Căutare

Share this article

Din cele 5 Apelaţii de Origine Controlată (AOC) cu care sunt certificate brânzeturile franţuzeşti din Auvergne (Bleu d’Auvergne, Ambert, Saint-Nectaire, Salers şi Cantal), e imposibil să afirmi că unele sunt bune, iar altele sunt mai puţin bune. În primul rând, sunt greu de comparat, fiind stiluri extrem de diferite. Pot spune, cu mâna pe inimă, că le-am gustat pe toate, zi de zi, timp de o săptămână, cât am stat anul trecut în Allanche (un sat istoric din departamentul Cantal/Auvergne) şi tot n-am reuşit să fac o ierarhie. Singura concluzie pe care am tras-o e că orice sortiment care vine din Auvergne are, cu certitudine, un loc asigurat într-un top mondial al brânzeturilor.

Un amic care a deschis recent un „delishop” unde se găsesc, printre multe altele şi brânzeturi franţuzeşti, observa, zilele trecute, că însuşi fostul preşedinte al Franţei, Giscard d’Estaing, considera Saint-Nectaire ca fiind „caviarul brânzeturilor”. I-am răspuns, oarecum maliţios, că e perfect explicabil de ce Valéry Marie René Georges Giscard d’Estaing (pe numele său complet) a promovat brânza din Auvergne: după mandatul său de preşedinte, a revenit în politică ca deputat de Auvergne. Pe scurt, nu zic că pasiunea lui d’Estaing pentru brânza Saint-Nectaire n-a fost una autentică, dar, cu siguranţă, a fost şi o bună platformă electorală. Nu că ar fi ceva rău în asta… Unde nu dă Dumnezeu şi la noi asemenea politicieni gurmanzi!

Revenind la savuroasele brânzeturi din Auvergne, am descoperit, prin experimente nemijlocite, că se asortează perfect (şi) cu vinurile româneşti. Prin urmare, am încercat să scriu câteva „note personale de degustare” pentru cele 5 AOC-uri de brânză din Auvergne, asociindu-le, mai apoi, cu tot atâtea vinuri româneşti premium (recenziile vinurilor aparţin pasionaţilor de la UnVinPeZi.ro).

BLEU D’AUVERGNE

Foto: toutunfromage.com

O brânză din lapte pasteurizat de vacă, însămânţată cu mucegai verde-albastru (Penicillium Roqueforti), moale, destul de sărată şi cu o textură cremoasă. După o perioadă de maturare circa 2 luni, are arome intense, de ciuperci sălbatice, smântână dulce, lăsând în postgust senzaţii puţin iuţi şi un iz persistent de pământ reavăn. Are certificare AOC Auvergne din 1975.

Asocierea mea favorită: Conacul Ambrozy 2013, Cramele Recaş

Atunci când te gândeşti la vinuri dulci, cred că Sauvignon Blanc se numără printre ultimele soiuri care îţi vin în minte. Iată că cei de la Recaş au pariat oarecum împotriva curentului şi, după ce am încercat acest vin, pot spune că au câştigat. Nu avem în faţă un exemplar care se remarcă prin intensitate, ci prin subtilitatea aromatică. Olfactiv, predomină notele de gutui din dulceaţă, caise uscate, ananas şi deja binecunoscutele nuanţe condimentate, gen ghimbir şi şofran. Gustativ, vinul se remarcă, în primul rând, prin echilibru, apoi prin prospeţimea surprinzătoare pe care o afişează. Principalul atu în acest caz este aciditatea destul de ridicată, care contracarează cu mare succes dulceaţa. Final mediu-lung, marcat de note condimentate şi suave adieri de coajă de portocală. Cu siguranţă, unul dintre cele mai reuşite vinuri de acest gen de pe la noi. (Ciprian Haret)

AMBERT

Foto: toutunfromage.com

O brânză din lapte nepasteurizat de vacă, însămânţată cu mucegai verde-albastru (Penicillium Roqueforti), semi-moale, mai puţin sărată şi cu arome mai puţin intense ca Bleu d’Auvergne, cu note lejer fructate, senzaţii de nuci prăjite şi cu aluzii de lemn afumat. Are o perioadă de maturare de circa 4 luni şi certificare AOC Auvergne din 1972.

Asocierea mea favorită: Cuvée Guillaume 2015, SERVE

Un asamblaj rar, de Fetească Neagră şi Pinot Noir, reţetă încercată, pare-mi-se, o singură dată până acum, cât o fi Dealu Mare de lung. Şi este o reţetă spectaculoasă – în loc să fie îmbărbătată şi îmbăţoşată subţiratica Fetească Neagră cu vreun Merlot sau Cabernet mai vârtos, s-a purces la exploatarea aromelor în stil clasic de Bourgogne. A rezultat un vin care nu impresionează prin densitate, dar în care se joacă nuanţe nemăsurate de lemn, fructe roşii, ceva note pământoase şi multe, multe condimente. Finalul lung şi picant se face mai bine simţit dacă aerisiţi vinul măcar o oră şi dacă îl gustaţi pe la 12-13 grade Celsius. Frumos, intens, dar echilibrat, cu un discurs elegant. (Radu Rizea)

SAINT-NECTAIRE

Foto: toutunfromage.com

O brânză din lapte nepasteurizat de vacă (în varianta tradiţională), maturată timp de o lună şi jumătate, semi-moale, cu o textură suplă şi arome de unt dulce, ciuperci de pădure şi nuci caju. Are certificare AOC Auvergne din 1955.

Asocierea mea favorită: Smerenie 2015, Crama Oprişor

Dacă se va întâmpla vreodată ca celebrul critic Robert Parker să poposească în România, pun pariu că pe lista lui scurtă de vinuri roşii de evaluat va fi şi Smerenia de la Crama Oprişor. Şi mai pun un rămăşag: vinul va primi cel puţin 90 de puncte, dacă nu chiar mai mult. Dar, până să vină americanii să ne noteze vinurile, vă recomand să încercaţi această nouă ediţie a exoticului cupaj de Shiraz, Pinot Noir şi Dornfelder, meşteşugit, ca în fiecare an, de enologul Liviu Grigorica. Culoarea vinului este grena închis cu irizaţii vişinii, iar nasul aduce coacăze, piper negru şi note de grafit. Atacul este intens, lejer astringent, cu o bună aciditate. Gustativ evoluează în pahar de la fructe negre de pădure, ciocolată şi lemn afumat către smochine şi note balsamice. Postgustul este lung, condimentat, cu trufe de pământ şi fum. Acest vin se adresează în principal colecţionarilor, fiind încă foarte tânăr şi având un bun potenţial de învechire. (Răzvan Avram)

SALERS

Foto: toutunfromage.com

O brânză din lapte nepasteurizat de vacă (doar din rasa Salers), maturată timp de un an şi jumătate, semi-tare, cu o textură asemănătoare cu cea a cărnii crude, cu arome de flori de câmp, iarbă proaspăt cosită şi nuci verzi. Are certificare AOC Auvergne din 1961.

Asocierea mea favorită: Alira Grand Vin Cabernet Sauvignon 2011, WineRo

Din punct de vedere al aromelor, acest Cabernet Sauvignon e fix aşa cum ne putem aştepta de la Alira: multe fructe roşii, un pic gemoase, bine sprijinite pe notele baricului. Gustul însă vine şi cu o mică surpriză: o fi el dens (repet, Alira!), dar în acelaşi timp e lejer şi prietenos, iar fructele îşi recăpătă cumva prospeţimea. Taninii sunt fini şi catifelaţi, iar aciditatea optimă nu răpeşte vinului o anumită moliciune, ce-l face perfect pentru preparate mai condimentate din carne roşie. Şi nu mai trebuie să adaug decât că, dacă vreţi să vă bucuraţi pe deplin de acest vin, nu-i o idee rea să-l aerisiţi măcar o jumătate de oră înainte de servire, care servire aş zice să o faceţi la o temperatură un pic mai scăzută decât ar cere-o canoanele. (Marius Cristian)

CANTAL

Foto: toutunfromage.com

O brânză din lapte de vacă (doar din rasa Salers). Dacă laptele folosit este nepasteurizat, atunci brânza este din categoria „Cantal Fermier”, iar dacă laptele este pasteurizat atunci avem de-a face cu „Cantal Laitier”. Există trei variante, în funcţie de perioada de maturare: „Cantal Jeune” (brânză semi-tare, maturată 2 luni), „Cantal Doré” (brânză tare, maturată între 3 şi 6 luni) şi „Cantal Vieux” (brânză tare, maturată circa 8 luni). „Cantal Jeune” are o textură ceva mai cremoasă şi un gust dulceag, cu note de nuci şi vanilie. „Cantal Doré” şi „Cantal Vieux” au o textură ceva mai consistentă, cu aceleaşi note aromatice, dar mult mai intense, la care se adaugă senzaţii de piper şi condimente. Are certificare AOC Auvergne din 1956.

Asocierea mea favorită: Prince Matei 2011, Vinarte

Ce mai poate fi spus despre Prince Matei? Cu ceva timp în urmă (mult timp în urmă!), făcând analiza unei verticale de Prince Matei, uluit de forţa acestor vinuri, am încercat un pronostic legat de capacitatea acestui brand de a purta titlul de super-premium. Mă bazam atunci în „speculaţiile” mele pe nivelul calitativ, dar mai ales pe constanţa în calitate a acestui nume. Consistenţă şi consecvenţă calitativă, altfel spus! Iată-l ajuns şi la recoltă 2011, a treisprezecea, începând numărătoarea de la 1998 (în 2005 nu a fost produs din cauza anului slab!). Cu aceeaşi forţă incredibilă, cu aceleaşi elemente aromatico-gustative condensate, fără „brizbrizuri inutile de marketing”. Reuşeşte să te electrizeze de la primul contact, prin concentrarea şi sobrietatea sa. Un vin întens, pe care timpul petrecut în lemn şi în sticlă l-a şlefuit şi l-a „educat”, cu taninuri foarte bine integrate şi arome de o eleganţă aristocratică, o combinaţie de fructe roşii coapte, ciocolată, condimente şi mirodenii dulci, exotice. Complex, dens şi echilibrat, Prince Matei 2011 îşi păstrează punctul culminant al expunerii gustative pentru explozia din postgust, unde virează aromatic mai mult către note de băcănie, mirodenii şi ierburi uscate. Are o viaţă lungă înainte şi, cu siguranţă, va prinde „în putere” şi cea de-a zecea recoltă de după el. Da, Prince Matei este primul (acum, comparativ cu dăţile anterioare, o spun cu tărie) dintre brandurile de vin autohtone care poate purta fără nici o reţinere calificativul de super-premium! (Valentin Ceafalău)

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO