Golda Meir a fost descrisă ca doamna de fier înainte ca expresia să fie făcută celebră de Margaret Thatcher. Șeful guvernului israelian, Ben Gurion, îi spunea Goldei, ministră a Muncii, „sigurul bărbat din Cabinet”.
A devenit prim-ministru al Israelului la vârsta de 70 de ani, după o lungă perioadă în care și-a dedicat viața formării și consolidării statului.
Golda Meir s-a născut în Ucraina de astăzi și a emigrat în SUA în primii ani ai copilăriei. America a făcut-o învățătoare.
La 14 ani studia și avea o slujbă part-time. Iar când mama ei i-a propus să renunțe la școală și să se căsătorească, Golda a fugit de acasă, la sora ei, Sheyna Korngold, în Denver. Aici avea să îl cunoască pe viitorul ei soț, Morris Myerson, și să se atașeze de principiile politice care aveau să nască statul Israel. „Denver a fost o cotitură pentru mine, fiindcă acolo a început educația mea adevărată. În Denver am început să trăiesc.” Povestea viitorul premier al Israelului.
La 17 ani s-a căsătorit, iar una dintre condiții a fost să emigreze în Israel. Aici, noul cuplu s-a stabilit într-un kibbutz, adică o comunitate în care toți membri practică agricultura. Misiunea Goldei era să adune migdale, să îngrijească animalele și să se ocupe de bucătărie. Abilitățile sale de lider însă avea să o propulseze în muncă și să ajungă în Organizația Muncitorilor din Israel.
Între timp i-a născut pe Menachem și pe Sarah, iar patru ani a rămas acasă pentru a se ocupa de creșterea lor. Au fost singurii ani în care s-a retras din muncă și politică.
În 1928 preia prima funcție publică și devine secretar al Consiliului Femeilor Muncii, la sugestia lui David Remez, consilierul ei care avea să rămână apropiat de ea pentru tot restul zilelor, mai ales după ce relația dintre Golda și soțul ei s-a răcit.
În 1946, Golda Meir devine liderul politic din Jews Agency, organismul care se ocupa de emigrarea evreilor în Palestina, iar un an mai târziu face o călătorie pe cât de celebră, pe atât de riscantă: deghizată în femeie arabă traversează Iordania până la Regele Abdullah, în încercarea de a-l convinge să nu intre în războiul împotriva a ce urma să devină statul Israel.
În ziua de 14 mai 1948, Golda Meir, împreună cu alți 23 de semnatari, și scris numele pe Declarația de Independență a Israelului. „După ce am semnat, am început să plâng. Citisem în școala din SUA despre cei care au semnat Declarația de Independență și nu mă gândisem niciodată ca la niște oameni reali” avea să povestească emoționată Golda Meir.
A murit la 80 de ani, la patru ani după ce a demisionat din guvern. La funeraliile naționale au participat nume importante din politica lumii.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
