fbpx

Căutare

Share this article

Ce înseamnă munca de acasă? Și cum arată ea acum? Iată că, ne aflăm la trei luni după ce, peste noapte și forțat, o mare mare parte a celor care lucrau în birouri și-au mutat posturile de lucru în sufrageria lor, uneori în bucătărie, în camera copilului, făcând schimb cu acesta în funcție de orele de școală, sau chiar în dormitor. După posibilități …

Text de Madi Rădulescu

La început a fost șocant, complet inconfortabil pentru că, deși ne doream beneficiul lucrului de acasă, măcar una-două zile pe săptămână, nimeni, de fapt, nu a luat în calcul să lucreze complet de acasă, la un loc cu copilul care face școală de acasă și în același timp cu partenerul de viață. Sau în situația unei familii fără copii, să ne gândim la cei care locuiesc singuri sau doar cu partenerul de viață. În același context, beneficiul de a avea confortul lucrului din sufragerie, din când în când, era mai degrabă aspirațional. Unii s-au trezit deodată „singuri cuc”, blocați în casa lor sau pe același teren limitat cu parteneri de care trebuiau să țină cont și cu care să se alinieze 24 de ore din 24… uneori simți că te sufoci.

Multe companii se gândesc deja să introducă lucrul de „oriune” ca o posibilítate permanentă. Pentru mulți, ideea de confort personal devine nuanțată și apar alte provocări și motive de stres, chiar de burnout, la care nu ne gândeam acum câteva luni.

Am vorbit cu mulți oameni în această perioadă și părerile sunt nuanțate. Sunt mulți care abia așteaptă să revină la birou, le este dor de socializare și de contactul inter-uman direct. Alții, la ideea întoarcerii în trafic, nici nu vor să audă.

Au apărut și diverse studii în ultimele trei luni care se uită nu doar la percepția angajaților, ci și a managerilor. Pentru că și managerii au suferit un șoc. Mai ales aceia care nu erau mari suporteri ai ideii de lucru flexibil, de acasă, pentru echipele lor, imaginându-și că nu pot avea control asupra performanței și asupra productivității celor de care sunt responsabili.

În esență, vedem o curbă accelerată de învățare despre noi înșine. Cum facem să ne adaptăm din mers peste noapte, să menținem performanța, să ne menținem mintea limpede, să menținem calmul în mediul nostru de muncă și de trai și să nu devenim anxioși peste măsură în privința viitorului pentru că, nu-i așa, deși am testat 100% această formulă timp de trei luni, încă nu ne imaginăm că așa se va derula într-adevăr viața noastră profesională și personală de acum încolo. Nici nu este cazul, pentru marea majoritate a angajaților care, în curând, se vor întoarce în birourile lor într-un soi de combinație de lucru de acasă cu lucrul de la companie.

O combinație care sperăm că va răspunde nevoilor și cerințelor tuturor. Vorbim de ceva de neimaginat cu adevărat până acum, vorbim despre personalizarea programului de lucru pentru fiecare dintre angajații care lucrează în birouri.

Ce înseamnă munca de acasă? Și care este noua platformă de colaborare?

Poate că nu realizăm pe deplin însă, în majoritatea companiilor s-a întâmplat o schimbare subtilă pe care o vom putea măsura în câțiva ani. S-au schimbat valorile și mersul lucrurilor odată cu pandemia, companiile au devenit mai „umane”, a apărut pregnant în conștiința oamenilor noțiunea de solidaritate, o mai mare toleranță, deschidere și sprijin în privința vieții private. Angajatorul și angajatul, dintr-o dată au trebuit să țină cont și de familie, iar încrederea să capete concretețe pentru că este nevoie de mai puțin „control” pentru munca de acasă.

Lucrul de acasă este fundamentul organizațiilor colaborative care, integrând tehnologia și oferind posibilitatea oamenilor să lucreze de oriunde, poate avea marele avantaj competitiv de a-și folosi cu adevărat competențele și talentele. Proiectele pe care le derulează pot prinde viață fără să țină cont de naționalitate, de locația angajatului, de fusul orar pe care se află membrii, respectiv echipe. Adică, compania își poate permite să devină cu adevărat agilă și să lucreze pe bază de principii și nu pe reguli stricte care țin managerii în capcana micro-managementului.

Madi Rădulescu

Iată ce șansă extraordinară au astăzi companiile de a face un salt mare într-un timp atât de scurt… Însă, cum obișnuiesc să spun: „Companiile nu umblă pe stradă„ „ele sunt create de oameni”. Și oamenii au nevoie să învețe rapid să lucreze colaborativ, indiferent de tehnologia pe care o au, depășindu-și propriile limitări emoționale, înțelegându-le, acceptându-le și folosindu-se de sprijinul și empatia echipei pentru a reuși mai bine în acest nou mediu.

Este greu de crezut că se va renunța, de acum încolo, la lucrul de acasă sau de oriunde. Studii făcute în ultimele trei luni, în mediul corporatist, arată că 98% dintre angajați speră ca, de fapt, în viitor companiile să mențină o parte importantă a timpului lor de lucru, ca lucru în afara biroului. Important este să învățăm să lucrăm de acasă fără a amesteca la nesfârșit viața privată cu cea profesională, fără a distruge una dintre ele și fără a crea noi surse de stres și presiune care să afecteze sănătatea mentală și emoțională, a fiecăruia dintre noi.

Și, atunci, desigur că trebuie să reflectăm la capacitatea noastră de organizare pentru următoarea perioadă, precum și ce trebuie să aibă în vedere și managerii, nu doar angajații.

Câteva recomandări pentru a ne menține eficienți cât lucrăm de acasă

Iată câteva aspecte la care putem reflecta. Le-am trăit și le-am testat pe cont propriu, pentru că sunt și eu unul dintre cei care, deși aveam și înainte o muncă foarte flexibilă, nu am lucrat niciodată doar de acasă.

  • Deși ai câteva ore în plus pe zi pe care le-ai câștigat din trafic, sentimentul că nu ai timp pentru mai nimic va reveni rapid. Și asta pentru că lipsește structura clară a unei zile de lucru, lipsește ideea de program de la 9-17, și apoi îndatoririle personale sau rutinele personale se amesteca foarte fluid cu cerințele legate de muncă. Acest sentiment este generator de stres și, poate părea paradoxal dar, pentru a depăși emoția negativă și a te putea apuca cu eficiență de treabă este nevoie să te oprești puțin – fii reflectiv. Rezervă în fiecare zi măcar 30 de minute de reflecție pentru a înțelege care sunt activitățile sau momentele din zi care îți generează cel mai mare stres și reflectează asupra felului în care îți poți reîncarca bateriile în astfel de momente. Înțelegerea acestor emoții pe care le ai te va ajuta să nu mai amâni anumite activități și să îți păstrezi nivelul de productivitate. Este dovedit prin studii că amânarea nu ține atât de cunoștințele și abilitățile de management al timpului, ci obiceiul amânării este direct legat de emoțiile negative pe care le avem în legătură cu anumite sarcini sau episoade din viața noastră în care, ar trebui să acționăm. Pentru a acționa în activitatea respectivă, avem nevoie de emoție pozitivă de motivare și de energie. Până când nu creăm această premisă, șansa de a amâna rămâne prezentă. Deci, gândește-te cum poți crea o structură a zilei tale care să utilizeze orele in plus dar să nu transforme ziua de lucru în zi de 14 ore.
  • Dezvoltă-ți capacitatea de a fi empatic. Studiile arată că, în jur de 30 % dintre cei intervievați aduc în discuție singurătatea și lipsa capacității lor de a se deconecta în afara orelor formale de lucru. De aceea gândește-te puțin ce reguli stabilești împreună cu colegii tăi de echipă în privința comunicării pe atât de multe canale avute la dispoziție și ce așteptări aveți unii de la ceilalți în privința rapidității răspunsurilor și a intervalelor considerate normale pentru lucru. Mai ales în echipe virtuale, cu membrii din mai multe țări, pentru unii ziua de lucru poate căpăta ușor aspect de 24 din 24. Nu îți bombarda colegii cu mesaje la orice oră.
  • Așa cum aștepți o comunicare clară și eficientă, să participi doar la întâlniri virtuale care sunt cu adevărat necesare și în care poți contribui, același lucru este valabil și pentru ceilalți. Pentru propria ta productivitate, e important să reflectezi cine are nevoie să știe informația pe care o distribui, cine are nevoie cu adevărat să participe într-o ședință virtuală și, care este timpul necesar de procesare sau utilizare a informațiilor și transformarea lor în valoare adăugată. Pentru că, între întâlnirile virtuale care se înșiruiesc una după alta, oamenii trebuie să mai și lucreze… Și, nu putem aștepta să li se ia acest timp din viața lor privată. De aceea, capacitatea noastră de estimare corectă a timpului de lucru are nevoie să crească și să devină din ce în ce mai rafinată.
  • O altă arie de atenție și îmbunătățire este relația între fiecare manager și membrii echipei sale. Desigur că este responsabilitatea liderului să fie atent la fiecare dintre membrii echipei însă, este un drum cu două sensuri. Așa cum mulți manageri sunt preocupați de faptul că oamenii lor ar putea să nu dea atenția și energia potrivită pentru a duce la bun sfârșit anumite sarcini, la fel de anxioși sunt și membrii echipei. Fiecare dintre noi poate fi preocupat că managerii lor nu văd suficient de bine eforturile și rezultatele. De aceea, pentru a nu te încărca cu emoții negative inutile, un bun obicei pentru a-ți menține productivitatea și a obține claritate asupra a ceea ce faci este să ai un mecanism de feedback și de schimb de informație cu managerul tău, bine pus la punct. Ai finalizat ceva, adu-i la cunoștință. Nu aștepta să te întrebe el. Acum, de la distanță, nevoia de control se ascute și există posibilitatea ca verificarea managerului să vină dintr-o zonă de frustrare personală și sentiment că îi scapă lucrurile de sub control. Creează transparență în calendarul tău: atât timp cât colegii și șeful tău știu care sunt intervalele de lucru în care ești inaccesibil, fiind în alte întâlniri sau fiind ocupat cu lucrări importante, nivelul lor de potențială emoție negativă este ținut sub control și se vor menține relațiile de lucru solide, bazate pe încredere.
  • Și un ultim aspect la care vă invit să vă gândiți: acceptarea și toleranța. Șocul acestor schimbări bruște se manifestă la toate nivelurile organizaționale. Dintr-o dată devine vizibil ce este lipsit de flexibilitate într-o companie, ce este complicat și ar trebui simplificat, unde sunt ariile care trebuie debirocratizate. Avem nevoie de acceptarea faptului că aceste lucruri iau timp, că este un efort de creștere și de învățare și că, așa cum noi resimțim stresul acestei perioade, acesta se manifestă pe întreaga verticală a companiei.

Eu încă nu mi-am văzut întreaga echipă, la un loc, în ultimele trei luni altfel decât pe Zoom. Aș spune că mi-e dor de fiecare în parte și de noi toți la un loc. Dacă mă uit cu sinceritate în spate, am realizat foarte multe în aceste trei luni deși rezultatele firmei vor avea destul de mult de suferit în acest an. Mi-a fost însă mult mai clar pe cine și pe ce mă pot baza, am văzut și am simțit care sunt temerile fiecăruia dintre noi și cum putem lucra cu acestea, am adus oameni mai aproape și m-am despărțit de unii oameni. Și asta face parte probabil din „rețeta” fiecărei schimbări de un asemenea impact.

Am descoperit totuși cu plăcere, cât de multe lucruri se pot realiza cu productivitate extraordinară și cu energie și angajament, dacă lași oamenii să lucreze în ritmul lor, având un scop bine definit.

Închei cu câteva aspecte care ar putea să ne bucure și care sunt legate de tânăra generație, dar nu numai. In studiul publicat de Visual Capitalist, 73% din respondenți declară că nu ar avea o problemă să fie recrutați și să accepte un loc de muncă în urma unui proces complet virtual. Având în vedere provocările noastre în privința găsirii forței de muncă, în ultimii 4-5 ani, aceasta este o veste extraordinară și ne poate da perspectiva că economia românească are șanse să pornească cu motoarele turate mai bine. Cu condiția să luăm partea bună a lucrurilor și să acceptăm șansele pe care aceste ultime trei luni le-au scos la suprafață în privința viitorului muncii noastre.


Madi Rădulescu, PCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat, care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. Activează de peste zece ani în calitate de coach executiv, iar în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award în urma sondajului Romanian L&D Industry Survey la care au participat peste 570 de manageri și specialiști de resurse umane.  

Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să își asume rolul cu încredere prin înțelegerea propriilor valori și credințe. 

A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și Performan Sesi, a derulat proiecte în multe țări europene.

Este și soție, și are o fiică. Pasionată de călătorii, îi place să descopere obiceiurile altor culturi. Deviza după care se ghidează este: „Fii mereu cu mintea și cu inima deschise, învață continuu și viitorul se va arăta plin de șanse și de oprtunități”.

Puteți află mai multe informații despre Madi Rădulescu de pe site-ul ei: https://www.mmmconsulting.ro/

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO