fbpx

Căutare

Share this article

I se mai spune Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră sau Coada Rândunicii şi este cultivat de sute de ani pe suprafeţe însemnate din sudul Moldovei şi din estul Munteniei. În prezent, îl găsim pe toată suprafaţa ţării şi chiar şi în afara ei. Feteasca Neagră este soiul de strugure din zona României cu cel mai mare potenţial calitativ, iar proprietarii de crame şi enologii îi recunosc calităţile şi reuşesc să i le valorifice la standarde care pot concura oricând cu orice soi internaţional.

Harta Feteasca Neagră

Astfel, din dorinţa de a promova acest soi şi de a-l aduce mai mult în atenţia consumatorilor, echipa CrameRomania.ro şi ReVino.ro a lansat harta Feteasca Neagră care cuprinde o imagine de ansamblu a felului în care este repartizat acest soi în podgoriile de la noi din ţară, dar şi informaţii despre caracteristicile generale ale strugurelui, despre vinurile obţinute şi asocieri culinare.

„Vinurile produse din soiurile locale au un potenţial enorm. Pe de o parte, pentru consumatorul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa, pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.

Vinuri obţinute din Fetească Neagră

Din Fetească Neagră se pot obţine vinuri roşii care pot fi învechite în butoaie din lemn de calitate, rezultând vinuri cu tipicitate pronunţată, cu arome variate şi cu o structură de taninuri fine. Aromele întâlnite la vinurile obţinute din Fetească Neagră pot fi de fructe, precum mure sau vişine negre, de condimente, precum scorţişoara, vanilie, piper, de coajă de pâine prăjită sau de piele. Fetească Neagră este folosită şi în asamblaje, dar şi pentru producerea de rozeuri de exceptie.

Feteasca Neagră pe regiuni viticole

Conform statisticilor ONVPV (Oficiul Naţional al Viei şi al Produselor Vitivinicole), Feteasca Neagră este distribuită pe regiunile viticole din ţară după cum urmează:

  • Podişul Transilvaniei: 34,01 hectare
  • Dealurile Moldovei: 966,9 hectare
  • Dealurile Munteniei şi Olteniei: 1036,16 hectare
  • Banat: 110,95 hectare
  • Crişana şi Maramureş: 154,92 hectare
  • Colinele Dobrogei: 581,85 hectare
  • Terasele Dunării: 77,20 hectare

Total: 2961,99 hectare Fetească Neagră

Pentru soiurile albe, cel mai mare potenţial îl are Feteasca Regală, care este şi soiul local cel mai cultivat din România. Alte soiuri locale: Feteasca Albă, Grasa de Cotnari, Mustoasa de Măderat, Crâmpoşie Selecţionată, Şarba, Zghihara de Huşi, Plăvaie, Frâncuşa, Galbena de Odobeşti, Negru de Drăgăşani, Novac, Băbeasca Neagră, Tămâioasa Românească, Busuioaca de Bohotin.

Soiurile autohtone în vizunea profesioniştilor

„Noi ne bazăm foarte mult pe soiuri autohtone, în proporţie de 80%, iar când le vinificăm încercăm să punem în ele amprenta Olteniei şi nu a altei regiuni din lume. România ca ţară are un potenţial enorm, doar că trebuie să scăpăm de clişee”, spune Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey.

„Acordăm o atenţie deosebită soiurilor româneşti, care sunt foarte valoroase şi participăm la târguri internaţionale, unde le promovăm. Până la urmă, ele reprezintă forţa noastră ca ţară”, spune Aurelia Vişinescu, enolog şi asociat la Domeniile Săhăteni.

„Trebuie să mergem la export cu vinuri din soiuri româneşti sau cu cupaje care conţin măcar un astfel de soi. Vinurile obţinute din soiurile româneşti pot sta oricând, pe orice masă de restaurant din lume şi să ne reprezinte cu onoare”, spune Dan Balaban, proprietar al cramei DAVINO.

Producţia de vin a României, în creştere

Potrivit unei estimări OIV (Organisation of Vine and Wine) – „Statistical Report on World Vitiviniculture”, privind producţia mondială de vin pe 2017, ţara noastră a înregistrat o creştere comparativ cu anul trecut: 5,3 milioane de hectolitri (2017) versus 3,3 milioane de hectolitri (2016) şi 3,6 milioane de hectolitri (2015). Astfel, după două recolte slabe, ne întoarcem la un nivel ridicat de producţie.

Conform OIV, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul ţărilor cu suprafaţa de viţă-de-vie cultivată pentru producţia de vin. Pe primele trei locuri, fiind Spania, China şi Franţa, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran şi Chile.

În ce priveşte producţia de vin, suntem al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 milioane de hectolitri, în 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franţa şi Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia şi Rusia.

Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 milioane de hectolitri anul trecut. În topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii şi chinezii. România se află pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 milioane de hectolitri consumaţi anual. Un consum în scădere dacă este să ne uităm în urmă când în 2014 consumam 4,7 milioane de hectolitri, iar în 2015, 3,9 milioane de hectolitri.

CrameRomania.ro este un proiect non profit, creat şi dezvoltat de pasionaţi ai vinului, ce are ca obiectiv dezvoltarea turismului viticol şi creşterea nivelului de curiozitate al celor care călătoresc pentru vinurile, cramele şi podgoriile din România, iar ReVino.ro este un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO