fbpx

Căutare

Share this article

Zilele acestea se vorbește despre noul tip coronavirus și despre zidul uman de apărare, format din medici. Dar se vorbește și despre situația dramatică prin care trec unele spitale din țară care au ajuns la un număr foarte mare de pacienți. Printre ele se numără Spitalul Județean de la Suceava unde din cauza unor erori umane, răspândirea virusului a fost scăpată de sub control și zeci de cadre medicale s-au infectat, ca să nu mai vorbim că este județul cu cel mai mare număr de pacienți.

Cum se poate întâmpla una ca asta, vor avea de descifrat autoritățile. Dar care sunt protocoalele de siguranță pe care orice spital ar trebui să le adopte ne spune Dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila. Și aici sunt cadre medicale infectate, însă protocoalele de siguranță adoptate au făcut ca activitatea în spital să nu fie în nici un fel afectată.

Dr. Valeriu Ghoerghița

Ce protocoale ați ales voi în Spitalul Militar și ce protocoale ar fi necesare în fiecare spital din țară ca să nu se mai ajungă la situația din Suceava?

Există niște recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății de reorganizare a tuturor spitalelor pentru lupta împotriva acestei infecții. Evident că fiecare spital are o infrastructură diferită, are resursa umană diferită, serviciile medicale și chirurgicale diferite și nu poți să aplici aceeași procedură în toate spitalele. Astfel, fiecare spital, cunoscându-și avantajele și dezavantajele – că fiecare unitate medicală are niște puncte forte și niște puncte slabe – cred că trebuie să își reorganizeze activitatea plecând de la niște recomandări ale OMS așa încât să fie maxim eficiente. Și se poate începe de la niște recomandări foarte clare cum ar fi existența unui triaj epidemiologic avansat. Asta înseamnă să triezi pacienții care ajung în spital, înainte să ajungă în camera de gardă și apoi în unitatea de primiri urgențe.

Cum ați făcut voi și ați ridicat acel cort?

Da. De fapt nu e chiar un cort, e un spital de rol 1. De ce e important acest triaj epidemiologic? Ca să nu te trezești cu un pacient simptomatic care tușește sau strănută în camera de gardă, în sala de așteptare, unde sunt pacienți de diverse categorii, sunt aparținători ai acelor pacienți și care pot să se expună încrucișat. Atunci când noi identificăm un pacient ce poate fi caz suspect, îi punem mască, îi dăm halat de unică folosință și mănuși și îl conducem pe un circuit separat în unitatea de primiri urgențe. Aici este plasat într-o cameră de izolare, medicul vine și îl examinează utilizând echipamentul de protecție corespunzător, se recoltează bateria de analize și se face radiografie pulmonară, respectiv se recoltează testul de confirmare. Dacă pacientul se internează, în spital am creat o secție unde se internează cazurile suspecte în așteptarea rezultatelor de laborator. După confirmarea rezultatului, dacă acesta este pozitiv, fie pacientul se transferă într-o unitate care îngrijește COVID, fie rămâne în unitatea respectivă dacă se poate.

Ce vreau să subliniez este că fiecare spital trebuie să aibă practic o zonă așa zisă roșie în care să fie internați pacienții posibili cu cazuri suspecte până la rezultatul testului de diagnostic.

Citește și:

Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață) pentru LIFE.ro despre viitorul spital Covid19:,,Nu puteam să stăm cu mâinile în sân. Am văzut că statul român nu prea acționează. Facem noi și sperăm să ne preia modelul”

Mai mult decât atât, sunt ceilalți pacienți care se prezintă la camera de gardă și care nu îndeplinesc criteriile definiției de caz, iar aici mă refer la faptul că nu au o simptomatologie care să-ți ridice suspiciunea unei posibile infecții cu coronavirus. Noi, la nivelul spitalului, având o procedură proprie ca măsură suplimentară de prevenire a răspândirii infecției în spital, am decis să testăm toți pacienții care sunt internați în spital în regim de urgență.

Fiecare pacient care se internează de urgență face testul, este internat singur într-o rezervă cu grup sanitar propriu, personalul medical intră în relație directă cu acest pacient ca și cum ar fi un caz confirmat până la proba contrarie. Dacă rezultatul este negativ, atunci pacientul este scos din zona roșie și plasat în zona verde a secției unde este mai departe îngrijit și își continuă recomandările de diagnostic și tratament.

Dar aveți teste? Cum de testați toate urgențele?

Nu, este un laborator externalizat și între timp am dezvoltat capabilitatea de diagnostic a laboratorului propriu și în curând vom începe să facem testare prin PCR prin aparatura spitalului.

Din ce am înțeles până acum din comunicările oficiale este că nu avem teste și că se testează doar pacienții cu simptome ca să nu irosim….

E adevărat, acestea sunt recomandările de testare. Recomandările nu sunt cu literă de lege în sensul că ele nu depășesc logica și deciziile medicale punctual. De pildă, dacă tu ai un pacient care îți vine cu o urgență chirurgicală, tu nu ai de unde să știi dacă are sau nu COVID în condițiile în care vorbim de o transmitere comunitară. Așa că este foarte important să stabilești dacă e sau nu pozitiv, nu pentru că s-ar amâna intervenția – el va fi operat oricum, iar medicii se vor proteja ca și cum ar fi confirmat – ci pentru a ști care este atitudinea de după, să știi la ce complicații și formule de tratament să te aștepți. Și am avut câteva situații de pacienți care au venit pentru o anumită patologie și surpriza a fost că la testul făcut la momentul internării erau pozitivi.

Cert este că ne dorim să avem un diagnostic cât mai rapid. OMS recomandă să testăm cât mai mult, nu eu, Valeriu Gheorghiță, motiv pentru care cred că intră în atribuția autorităților să crească capacitatea de testare.

Citește și:

Andrew Cuomo, guvernatorul New York-ului, omul care s-a pregătit toată viața lui pentru această criză cauzată de Coronavirus. Care e povestea lui și de ce este considerat liderul momentului?

Aceste protocoale pe care le-ați luat la Spitalul Militar ar trebui adoptate de toate spitalele din țară?

Nu aș putea să îmi dau eu cu părerea, sunt niște recomandări ale OMS care ar trebui luate în considerare.

Dar aceste protocoale funcționează la voi…

Da, aceste protocoale la noi funcționează. Practic sunt niște protocoale care se încadrează în niște măsuri care sunt menite să limiteze răspândirea infecției în rândul personalului medical și să asigure un diagnostic cât mai precoce al pacienților ce ajung la noi și să asigure un circuit funcțional.

Și la toate acestea se adaugă trainingul permanent al personalului medical. E foarte important să devină totul o rutină și personalul medical să aibă un antrenament în spate când folosește echipamentul de protecție, când intră în relație cu pacientul, practic să meargă pe un drum cunoscut.

Există echipamente de protecție?

Slavă domnului, există.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO