Căutare

Share this article

Am vorbit despre călătorii cu Cristian Curuș, manager de proiect al Itinerama Travel Film Festival, membru al Academiei Europene de Film, și am aflat că lucrurile nu sunt deloc ușoare. Pasionat de călătorii, Cristian ne-a spus că „am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede – uneori de la o zi la alta – și atunci cred că este important să luăm în calcul – încă de la început – un scenariu de tipul ce facem dacă se închid granițele țării pe care o vizităm?”. Și dacă este greu să călătorim departe, măcar o putem face prin intermediul filmelor.

Pe unde putem călători anul acesta la Itinerama Travel Film Festival? Cât de mult s-au schimbat lucrurile odată cu pandemia de coronavirus? Și cât de mult au fost afectate festivalurile de film de toate restricțiile care au venit odată cu această perioadă?

Cristian, ce aduce nou ediția de anul acesta a Itinerama Travel Film Festival?

În primul rând, un rebranding și o schimbare a direcției artistice. Anul acesta trebuia să avem ultima ediție a HipTrip Travel Film Festival care debutase în 2014 și să anunțăm schimbarea de nume pentru următoarea ediție. Însă, în martie, când pandemia ne-a închis în case, am avut mai multe consultări cu echipa și am ajuns la concluzia că dacă schimbăm direcția artistică din acest an, ar trebui să schimbăm și numele.

Acum cred că a fost o decizie foarte bună să facem rebrandingul din acest an. „HipTrip” era un festival care s-a axat, la început, în principal pe proiecții independente și realizate cu bugete foarte mici, dar cu palmares. Itinerama și-a propus să găsească un echilibru între aceste tipuri de filme și filme de artă cu bugete ceva mai mari, cu actori mai cunoscuți sau realizate de regizori cu un palmares impresionant.

Pentru noi, asta înseamnă o maturizare a produsului și am reușit acest lucru prin extinderea echipei artistice. Până acum alegerea titlurilor era realizată de un singur selecționer, însă călătoria este despre libertate, despre depășirea granițelor, despre o multitudine de opțiuni și credem că și un festival despre călătorii ar trebui să fie la fel. Anul acesta am optat pentru o formulă de doi selecționeri, iar la anul o vom extinde la trei persoane, o dată cu intrarea în echipă a criticului de film Irina Margareta Nistor. Nu este un proces de selecție ușor, pentru că într-o astfel de formulă există divergențe de opinie, însă exact acest lucru va face festivalul să aducă o selecție omogenă și să pună pe primul loc spectatorul ca element cheie al alegerilor făcute.

Itinerama Travel Film Festival

Ce filme pot vedea oamenii și, mai ales, unde?

Hai să începem cu unde că este mai simplu. Vom avea proiecții la Grădina de Vară Herăstrău a Teatrului Constantin Tănase și la Cinema Elvire Popesco (prima proiecție va fi în sala de cinema, cea de-a doua proiecție în curte, la terasa cinematografului).

Când vine vorba de filme lucrurile se complică puțin pentru că avem un total de 20 de titluri – toate în premieră națională. În programul anunțat pentru perioada 14-23 septembrie veți regăsi 11 premiere și două filme cu proiecții speciale realizate cu distribuitori locali. Restul titlurilor vor fi dezvăluite în curând pentru că nouă ne place să ne prelungim vacanțele, așa că asta plănuim să facem și la Itinerama.

Am deschis festivalul pe 14 septembrie de la ora 19:30 la Grădina de Vară, cu „A l’abordage (2020)”, o comedie romantică – de vară – care ne poartă în sudul Franței rurale. Ni s-a părut o alegere foarte bună din mai multe motive – este un film al unui apreciat regizor francez, dar cu tineri actori proaspăt ieșiți de pe băncile școlii (filmul este proiectul lor de absolvire). Deci, cuprinde exact spiritul Itinerama.

Astăzi, de la ora 20:00 la Grădina de Vară, vom avea o proiecție specială cu prietenii noștri de la distribuitorul BadUnicorn – „Babyteeth:Prima iubire” (2019), câștigătorul Trofeului Transilvania și a Premiului Publicului pentru Cel mai bun film din competiție la TIFF 2020.

De miercuri până duminică ne găsiți la Cinema Elvire Popesco, atât în sala de cinema, cât și în aer liber. Pe 16 septembrie avem două documentare inedite – în „Nomad: In the Footsteps of Bruce Chatwin” plecăm pe urmele scriitorului care a făcut Patagonia celebră, iar în „Santuary” actorul Javier Bardem face un tur al Antarcticii pentru a vedea cum trăiesc pinguinii.

Joi schimbăm puțin registrul și călătorim în Maroc și în Franța cu două titluri pline de dragoste: Catch the wind (2017) și Paris la Blanche (2017). Iar vineri este ziua în care, ca în orice vacanță, ne odihnim – deci luăm o pauză. Nu de alta, dar sâmbătă – 19 septembrie – avem o expediție în America de Sud de făcut, vom pleca alături de Catherine Deneuve prin jungla din Guyana Franceză. Iar când această aventură s-a sfârșit, ne tragem puțin sufletul pe liniștita insulă Nisyros, unde soarele strălucește deasupra unui vulcan majestuos prin intermediul peliculei „Window to the Sea (2019)”.

Duminică, începem aventura pe coastele Normandiei, alături de niște adolescenți care-și trăiesc iubirea (și dramele romantice) de-o vară în „Été 85” (2020) al regizorului François Ozon. Includerea acestui titlu în festival ne onorează, deoarece pelicula a avut premiera festivalieră pe 13 septembrie, la Toronto International Film Festival și iată, o săptămână mai târziu ajunge la Itinerama, la București. După primul film plecăm imediat în Mexic, unde o vom descoperi pe extraordinara Diana Kennedy, femeia care a devenit ambasadorul mondial al bucătăriei mexicane. La cei 97 de ani ai săi, Diana locuiește pe o proprietate în mijlocul pădurii și continuă să fie activă în industria gastronomică.

Ultimele trei zile ne reîntoarcem la Grădina de Vară Herăstrău, de unde călătorim luni în Africa prin pelicula „Mosquito”(2020), și marți în Australia prin filmul pentru cei mari și cei mici „Storm Boy” (2019).

Miercuri încheiem cu o a doua proiecție specială – filmul „Soții de militari” (2019), care o are pe Kristin Scott Thomas cap de afiș, un film care va transmite spectatorilor o doză de optimism, binevenită în perioada pe care o traversăm.

Cum ați ales filmele pentru Itinerama Travel Film Festival – ce a contat mai mult: calitatea filmului sau locul pe care îl prezintă, vizităm aproape toate colțurile lumii?

Calitatea filmului este primordială, dar este și elementul care îngreunează foarte mult procesul de selecție. Noi avem o nișă aparte – călătoriile – și imaginează-ți că nu există nenumărate filme cu tematică care să se înscrie în perimetri setați de noi, și anume: să nu mai fi fost difuzate niciodată în România, să fie lansate în circuitul festivalier în ultimii doi-trei ani și să aibă premii în palmares. Apoi, încercăm să ne punem în locul spectatorilor.

România are un public restrâns pentru filmele independente, de artă. Și atunci trebuie să ne gândim și cum putem calibra selecția din punct de vedere comercial. Ne mândrim însă că de când realizăm festivalul nu am căzut în capcana peliculelor cu succes de casă (blockbusters) și am reușit să ne menținem pe direcția filmelor de autor. Am demonstrat, prin calibrarea selecției că, pe lângă atragerea unui public cinefil care apreciază specificul festivalurilor de film și pelicule de autor, Itinerama poate fi o punte de legătură între publicul generalist – consumator ocazional de film – și nișa cinematografică propusă de noi.

Destinațiile sunt și ele importante, dar nu sunt punctul nostru de plecare în cadrul selecției. De exemplu, anul acesta secțiunea principală a festivalului – FOCUS – nu este dedicată unei anume destinații, cum s-a întâmplat în anii precedenți (Asia, India, etc.) – ci este dedicată dragostei. Poate sună a clișeu, dar am considerat oportun ca în pandemie să realizăm cât de important este să ne iubim, să fim alături de cei de lângă noi. Filmele din această secțiune asta încearcă să transmită: că dragostea este importantă.

Cât de greu a fost să organizați un astfel de festival în plină pandemie?

Festivalul trebuia să aibă loc, inițial, în luna iunie. Când am intrat în starea de urgență, la jumătatea lui martie, am încercat să gândim pozitiv – că vom putea face festivalul în condiții normale. Până la jumătatea lui aprilie am schimbat perioada și l-am împins spre iulie.

Apoi, când am văzut că distribuitorii europeni cu care lucrăm încep să răspundă tot mai greu la e-mail-urile noastre, că unele filme încă nu aveau versiunile de proiecție ieșite din laboratoare și văzând că nu există nici o șansă de a se redeschide cinematografele, am căutat alternativele outdoor pentru august-septembrie.

La Brăila, de exemplu, am început proiecțiile pe 14 august și festivalul se desfășoară în regim de o proiecție pe săptămână. La București, pe lângă susținerea celor de la Elvire Popesco am reușit să demarăm o colaborare cu Teatrul Constantin Tănase și să putem face proiecții în aer liber la Grădina de vară Herăstrău.

A fost foarte greu să îl organizăm. Însă, credem că a fost un exercițiu binevenit într-un final. În plus, avem norocul să lansăm festivalul chiar în săptămâna în care se redeschid și o parte din sălile de cinema bucureștene. Asta ne-a făcut să schimbăm puțin programul pe ultima sută de metri, dar uite așa experimentăm și vom ști exact care sunt scenariile pentru ediția din 2021.

A fost vreun moment în care ați crezut că nu o să se mai întâmple ediția de anul acesta a Itinerama Travel Film Festival?

O dată ce am depășit problema spațiului, ne-am lovit de alte două probleme: formatul de proiecție al filmelor și de reticența distribuitorilor de a ne oferi filmele în formate „clasice” (un fișier video normal, nesecurizat).

Majoritatea nu agreează transmiterea fișierului digital într-un format care să ne permită realizarea proiecției de pe un laptop. Motivul principal este frica de a nu pirata filmele. Astfel, mulți ne impun utilizarea formatului digital DCP care poate fi redat doar cu un proiector pentru acest tip de fișier. Închirierea unui astfel de proiector pentru spațiul outdoor este extrem de costisitoare și nu aveam posibilitatea de a închiria unul. Sălile de cinema unde le puteam proiecta erau încă închise. Teoretic am fi putut renunța la acele filme, însă ne-am fi abătut de la direcția artistică a ediției din acest an.

A fost o muncă sisifică să convingem distribuitorii să ne ofere tipurile de fișier de care aveam nevoie. Într-un final am găsit soluțiile viabile atât pentru noi, cât și care se le ofere lor siguranța fișierelor de proiecție.

Și dacă tot te-am prins, nu pot să nu te întreb puțin despre cum o să călătorim în viitor. Părerea expertului, vom mai avea vacanțe în destinații mai îndepărtate în perioada viitoare?

Fiind un pasionat de călătorii aș vrea să putem să revenim la „normalitatea” pre-pandemică cât mai repede. Însă, cu tot optimismul care mă caracterizează nu cred că acest lucru se va întâmpla prea curând. Eu cred că toamna și iarna ne vor ridica la fileu niște provocări foarte mari și că va trebui să fim responsabili. Dacă reușim acest lucru, la nivel global, și cu ajutorul unui potențial vaccin, poate vom reuși să ne revenim din vara lui 2021.

Momentan, cred că cele mai îndepărtate destinații vor fi aici, în Europa. Dar nu este un lucru rău neapărat, deoarece vom ajuta economiile locale să își revină mai ușor. Pentru destinații ceva mai „exotice” cred că mai avem de așteptat.

Care ar trebui să fie cele mai importante criterii de care să ținem cont atunci când ne alegem următoarea destinație de călătorie?

Criteriile sunt ceva mai diferite decât cele pre-pandemie. Este important să ne uităm în primul rând la restricțiile impuse de fiecare țară în parte, de numărul de cazuri de la destinație, de capacitatea sistemului medical din țara respectivă, dar și de proximitatea destinației.

În plus, am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede – uneori de la o zi la alta – și atunci cred că este important să luăm în calcul – încă de la început – un scenariu de tipul „ce facem dacă se închid granițele țării pe care o vizităm?”.

Da, este un scenariu de criză pe care nu vrei să-l ai în vedere când pleci într-o vacanță, dar acum, existența acestuia trebuie să fie obligatorie. Pentru că în caz de urgență trebuie fie să știi cum să „te evacuezi”, fie să ai posibilitatea financiară de a rămâne la destinație pentru o perioadă mai lungă de timp (în caz că se suspendă toate zborurile, de exemplu).

Din aceste motive eu aș recomanda ca anul acesta să alegem destinații din Europa Continentală, iar cei care vizează destinații „exotice” să se gândească la insulele spaniole sau portugheze.

Tu unde ai fost plecat anul acesta … sau la ce destinație visezi pentru perioada următoare?

Am avut noi pe lista filmelor propuse pentru acest an un film numit „The Year I Did Nothing”… Cam așa aș putea caracteriza și anul meu, în materie de călătorii. M-am întors dintr-un tur de trei săptămâni al Thailandei pe 8 ianuarie și de atunci până acum am dat o fugă chiar înaintea stării de urgență până la Atena (ceva întâlniri) și în august 10 zile în Creta (v-am spus, proximitatea spațială contează mult anul acesta).

Aveam planificat un alt tur în Asia (după ce terminam cu festivalul conform planificării inițiale) și visam la un circuit extins în Oceania – Australia, Noua Zeelandă, Fiji și câteva țări insulare mai mici – în perioada sărbătorilor de iarnă. Ambele cred că le voi face la final de 2021 sau în 2022. Mă fascinează ideea asta de a merge la „capătul pământului” cum ar veni, încă de când eram copil și citeam romanele lui Jules Verne. De exemplu, cea mai îndepărtată capitală față de București este Wellington (Noua Zeelandă, 17.453km), iar cel mai îndepărtat oraș este Lower Hutt (Noua Zeelandă, 17.461km). În Lower Hutt se varsă râul Hutt pe care au fost filmate și scene din trilogia „Stăpânul inelelor”.

Dar, pănă o să ajung acolo o să rămân ceva mai aproape de casă… fără a fi luat deja o decizie. Vreau să văd cum evoluează situația până la început de noiembrie și voi decide ulterior.

La final, care este filmul pe care ar fi bine să nu-l ratăm anul acesta de la Itinerama Travel Film Festival?

Este foarte greu de spus pentru că toate mi se pare de neratat. Însă, dacă ar fi să fac un „short list” aș include documentarul „Nomad: In the Footsteps of Bruce Chatwin” (2019) al regizorului european premiat cu Oscar – Werner Herzog, drama romantică „Été 85” (2020) pentru că este regizat de unul din cineaștii mei preferați – François Ozon, și „Mosquito” (2020) un film al unui regizor mozambican care ne poartă în intimitatea Africii într-un mod inedit.

Și care este destinația cea mai faină pe care ai văzut-o și în care vom ajunge și noi prin intermediul filmelor din festival?

Australia Prin pelicula „Storm Boy” (2019) – un film pentru întreaga familie – vom călători în Coorong National Park, un parc natural spectaculos cu o suprafață de 467 km pătrați, cu un sistem de protecție natural format din dune de nisip și care adăpostește un număr impresionant de specii de păsări (cu precădere), animale și pești. Este o călătorie de neuitat atât vizuală, cât și emoțională și este probabil cel mai „pur” film din selecția de anul acesta.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO