Maria Cuțarida Crătunescu, prima femeie medic în România: de la respingerea și marginalizarea societății, până la dedicarea femeilor și copiilor, indiferent de condiție, religie și statut social

Maria Cuțarida Crătunescu este una dintre primele femei din România ce au început a scrie istorie pentru posteritate.

Până la ea și alte câteva femei asemenea ei, lumea era împărțită în două: bărbații cu intelectul, femeile cu munca și supunerea în fața bărbatului. Era ceva aproape păcătos să ridici ochii din pământ și să ai pretenții de egalitate în fața bărbatului și secole de-a rândul aceasta a fost soarta femeii.

Multă vreme după Maria Cuțarida Crătunescu, femeile au rămas cu aceeași mentalitate, multe dintre ele nici măcar auzind că au șansa să depășească niște granițe imaginare impuse de cutumele vremii.

Cine a fost Maria Cuțarida Crătunescu?

Maria Cuțarida Crătunescu a fost prima femeie medic din România, într-o epocă în care era aproape o jignire să ai pretenția de egalitate în ceea ce privește capacitatea intelectuală a femeii cu cea a bărbatului.

Născută în Călărași, într-o familie mult prea emancipată pentru acele vremuri (Absolut nimic neobișnuit în zilele noastre), Maria Cuțarida, devenită Crătunescu după căsătorie, a fost încurajată să învețe, să-și atingă potențialul și să viseze oricât de mare.

Astfel, pe vremea când femeile nu aveau nici drept de vot, când majoritatea rămâneau doar cu patru clase și doar cele din înalta burghezie mergeau la liceu, Maria a mers la București, la Școala Centrală, pe atunci școală de fete.

Tatăl său, om cu viziune a susținut-o și pe mai departe, văzând ardoarea cu care fiica sa voia să învețe. Astfel a ajuns la Zurich, la facultate. Din cauza barierei de limbă, dar și a faptului că întoarsă în țară diploma nu i-ar fi fost recunoscută într-un birou oficial condus de bărbați, Maria Cuțarida Crătunescu s-a transferat la Facultatea Montpellier, la Medicină.

În anul doi de facultate a făcut o petiție către Parlamentul român, cerând sprijin o bursă de studiu, argumentând că tatăl ei nu are posibilitatea să-i mai finanțeze școala.

Acela a fost probabil cel mai norocos moment al vieții ei, pentru că cineva a văzut din această experiență un motiv de mândrie internațională și i-a aprobat cererea și finanțarea. Ulterior, ziarele lumii titrau titluri emoționante și inspiraționale despre Maria Cuțarida Crătunescu care urma să devină doctor în medicină.

S-a mutat la Paris, unde și-a dat doctoratul într-un domeniu mult prea puțin discutat: cancerul de col uterin la femei. După aceea s-a întors în țară.

Prima femeie medic în România ușilor închise

Abia acum începeau să pice bolovanii în calea primei noastre femei medic, cu care ne tot mândriserăm în presa internațională.

Pentru că avea nevoie de practică profesională, a vrut să se angajeze la Spitalul Brâncovenesc, după care la Filantropia. Ușă, după ușă i s-au închis în nas și tot ce a fost acceptat, a fost o muncă fără plată, în sprijinul femeilor. Nu i s-a permis să fie medic secundar, medic primar sau șef de catedră, aceste meserii erau ale bărbaților și regulamentele se schimbau pe măsură ce cariera ei lua având.

Într-un final s-a angajat la Fabrica de Tutun unde a preluat îngrijirea a 2000 de muncitoare. Milita pentru feminism, pentru sănătatea și îngrijirea lor. Chiar a creat prima creșă din fabrică, astfel încât femeile să-și poată lăsa copiii în timpul programului.

Moștenirea lăsată de Maria Cuțarida Crătunescu

De-a lungul carierei a avut și un cabinet medical privat, unde oferea consultații pentru a se putea întreține. L-a închis la un moment dat și s-a dedicat în totalitate „Societății Materne”, pe care ea însăși a înființat-o, după primul război mondial. Aici avea grijă de femei și copii, indiferent de mediul din care proveneau, de religie, rasă sau condiție socială.

Deși în țară era stigmatizată, în lume era tot timpul invitată la convenții și conferințe, să vorbească despre realizările și studiile ei. A demonstrat că accesul la educație este din ce în ce mai facil femeilor și predicile sale feministe au început să fie din ce în ce mai auzite. Le-a vorbit româncelor despre contracepție, le-a tratat, le-a consultat și le-a deschis orizontul spre cunoaștere.

La numai 64 de ani s-a stins din viață, asta după ce în ultima vreme renunțase complet la munca ei, din cauza unor probleme de sănătate.

Lumea a pierdut un om foarte valoros mult prea devreme, însă moștenirea pe care Maria Cuțarida Crătunescu a lăsat-o româncelor a dăinuit. Curând după aceea au apărut alte femei medic și câțiva ani mai târziu, prima femeie neurochirurg din lume era româncă.

Citește și: Portret sepia: Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei