Astăzi se vernisează la The Ark, începând cu ora 19:00, expoziţia „Bucureştii de azi. Viziunea artiştilor de mâine”, o expoziţie care reuneşte 35 de poveşti despre Bucureştii şi bucureştenii de astăzi în relaţie cu moştenirea lor culturală. Proiectul este un demers experimental care are loc în perioada 21 mai – 5 iunie şi face parte din seria evenimentelor conexe organizate în cadrul ROMANIAN DESIGN WEEK 2016.
Artiştii implicaţi în proiect propun o călătorie interdisciplinară situată la limita dintre analiză urbană, patrimoniu arhitectural, tehnici de reprezentare plastică şi dialog social între generaţii.
Din grupul de artişti fac parte Laurenţiu Dimişcă (artist plastic, autor a 30 dintre lucrările prezente în expoziţie), Aida Radu, Alma Benedek, Konrad Mihat, Marius Milea şi Mihaela Cristina Şolga (artişti invitaţi, autori a 5 dintre lucrările prezente în expoziţie), Loredana Brumă – curator şi Arina Bianca Rusu, coordonator proiect.
35 de repere arhitecturale şi istorice ale Bucureştiului sunt reprezentate plastic în viziunea artistului Laurenţiu Dimişcă şi a 5 artişti debutanţi selectaţi prin concurs. Selecţia de clădiri vizează conturarea unui portret actual al comunităţii bucureştene de astăzi în raport cu patrimoniul local imobil. Un mix de tipologii arhitecturale, atât ca program cât şi ca stil, repere relevante istoric, cu o poveste puternică şi o amprentă marcantă în context urban.
Selecţia de clădiri alese pentru acest proiect vizează conturarea unui portret actual al comunităţii bucureştene de astăzi în raport cu patrimoniul local imobil. Vorbim despre repere arhitecturale demolate (Cinema Feroviar, Hotel Marna, Vila dr. Patzelt, Casa memorială Spiru Haret, Hala Matache, Restaurantul Casei Regale „Flora” sau Casa G-ral Gheorghe Cantacuzino), despre clădiri aflate în ruină şi resemnare (Moara Assan, Hanul Solacolu, Casa Solacolu, Casa Miclescu, Casa de târgoveţ, Grădina de vară Capitol sau Palatul Luigi Cazzavillan), altele dintre reperele arhitecturale ale Bucureştiului sunt locuibile, dar aflate într-o stare de „frustrare”: Casa Floru, Halele Carol, Palatul Ştirbei, Uzinele Malaxa, Carol 53, Blocul Rosenthal, Crematoriul Cenuşa.
Dar sunt şi exemple fericite incluse în această expoziţie. Sunt exemple de conservare care ne bucură ochiul (Hanul Manuc, Turnul de Apă, Casa Melik, Imobilul Cezar Pop şi Mihai Gheorghiu, Vila Elisabeta Cantacuzino, Vila Florica Reich, Casa Niculescu – Dorobanţu), altele reabilitate cu răbdare, tehnică şi precizie (Budişteanu, 28 bis, Casa Mincu, Institutul Francez Bucureşti, The Ark, Caru’ cu bere, Casa Paucescu, Teodor Ştefănescu, nr. 1)
„Patrimoniul este ca o poveste pe care o descoperi pas cu pas. Trebuie să ai răbdare să citeşti până la capăt, să ai tăria de a trece peste pasajele neplăcute, perseverenţa de a da pagină după pagină şi deschiderea de a primi neprevăzutul. Casele au fost construite pentru a fi locuite. Prin urmare, relaţia dintre oameni şi clădiri este una foarte strânsă. De aici şi importanţa necesităţii de a avea o comunitate educată. Pentru că în acest fel, clădirea va fi mai bine locuită”, spune despre contextul acestei expoziţii arh. Loredana Brumă, preşedinte Asociaţia Rhabillage (asociaţie co-organizator al proiectului, alături de Fundaţia Outsider Art)
Cele 35 de repere locale vor fi prezentate într-o carte-album sub forma unui traseu cultural alternativ de descoperire a capitalei. Fotografii, ilustraţii şi reprezentări ale tablourilor reale vor fi completate cu poveştile documentate din spatele imaginilor, texte redactate în format trilingv. Albumul va fi promovat şi distribuit la nivel naţional şi internaţional în medii de cultură specifice.
Expoziţia dedicată proiectului este vernisată sâmbătă, 21 mai, ora 19:00 la The Ark, un eveniment în cadrul Romanian Design Week 2016. În luna iunie, va fi itinerată în Sibiu şi Piatra Neamţ.
Detalii pe: 35reperebucurestene
Pe aceeași temă
Citește mai multe
