În Munții Măcinului găsești trasee ușoare, peisaje spectaculoase și natură pentru toată familia.
Cei mai vechi și mai scunzi munți din România sunt și unii dintre cei mai prietenoși pentru începători. La doar câteva ore de București, Munții Măcinului oferă trasee accesibile, stâncării spectaculoase și peisaje care trec, în doar câțiva kilometri, de la stepă la pădure.
Pentru că sunt născută în Măcin, județul Tulcea, cu munții cu același nume privind de-aproape spre orășel, ai putea spune că sunt un om al muntelui. Dar afirmația ar fi mai mult ironică, pentru că cel mai înalt vârf al acestui lanț muntos, Țuțuiatu, are impresionanta altitudine de 467 de metri. În plus, în copilăria mea, în zonă nu exista o cultură a muntelui cum poate au cei de pe Valea Prahovei.
Am plecat apoi la facultate și prin lume și abia acum, întoarsă pentru o vreme acasă, la vârsta adultă, descopăr munții și traseele. Redescoperirea mea coincide cu perioada în care și restul țării a început să privească spre Munții Măcinului. Dintr-o destinație cunoscută aproape exclusiv localnicilor și câtorva pasionați de drumeții, zona s-a transformat treptat într-o opțiune tot mai populară pentru escapade de weekend, grație deschiderii podului de peste Dunăre, de la Brăila, la sfârșitul anului 2022. Numărul vizitatorilor a crescut de la 11.500, înainte de construirea podului, la aproape 19.000 în 2024.
Căldura Dobrogei încinge vara pietrele de pe crestele golașe, astfel că cea mai intensă activitate turistică este primăvara și toamna. Atunci vremea este ideală pentru drumeții, activități de cercetare științifică și de educație ecologică (mai ales pentru copiii alflați în excursii cu clasa în Săptămâna Altfel).
Deși în ultimii ani acest colț de lume a captat interesul turiștilor în căutare de peisaje superbe și trasee nebătătorite, Munții Măcinului rămân o variantă liniștită pentru familiile care caută trasee accesibile, fără aglomerația specifică stațiunilor montane consacrate.
Ce trebuie să știi despre Munții Măcinului
Sunt cei mai vechi din România, dar și printre cei mai prietenoși pentru începători, familii și copii mici. Se întind în nord‑vestul Dobrogei, în județul Tulcea, sub formă de culmi paralele, cu altitudini blânde, între 7 și 467 m (Vârful Țuțuiatu).
Sunt o formațiune geologică veche, astfel că stâncile au forme arhaice, iar peisajele alternează între stepă, păduri balcanice, stâncării și poieni cu vegetație care pare adusă din două continente.
Una dintre zonele cele mai fotogenice este Culmea Pricopanului. Relieful are un aer alpin, cu creste stâncoase ascuțite și vârfuri care ajung la 370 m (Vârful Suluc). Stâncile granitice sunt în plină dezagregare, ceea ce creează forme bizare, cum ar fi un Sfinx, o mână care indică cu degetul arătător spre cer, o țestoasă. Este un peisaj care arată diferit la fiecare câțiva pași. În alte zone, vârfurile sunt mai domoale, dar versanții rămân abrupți și stâncoși, cu grohotișuri care dau senzația de munte „adevărat”, fără să fie greu de parcurs.
Vegetație ca în sudul Europei, stepă ca în Asia
Munții Măcinului sunt o combinație rară de ecosisteme: păduri submediteraneene, păduri balcanice, silvostepă, stepă euroasiatică. Contrastul dintre pădurile de foioase și pajiștile uscate de pe culmi creează un peisaj original, ușor de parcurs și foarte variat vizual.
Climatul aduce împreună influențe pontice, asiatice și central‑europene, ceea ce face ca zona să fie o mini‑sinteză a Europei și Asiei. De aici și diversitatea incredibilă de plante și animale – de la stejar pufos și bujor dobrogean, până la măslin dobrogean, mojdrean, sorb sau fagi cu aspect columnar.
Ce poți vedea doar aici
Munții Măcinului sunt una dintre cele mai importante destinații de natură din România, nu doar pentru peisaje, ci și pentru speciile rare care trăiesc aici. Primăvara, una dintre marile atracții este bujorul dobrogean (Paeonia peregrina), o specie protejată care înflorește, de regulă, între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai. Spectacolul durează doar câteva săptămâni, iar traseele din zona Greci și Cozluk se umplu de turiști veniți să fotografieze pajiștile colorate în roșu intens.
Tot la început de primăvară poate fi admirat și ghiocelul dobrogean, una dintre plantele rare ale regiunii, care înflorește de obicei în februarie și martie, înainte ca vegetația să intre în plin sezon.
Munții Măcinului sunt și un punct de mare interes pentru pasionații de birdwatching. Zona se află pe unul dintre principalele culoare de migrație din sud-estul Europei, iar în pasajul de toamnă pe deasupra munților trec peste 10.000 de păsări răpitoare de zi, fiind considerată cea mai importantă zonă din România pentru observarea lor.
Parcul adăpostește peste 180 de specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internațional. Aici pot fi observate specii rare precum șoimul dunărean, șorecarul mare sau mierla de piatră.
Pentru iubitorii de reptile, vedeta locală este balaurul dobrogean (Elaphe sauromates), cel mai mare șarpe neveninos din România. Deși poate depăși doi metri lungime, este complet inofensiv pentru oameni și este o specie protejată.
Tot aici trăiește și țestoasa dobrogeană (Testudo graeca), una dintre speciile-simbol ale parcului. Spre deosebire de multe alte animale rare, aceasta poate fi observată relativ ușor pe trasee, în special primăvara și la începutul verii.
La lista atracțiilor naturale merită adăugat și fagul dobrogean din Rezervația Valea Fagilor, o relicvă botanică rară care face din această zonă una dintre cele mai interesante din punct de vedere științific din România.
Munții Măcinului adăpostesc peste 180 de specii de păsări, aproape 50 de specii de mamifere și jumătate din flora României pe doar 0,05% din suprafața țării, fiind una dintre cele mai bogate zone din România din punct de vedere al biodiversității.
Trasee – și pentru experimentați, și pentru începători
În Munții Măcinului există 10 trasee turistice peisagistice amenajate, fiecare cu specificul lui: Culmea Pricopanului (creste stâncoase spectaculoase și panorame largi), Țuțuiatu (atingerea celui mai înalt vârf din munți), Dealul cu Drum (alternanță între peisaje de stepă și pădure), Cozluk (păduri umbroase și biodiversitate bogată), Valea Vinului (vale liniștită, cu vegetație bogată și peisaje rurale), Crapcea (puncte de belvedere și stâncării pitorești), Cocoș–Sarica (legătura dintre natură și patrimoniul monahal al Dobrogei), Dealul Consul(silvostepă și perspective asupra podișului dobrogean), Troesmis (drumeție cu componentă istorică, spre vestigiile vechii cetăți romane) și Celic–Alba (traseu ce combină natura cu obiective culturale și religioase din zonă).
În plus, au fost amenajate șapte trasee tematice: Poveștile Măcinului (introducere în geologia, flora, fauna și istoria parcului), Valea Jijilei (un traseu printre stânci de granit cu forme spectaculoase, care au inspirat nume precum „Armata împietrită” și „Cetatea Arsă”), Fântâna de Leac (izvoare și elemente de patrimoniu natural și cultural), Niculițel (legătura dintre natură, istorie și vestigiile creștine timpurii), Dinogeția (traseu cu accent pe cetatea romano-bizantină și peisajele din jurul Dunării), Pietrosul dobrogean (specii rare de plante și habitate stâncoase specifice Dobrogei), Traseul Geologic – Poteca Priopcei (aspect de traseu de creastă, cu vederi panoramice spre lacul Blasova și Insula Mare a Brăilei, depresiunea Greci, Culmea Pricopanului și Culmea Măcin).
Cele mai multe trasee pornesc din Greci, însă Munții Măcinului pot fi explorați și din Măcin, Niculițel, Turcoaia, Jijila, Luncavița și Florești, localități care funcționează ca porți de intrare spre diferitele zone ale parcului.
Pentru cei care preferă bicicleta, în Munții Măcinului există 10 trasee de cicloturism care străbat atât parcul, cât și zonele din jurul lui. În total, rețeaua însumează peste 268 de kilometri și urmează drumuri de țară și poteci, traversând peisaje spectaculoase, de la zone de stepă și păduri până la culmi stâncoase și sate dobrogene.
Este și un traseu care poate fi parcurs cu caii. Plecarea se face din Cerna, iar traseul are 16 kilometri și se numește Pietrele Albe. Găsiți mai multe detalii despre trasee aici.
În următorii ani, Munții Măcinului vor deveni și o etapă importantă pe Via Dobrogeana, un traseu de peste 850 de kilometri inspirat de modelul Via Transilvanica, care va lega Galațiul, Munții Măcinului, Delta Dunării, litoralul și sudul Dobrogei.
Munții Măcinului sunt un loc unde poți merge cu un copil de 3 ani, cu un prieten care nu a mai urcat pe munte sau cu cineva care vrea doar o plimbare lungă în natură. Sunt scunzi, dar tocmai de aceea o să-ți dea sentimentul de reușită fără să te epuizeze.
Dacă aveți nevoie de un ghid
Dacă vrei să descoperi Munții Măcinului alături de cineva care cunoaște în detaliu zona, poți apela la serviciile unui ghid local autorizat. Eu vi-l recomand pe George Breazu (îl găsiți la tel: 0740.122.056). Tururile sunt personalizate în funcție de interesele grupului și pot include nu doar trasee în natură, ci și povești despre istoria locurilor, legende locale, tradițiile celor opt comunități etnice din nordul Dobrogei și întâlniri cu oameni din zonă. Ghidul poate însoți turiștii atât pe traseele clasice din Munții Măcinului, cât și în satele dobrogene. Tarifele pornesc de la aproximativ 700-1.000 de lei pe zi pentru grupuri de minim 10 persoane, iar programul poate fi stabilit inclusiv cu scurt timp înainte, în funcție de disponibilitate.
Foto principală: Cătălin Țepeluș
