentru că este deja pe picior de dispută. Dacă însă îl încurajezi să vorbească despre lucrurile pe care el le consideră reale există şansa să observe, la un moment dat, ori că nu are suficiente cunoştinţe despre lucrurile de care vorbeşte, ori că acestora le lipseşte legătura logică.

Mai mult, dispreţul faţă de aceste persoane sau criticile agresive nu vor face decât să le facă să fie şi mai puternice în credinţele lor. Nu pentru că ar avea dreptate sau ar fi şi mai convinse de ceea ce cred, ci pentru că aşa funcţionează creierul uman atunci când se simte atacat.

Studiile arată că perioadele de criză din societate sunt strâns legate de accentuarea şi propagarea teoriilor conspiraţioniste. Oamenii simt că lucrurile scapă de sub control, se instalează nesiguranţa, frica, de multe ori apare panica, iar acesta este terenul fertil pe care să se dezvolte ipotezele ieşite din sfera realului. Populaţia are nevoie de motive, are nevoie să înţeleagă de ce se întâmplă lucrurile de acest fel şi are nevoie de un vinovat. Iar un banal animal care să pornească o pandemie mondială nu este văzut, de unii dintre noi, drept o explicaţie suficient de puternică. Unii oamenii au nevoie să creadă că doar forţe extrem de puternice pot provoca astfel de dezastre, aşa că e foarte uşor să plece urechea la fake-news-uri care vin să le sprijine părerile.

Mai multe studii psihologice au demonstrat că cei mai mulţi dintre cei care ajung să creadă în teorii ale conspiraţiei nu sunt nici pe departe oameni creduli, ci sunt cei cărora aceste idei le satisfac anumite nevoi psihologice. Părerile se construiesc, majoritar, pe baza preconcepţiilor adunate de-a lungul vieţii, iar oamenii au nevoie de certitudini şi siguranţă. Când teama de incertitudine ia proporţii devine mult mai facil ca teoriile ireale să prindă rădăcini. Iar în momentul în care oamenii se simt atacaţi de părerile emise de cei din jur, aceştia se vor agăţa şi mai puternic de aceste teorii. Încrederea în teoriile conspiraţiei este practic un răspuns cognitiv ce apare atunci când oamenii caută modele acolo unde nu există.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO