„Criza adolescenței este semn de normalitate”. Cum ne comportăm cu un adolescent rebel

Trecerea de la etapa copilăriei la maturitate este marcată de pubertate, perioadă a transformărilor, a căutării identității, a unor crize semnificative pentru tânăr și cei din preajma lui. Deseori părinții sunt debusolați și intră în conflicte atunci când copilul ascultător este înlocuit de un adolescent rebel. Ce avem de făcut pentru a parcurge această perioadă cât mai armonios și cu o conectare cât mai bună cu copilul nostru?

Transformarea în adolescent rebel

Adolescența înseamnă perioada de la pubertate la maturitate, este perioadă biologică, normală în evoluția noastră, de creștere, dezvoltare și maturizare, fiziologică, psihologică și emoțională. Este caracterizată de schimbări rapide și creșteri explozive în greutate şi în înălțime, de „toane”, furie și neînțelegeri.

Este denumită perioada de „storm and stress” (furtună și stres), tocmai datorită numeroaselor schimbări care se produc, inclusiv cea de maturizare sexuală.

Perioada adolescenței înseamnă așadar trecerea de la copilul „drăgălaș și cuminte” la un/o tânăr/ă încăpățânat/ă, sfidător/sfidătoare pe care simți că l-ai pierdut de sub „control”, al cărui/cărei unic scop ți se pare că a devenit acela de a fi permanent „împotrivă, pe contre”, astfel încât să te aducă pe tine părintele, la disperare. Astfel, de la copilul compliant, cu opoziționism limitat, ajungem să ne confruntăm cu un adolescent rebel, puțin dispus negocierilor.

Citește și articolul: „Ce ne semnalează și cum gestionăm anumite tulburări de comportament în funcție de vârstă”

Mulți părinți devin „speriați” de ideea de adolescență chiar dinainte de a intra copilul în această etapă, datorită numeroaselor îndrumări pline de griji pe acest subiect, uitând uneori că orice părinte a fost și el adolescent cândva.

„Criza” adolescenței, semn de normalitate

Modificările apărute în plan psiho-emoțional, determină așa-numita „criza de pubertate”, rezultat al tendinței de dezvoltare individuală, în contradicție cu normele de conviețuire socială.

Apare tot mai puternic sentimentul de independență față de „mediu” al adolescentului, și o labilitate psiho-somatică, cu rezistență scăzută la agresiuni externe, altfel spus adolescentul rebel.

Ca și atenționare este de reținut că în această perioadă orice element care afectează imaginea adolescentului în vreun fel, poate lăsa urme de lungă durată în plan psihologic și emoțional (ex: boli, stigmatizare, bullying). Educația adolescenților este cu siguranță diferită și mult mai provocatoare decât a copiilor mici. Vestea bună legată de adolescență este că are durată limitată de timp!

Cum ajunge un adolescent rebel

Este bine să știi de la început că ceea ce se întâmplă cu adolescentul este influențat de factori biologici: comportamentul lui are legătură cu dezvoltarea creierului în această perioadă, mai exact cu zonele cognitive care evoluează în perioada adolescenței.

Continuarea articolului AICI