fbpx

Căutare

Share this article

Gradina Zmeilor nu este doar un loc cu peisaje frumoase din România, este o experiență în sine, mai ales pentru iubitorii de folclor și tradiție, este o carte deschisă de fabule, blesteme și povești, transmise din generație în generație.

Atât am colindat lumea în lung și în lat că mi se pare că uneori uităm să ne aplecăm privirea asupra folclorului popular și a locurilor de legendă. Așa este și Grădina Zmeilor.

Rezumând într-o manieră neinspirată și ușor ignorantă, Grăzina Zmeilor pare a fi o poiană unde numeroase pietroaie, formate de eroziunile naturii, străjuiesc asemenea unor flăcăi voinici din baladă, sau zmeilor din poveștile nemuritoare. Singurul care lipsește este Greuceanu, însă, mereu se găsește un localnic sau un pasionat de folclor care să ducă legendele mai departe.

Se spune că fiecare stâncă din Grădina Zmeilor are legenda sa.

Grădina Zmeilor, armata de străjeri din inima Ardealului

Unii au asemuit Grădina Zmeilor cu faimoasa Meteora, chiar dacă este un loc mult mai neînsemnat din punct de vedere al întinderii. Această rezervație naturală se află în județul Sălaj, pe drumul dintre Zalău și Jibou, la vreo zece kilometri distanță de cel din urmă. Este un loc ușor accesibil pentru turiști, chiar și pentru cei care au drum prin zonă și se opresc o secundă să plece urechea la una dintre legende, ca să aibă la ce se gândi mai târziu.

În poiana dintre dealuri vei fi surprins să găsești câteva stânci uriașe, de dimensiuni variabile, formațiuni ce s-au format de-a lungul sutelor de ani datorită coroziunilor vânturilor și apelor, dintr-un perete stâncos ce pare să fi tronat aici.

Zmeul și Zmeoaica

Legenda Zmeilor, fata cătanei și țigănușul al cărui sânge curge pe piatră

În partea cea mai vestică a grădinii, domnesc două stânci gemene, Zmeul și Zmeoaica, le spun localnicii, cumva tatăl și mama celorlalți mastodonți de piatră, ce pare că vin să le aducă ofrande.

Oamenii spun că pe aceste două pietre gemene se opreau zmeii demult, demult, să se odihnească, în drumul lor după sare, la Dej. Și tot poposind așa de fiecare dată, s-au gândit că e un loc bun pentru o casă a zmeilor, unde erau aduse și ținute prizoniere fetele cele mai frumoase ale sătenilor.

Într-o bună zi, zmeilor nu le-au mai fost de ajuns frumoasele satului, așa că s-au gândit să fure soarele de pe cer. Asemenea lui Greuceanu, un voinic s-a legat să le aducă oamenilor înapoi lumina. Trei zile și trei nopți s-a bătut cu zmeul și zmeoaica, iar după ce i-a învins, a aruncat soarele înapoi pe cer. Când ceilalți zmei au venit în ajutor, au fost orbiți de lumina soarelui și s-au transformat în stană de piatră.

O altă legendă spune povestea fetei de cătană. Cătanele sunt femeile rele din sat, cele cărora le place să comande cu o autoritate înzecită față de cea a unui bărbat. Într-o bună zi, fata unei cătane s-a îndrăgostit de un soldat, împotriva voinței mamei sale. Când femeia a aflat, a blestemat-o să se transforme într-o stană de piatră. Și așa a mai apărut o stâncă în Grădina Zmeilor. Azi această stâncă nu se mai vede printre celelalte deoarece timpul a sfărâmat-o, însă până acum câțiva ani oamenii au tot povestit despre ea și arătat ce mai rămăsese din ea.

Se mai spune că – mai ales ciobanii duc această poveste mai departe – acum vreo 50 de ani, pe peretele stâncos din care s-au desprins pietrele, curgea apă roșiatică. Oamenii din zonă ziceau că acela e sângele țigănușului frumos. Demult, demult, un țigan s-a împușcat acolo cu o armă găsită în vechea mină. Era fugărit de poteră și pentru că nu mai avea unde să se ascundă, decât să se lase prins, a preferat să-și curme viața.

Trebuie doar să ai urechi de ascultat și imaginație bogată pentru a colora aceste legende cu propria minte. Oameni care să le povestească sunt peste tot.

Dar mai presus de orice rămâne măiestria locului. Aceste stânci sunt vegheate zi și noapte de tot felul de copaci și arbuști, de la carpen, la fag și stejar și până la tei ori frasin tremurător. Iar despre plante și miresme nu mai vorbim. Poiana întreagă e plină de tot felul de plante, de la cele medicinale, până la cele mediteraneene, precum laba gâștii, tătăneasă, brebenel sau brândușe. Și dacă nu e multă lume, ușor poți zări mistreți, vulpi, pupeze, gaițe, cinteze sau salamandre.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO