Fondatorul Longines. O poveste despre inovaţie, fler şi viziune

Cu o istorie de 188 de ani şi renume mondial, Longines este în prezent parte a celui mai mare producător de ceasuri din lume, Swatch Group. Drumul până aici a fost însă presărat cu o mulţime de idei inovatoare şi cu un fler fantastic pentru afaceri. Fondatorul Longines a lucrat mai întâi în bancă, însă şi-a dat seama că nu i se potriveşte, aşa că a plecat din satul natal şi s-a angajat la un mic ceasornicar elveţian.

Fondatorul Longines – Auguste Agassiz, omul cu viziunea

Povestea Longines începe cu Auguste Agassiz, un ceasornicar din Freiburg, Elveţia, peste măsură de talentat, dar şi cu un simţ al afacerilor extrem de dezvoltat. Auguste Agassiz s-a născut în 1809 într-o familie credincioasă şi care aprecia învăţătura. Tatăl său era preot protestant şi i-a încurajat pe cei 3 copii să experimenteze şi să afle ce vor să facă în viaţă. Fratele său, Louis Agassiz, a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi naturalişti ai vremii. Sora sa, Cecile, a devenit pictoriţă şi ilustratoare ştiinţifică.

Auguste a intrat mai întâi ucenic la banca Mayor-Fornachon, banca tatălui soţiei lui, Julie Mayor. A simţit însă că nu e ce îi place lui, aşa că a plecat în Saint-Imier, o comună din Berna, unde a început să lucreze pentru ceasornicarul Henri Raiguel. Pe vremea aceea nu făcea însă nimeni un ceas de la cap la coadă. Piesele erau realizate în mai multe ateliere şi cei care doreau să asambleze ceasurile trebuiau să cumpere mecanismele de la acestea. Aşa a pornit, de altfel, şi prima idee de succes a fondatorului Longines.

În 1833 Raiguel, Agassiz şi Florian Morel pun, la iniţiativa lui Agassiz, bazele unei firme pentru fabricarea şi vânzarea de ceasuri utilitare. Fiecare dintre ei producea un mecanism esenţial pentru producţia de ceasuri, aşa că Agassiz şi-a dat seama că ar funcţiona mult mai bine în acest fel. Cinci ani mai târziu compania începea exporturile în Statele Unite ale Americii, graţie unui văr al lui Auguste, mutat la New York. Era printre primii afacerişti europeni care reuşea să exporte produsele peste ocean.

Ceasurile făcute de Agassiz şi-au câştigat rapid notorietatea, clienţii apreciind înainte de toate calitatea şi durabilitatea acestora. Partenerii iniţiali au renunţat pe parcurs la colaborare, aşa că în 1847 Agassiz era unicul proprietar al companiei. În aceeaşi perioadă a fost şi primar în Saint-Imier, fiind extrem de apreciat şi ca om politic.

În scurt timp însă problemele de sănătate l-au obligat să se retragă la Lausanne, iar în 1854 l-a lăsat la conducere pe nepotul său, Ernest Francillon.

Fondatorul Longines – Ernest Francillon, cel care a adus numele şi a transformat compania într-una de renume mondial

18 ani avea Ernest Francillon când unchiul său l-a chemat la Saint-Imier să vadă dacă i se pare interesant să lucreze ca ceasornicar. Tânărul s-a dovedit a fi extrem de talentat nu doar la acest capitol, ci şi la dezvoltarea afacerii. Avea un fler rar pentru a organiza munca în fabrică şi pentru a cuceri piaţa de profil. Nu e de mirare că Agassiz nu a avut nicio strângere de inimă când a venit vremea să-i predea compania.

În vara lui 1862 compania aflată sub conducerea lui vindea 20.000 de ceasuri pe an şi era un nume în această zonă. Patru ani mai târziu Francillon cumpără nişte terenuri în comună ca să construiască un atelier de orologerie. Terenurile, cunoscute în zonă sub numele de Les Longines, aveau să dea şi numele brandului ce avea să devină unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate la nivel mondial.

Francillon continuă să dezvolte relaţii de afaceri în toate marile capitale europene şi continuă să consolideze prezenţa pe piaţa americană. Înclinaţia către progres se vede nu doar în relaţiile de afaceri, ci şi în producţie, pentru că Francillon introduce în acelaşi timp în atelier utilaje şi metode de muncă moderne şi creează mecanisme noi, care să ţină pasul cu timpurile. Sub numele Longines apare şi unul dintre primele ceasuri de mână din lume, până atunci fiind foarte populare ceasurile de buzunar. De altfel compania susţine că Albert Einstein este unul dintre cei care au apreciat calitatea produselor Longines, ceasul său de buzunar fiind produs de firma elveţiană.

În 1889 marca Longines este înregistrată oficial în Elveţia, iar 4 ani mai târziu devine marcă înregistrată şi pe plan mondial, fiind cea mai veche marcă înregistrată de ceasuri din lume.

Tot Francillon pune bazele unei şcoli de ceasornicărie în Saint-Imier, dar se îndreaptă şi către o altă pasiune mare, politica. În 1878 Ernest Francillon este ales deputat în Marele Consiliu din Berna, iar 3 ani mai târziu devine consilier naţional.

După moartea lui, în 1900, compania a continuat să se dezvolte axându-se în principal pe producţia de ceasuri de mână. Dn 1912 a început să producă şi cronometre şi aparate de marcare a timpului pentru competiţiile sportive. De-a lungul vremii ceasurile Longines au măsurat timpii primului zbor peste Oceanul Atlantic şi s-au asociat cu cele mai populare sporturi ale vremurilor pe care le traversa: echitaţie, gimnastică, schi.