Căutare

Share this article

Hilary Clinton (SUA), Silvia Radul (Republica Moldova) şi Tetka Taceva (Bulgaria) sunt cele trei candidate la preşedinţia statelor lor, toate trei cu şanse foarte mari de reuşită, toate trei învinse până la final de trei bărbaţi despre presa nu are chiar cele mai bune cuvinte de laudă.

În Statele Unite ale Americii, Hilary Clinton a fost învinsă la numărul de voturi din partea electorilor, nu şi din partea populaţiei de către Donald Trump, un personaj extrem de controversat despre care marii actori şi marile personalităţi americane nu au deloc cuvinte de bine.

În Republica Moldova, Silvia Radu, o candidată independentă a cărei programă promova valorile democratice, a fost învinsă de către Igor Dodon, un candidat din partea Partidului Socialiştilor, declarat pro Rusia.

În ţara vecină Bulgaria, Tetka Taceva candidata conservatoare a pierdut în faţa candidatului pro rus, Rumen Rudev.

Trei candidate cu şanse foarte mari de reuşită, toate trei învinse. Iar faptul că au fost învinse de nişte bărbaţi ale căror  ideologii nu sunt tocmai pro democratice şi liberale, nu par să fie foarte moderne şi dătătoare de speranţă, ne face să ne întrebăm dacă aceste candidate chiar au fost foarte slabe. Altfel, ar trebui să privim aceste eşecuri personal, ca un afront adus tuturor femeilor din lume.

Nu sunt nici 100 de ani de când femeile votează

Dacă tot am primit drept de vot prin bunăvoinţa bărbaţilor şi dacă tot pretindem că avem drepturi egale cu ei în toate privinţele este normal să ne dorim să şi candidăm la cea mai înaltă funcţie în stat. Dar să vedem puţin cum stă treaba cu votul şi de când femeile votează.

Organizaţiile feministe s-au luptat ani de-a rândul pentru ca femeile să primească dreptul de vot, însă acest lucru s-a întâmplat abia după anul 1900.

Primul stat care a acordat femeilor dreptul de vot şi acela de a candida într-o funcţie publică a fost Finlanda care a oficializat aceste lucruri în 1906. A urmat Anglia care a introdus votul pentru femei în 1918 şi SUA în 1920. Deşi s-a oficiat dreptul de vot al femeilor americane, puteau să-şi aleagă conducătorii doar femeile care nu erau de culoare.

Sursă foto: IStock

Franţa a permis femeilor să voteze abia în 1945.

În Europa, cel mai târziu s-a introdus dreptul de vot pentru femei în Elveţia în 1971 şi Andora în 1978.

România a prevăzut în Constituţia din 1938 dreptul femeilor la vot, însă acest lucru s-a aplicat abia după terminarea celui de-al doilea Război Mondial.

Care sunt cele mai puternice femei din lume?

În lume, din cele 200 de state, doar 20 dintre cele mai importante funcţii, de preşedinte, şef de guvern sau monarh sunt deţinute de femei. Însă, deoarece în Marea Britanie şi în Danemarca, Regina Elisabeta a II-a şi respectiv Regina Margareta a II-a au funcţii simbolice de a reprezenta ţara la întâlnirile oficiale, nu pot fi incluse în topul liderilor politici de gen feminin.

Astfel, din cele 18 femei rămase, cea mai puternică este cancelarul german Angela Merkel care din anul 2005 conduce a patra cea mai mare putere economică a lumii şi prima din Europa şi UE.

Angela Merkel, Sursă foto: Hepta

Este urmată de Dilma Rouseff, preşedintele Braziliei, ce conduce a opta putere globală şi a cincea cea mai populată ţară din lume.

Preşedintele Coreei de Sud, una dintre marile puteri economice ale lumii este tot o femeie, Park Geun-hye.

În America de sud, mai sunt preşedintele statului Chile – Michelle Bachelet şi vice preşedinta Argentinei – Gabriela Michetti. Până la începutul anului 2016 a fost şi Jamaica condusă de o femeie, Portia Lucretia Simpson-Miller care a ocupat funcţia de premier.

Continentul african se laudă şi el cu câteva femei la conducere, preşedintele Liberiei – Ellen Johnson-Sirleaf şi Catherine Smba-Panza, preşedintele interimar al Republicii Centrafricane. În mauriţius, preşedintele este un bărbat, însă vicepreşedinte este o femeie, care a deţinut anterior funcţia de preşedinte – Agnes Monique Ohsan Bellepeau.

În Asia, sunt alte patru doamne în funcţii extrem de importante, alături de preşedintele Coreei de Sud: prima femeie preşedinte în Taiwan este Tsai Ing-wen şi singura femeie câştigătoare a luptelor politice în anul 2016. Aung San Suu Kyi este prima femeie preşedinte a statului Myanmar, iar şefa statului Nepal este Bidhya Devi Bhandari. Funcţia de prim ministru a Bangladesh-ului este ocupată tot de o femeie, Sheikh Hasina Wajed.

În Europa sunt cele mai multe femei ocupante a poziţiilor de şef de stat sau de guvern şi începem cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, preşedintele Republicii Kosovo, Atifete Jahjaga, primul ministru al Norvegiei, Erna Solberg, preşedintele statului Malta, Marie Louise Coleiro Preca, Beata Maria Szydlo din Polonia şi prima femeie aleasă preşedinte în Croaţia, Kolinda Grabar-Kitarovic.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO