Căutare

Share this article

Cum trebuie să evităm corect contaminarea cu virusul COVID-19 de pe haine sau încălțăminte? Cum trebuie să folosim corect masca și mănușile de protecție? Și ce trebuie să facem când ajungem acasă pentru a evita pericolul infectării cu acest virus? Medicul Virgil Musta, şeful secţiei de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, unde au fost vindecaţi până în acest moment cei mai mulţi pacienţi infectaţi cu coronavirus – 51 dintre cei 54 de pacienți infectați cu acest virus – a realizat o listă cu măsuri pe care le poate lua fiecare cetăţean pentru a evita contaminarea.

Într-o postare pe grupul City Doctors, creat pentru a oferi informaţii legate de pandemia COVID–19, medicul Virgil Musta, a prezentat o serie de măsuri pe care le poate lua fiecare pentru a evita contaminarea.

Ce este bine să știm despre COVID-19 și ce devine CRUCIAL pentru zilele următoare! Multe dintre informațiile de mai jos sunt convins că le-ați auzit deja, dar consider că este de ajutor să le aveți centralizate și aici. În plus am încercat să explic contextul sau cauza pentru a înțelege mai bine efectele și astfel să acceptăm măsurile care trebuie luate. Unele măsuri par exagerate, nu trebuie să devenim obsedaţi, dar dacă ne construim calm şi raţional un obicei preventiv în această perioadă, acesta ne poate salva:

1. Virusul are o contagiozitate foarte mare: adică se poate contamina un număr mare de persoane care intră în contact cu o persoană cu COVID-19. Din acest motiv, este estenţial să evităm contactul cu diverse persoane în această perioadă.

2. Purtaţi mască (sper să înceapă să fie disponibile pentru toată lumea cât mai repede). Dar trebuie să ştiţi că masca nu vă protejează foarte mult împotriva contaminării cu COVID-19, ci mai degrabă împiedică transmiterea de la persoanele ce poartă mască la celelalte, care nu poartă, dar este foarte important şi acest lucru pentru că nu ştim care suntem contaminaţi şi care nu. Masca chirurgicală (aceea albastră) este de unică folosinţă, adică puteţi să o purtaţi maxim o zi, de preferat sub 4 ore. Dacă însă o scoateţi sau o umeziţi, trebuie să o schimbaţi.

Insistaţi ca oamenii pe care îi cunoaşteţi să poarte mască pentru a se proteja pe ei şi pe voi. Dacă nu se găsesc măşti, puteţi improviza. Puneţi în faţa gurii şi a nasului (pe care trebuie să le acoperiţi pentru ca protecţia să fie eficientă) un şal, fular, guler de schi, baticuri etc. sau vă confecționați singuri o mască din material ce poate fi spălat/fiert si apoi călcat.

Şi nu le purtaţi tot timpul, ci doar când sunteţi într-o zonă în care există posibilitatea să trasmiteţi sau să primiţi virusul. Când ajungeţi acasă spălaţi masca improvizată, iar dacă puteţi, ar fi ideal să o fierbeţi şi să o călcaţi la temperatură mare (depinde de material). Dacă nu aveţi această posibilitate, folosiţi mai multe măşti improvizate şi lăsaţi-le câteva zile la aerisit, deoarece este posibil ca acestea să fi fost contaminate la aer sau în saci. În acest timp viruşii pot muri.

Virgil Musta
Doctorul Virgil Musta, șeful secției de la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” unde au fost tratați cei mai mulți dintre pacienții vindecați de COVID-19 – din 54 de oameni depistați pozitiv, 51 au plecat sănătoși acasă | Sursă foto: City Doctors

3. Nu staţi faţă în faţă cu cineva la o distanţă mai mică de 2 metri şi nu stați mai mult de 15 minute ca durată.

4. Aerisiți bine camera în care locuiţi sau vă desfăşurați activitatea de cât mai multe ori posibil. Astfel scădeţi concentraţia virusului în aer.

5. Tuşiţi sau strănutaţi la nivelul cotului.

6. Mănuşile te protejează, dar reprezintă şi o mare capcană, deoarece crezi că dacă ai mănuşi nu te contaminezi. Dacă mănuşa este contaminată şi pui mâna pe faţă, te contaminezi. Mănuşa te protejează dacă o porţi în zone potenţial contaminate, iar când ieşi din aceste zone, să o scoţi, o arunci şi te speli bine pe mâini. Dacă nu o arunci, devine sursă de contaminare.

Ai grijă şi unde o arunci, pentru că poţi contamina acea zonă. De fapt, măsura principală este să nu duci mâna la faţă (cu sau fără mănuşă) şi să te speli de cât mai multe ori pe mâini cu apă şi săpun, cel puţin 20 de secunde, astfel încât să freci bine toată suprafaţa ambelor mâini şi între degete.

Povești despre vieți, boli și frici cu doctorul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase la Spitalul Matei Balș

7. Dezinfectaţi des mânerul uşii de la intrarea în casă sau din încăperile unde lucraţi.

8. Pentru a evita contaminarea prin haine, când ajungi acasă, după ce te-ai spălat pe mâini, te dezbraci de hainele de stradă, le pui pe balcon sau într-un loc prestabilit, care să poată fi dezinfectat şi poți face un duş sau după ce te speli din nou pe mâini, te îmbraci în hainele de casă. Hainele de stradă este bine să le laşi 24-48 de ore, dacă nu le poţi dezinfecta sau călca la temperatură mare.

9. Evită contaminarea prin talpa pantofului. S-a constatat că acest virus este rezistent pe sol, iar în zonele unde sunt multe persoane contaminate sau unde se scuipă pe jos se găsește o cantitate mare de viruşi.

Este unul din motivele pentru care apar noi şi noi cazuri, deoarece talpa pantofului este contaminată. Din acest motiv recomand ca la intrarea în casă să aveţi două preşuri, unul în exterior şi altul în interior. Cel din exterior să fie îmbibat în soluţie de clor. De pe primul preş treci pe al doilea, te descalţi şi îţi pui pantoful în acelaşi loc zilnic, undeva lângă intrare, pe o suprafaţă ce poate fi dezinfectată cu clor. NU UMBLA CU ACEIAŞI PANTOFI ȘI AFARĂ ŞI ÎN CASĂ!

10. Paşi recomandaţi când ajungem acasă:

  • înainte de a intra, dacă avem mănuşi, le dăm jos şi le punem într-o pungă pe care o sigilăm şi o aruncăm la coşul de gunoi de afară.
  • ștergem talpa pantofului de preşul din exterior îmbibat cu clor
  • intrăm în casă
  • ne descălţăm şi punem pantofii de stradă în acelaşi loc, dar să nu fie acela în care ţinem pantofii de casă
  • luăm pantofii de casă
  • ne spălăm bine mâinile
  • ne schimbăm hainele şi le izolăm pe cele de stradă
  • dezinfectăm clanţa sau întrerupătoarele, cheile, telefonul sau alte obiecte folosite
  • ne spălăm din nou pe mâini
  • aerisim des încăperea

Dacă ne creăm un automatism pentru a urma aceşti paşi, ne va putea feri de boală, să nu uităm că poate fi o bătalie pe termen mai lung şi orice amănunt poate conta.

11. Virusul se elimină din organismul omului bolnav prin:

  • aerul expirat
  • materiile fecale (scaun)

Deci trebuie să întrerupem aceste 2 verigi din lanţul de transmitere.

12. Boală evoluează sever în special la persoanele cu risc:

  • bătrâni peste 65-70 ani
  • persoane cu boli cronice care nu sunt ţinute sub control, cum ar fi diabet zaharat, obezitate, boli cronice de plămâni (astm bronșic, BPCO), boli cronice cardiace (HTA, cardiopatie ischemică)
  • boli cronice de ficat (ciroză hepatică)
  • boli autoimune
  • neoplazii.

Procentul de deces la aceste persoane poate fi mare. Majoritatea persoanelor sub 60 de ani care nu au patologii asociate fac forme uşoare sau, chiar dacă fac forme mai severe, procentul de deces la acestea este foarte mic. De aceea, este justificat să fim îngrijoraţi pentru persoanele cu risc. Trebuie să ne concetrăm să-i protejăm pe aceştia cu acţiuni concrete.

13. Pandemia a apărut datorită faptului că acest virus este unul nou, la care oamenii nu au imunitate (deci nu au cum să se apere iniţial). Epidemia începe să se stingă în momentul în care peste 60% din oameni se imunizează.

Imunizarea se poate face pe două căi:

  1. prin boală (făcând boală)
  2. prin vaccinare

Cum încă nu avem vaccinul, putem avea două direcţii strategice de acţiune:

  1. Să protejăm bătrânii prin izolare totală, iar restul să facă boala, să se imunizeze şi încet, încet să se stingă epidemia. Această strategie are dezavantajul că trimitem la luptă tinerii care în mod normal fac forme mai uşoare, dar există şi aici un risc, mai mic, de evoluţie nefavorabilă.
  2. Să ne protejăm cu toţii cât mai bine, dar mai ales bătrânii, ca să câştigăm timp până apar vaccinul sau un tratament dedicat acestei boli. Foarte probabil că un vaccin eficient nu va apărea înainte de sfârşitul anului. Bineînţeles că o strategie de izolare pe termen mai lung are dezavantajul că produce consecinţe economice extrem de negative pentru foarte multe domenii şi pentru foarte mulţi oameni.

Nu este deloc uşor să se găsească strategia ideală, important este totuşi să luăm măsurile necesare pentru a permite sistemului nostru de sănatate să nu fie copleşit şi să funcționeze în parametri optimi pentru ca toţi cei care necesită cu adevărat asistenţă medicală calificată să poată beneficia de ea. În caz contrar vom avea soarta Italiei.

Săptămâna viitoare este una decisivă, una în care trebuie să acţionăm eficient, în masă! Altfel, la sfârşitul săptămânii viitoare cazurile care vor necesita spitalizare pot fi atât de multe încât se va instala rapid panica, va fi foarte greu să se mai facă ceva coordonat şi fiecare va încerca să acţioneze individual să încerce să se salveze cumva. TREBUIE EVITAT CU ORICE PREŢ ACEST SCENARIU pentru că şansele de reuşită pe cont propriu, mai ales în cazurile care conduc la complicaţii sunt foarte mici. Dacă nu conştientizăm ACUM, în masă, că nu e de joacă, dacă încă ne credem mai presus de ceea ce se întâmplă în Italia (şi nu numai), peste foarte puţin timp poate fi prea târziu, putem pierde pe mulţi dintre cei dragi. Dar, hai să folosim acest timp şi să acţionăm împreună în fiecare dintre zilele care urmează.

Este nevoie de coeziune socială, de implicare a cât mai multor oameni şi instituţii ale statului în mod coordonat, astfel încât, cel puţin pe plan local unde acţionăm noi, să câştigăm acest război, limitând cât mai mult posibil pierderile, chiar fără pierderi dacă se poate.

Concret, ce putem face fiecare dintre noi:

  1. Să ne evaluăm riscurile personale şi familiale:
  • unde şi în ce situaţie ne putem îmbolnăvi
  • cui putem da boala
  • aplicăm măsurile de prevenţie cât mai complet şi cât mai corect posibil
  • intrăm într-una din categoriile de risc
  • de unde putem cere ajutor
  • cui putem oferi ajutor
  1. Să vedem cum ne putem implica la nivel individual cât şi colectiv (pentru că multe măsuri colective ne vor proteja şi individual)
  2. Să respectăm cu stricteţe regulile şi recomandările

Ţinem aproape, deşi păstrăm distanţa! Numai împreună vom reuşi!”, a postat medicul Virgil Musta pe grupul de Facebook City Doctors.

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO