fbpx

Căutare

Share this article

Tim Flannery este un cercetător australian, un foarte cunoscut ecologist, fost director al Climate Commission. Acum conduce Copenhagen Climate Council şi predă la Melbourne Sustainable Society Institute, Universitatea din Melbourne. Conferenţiază în lumea întreagă pe tema schimbărilor climatice şi a publicat o serie de cărţi despre „climate change”. Două dintre cărţile sale au fost publicate şi în română, la Editura Seneca „Stăpânii climei” (2016) şi „Speranţă în aer”, care tocmai s-a lansat săptămâna aceasta, în prezenţa autorului. Am discutat cu Tim Flannery (între două prelegeri) despre cât de gravă e situaţia în acest moment în ceea ce priveşte schimbările climatice, care ar fi soluţiile şi cum putem explica aceste noţiuni copiilor, astfel încât să înţeleagă cât de important este să acţionăm acum pentru a salva Pământul.

Vorbim astăzi despre noţiunea de „climate change”, de fapt, cât de conştienţi suntem noi, oamenii de schimbările climatice?

Cred că mulţi oameni sunt conştienţi sau îşi dau seama că lucrurile se schimbă în jurul lor, dar nu îşi dau seama cu adevărat cât de repede se petrec aceste schimbări şi cât de periculoase pot fi unele dintre aceste schimbări.

Dacă ar fi să convingeţi pe cineva că aceste schimbări chiar se întâmplă (audienţa dintr-o sală sau un om simplu) care ar fi primele două mari evenimente care v-ar veni în minte şi care v-ar ajuta să le explicaţi ce se întâmplă de fapt?

Unul dintre cele mai mari evenimente care s-au întâmplat pe parcursul vieţii mele este „moartea” sau dispariţia Marii Bariere de Corali. Este cel mai mare recif din lume. Eu am înotat în Marea Coralilor de când aveam 17 ani, iar când l-am văzut prima data era impresionant, era „imaculat”, superb. Dar când aveam deja 20 am avut parte de primul efect de albire al coralilor (bleaching) şi moartea unora dintre corali. Iar câteva zeci de ani mai târziu încă un astfel de eveniment la scară largă şi din ce în ce mai mult. Anul trecut şi anul acesta este prima dată când vedem două evenimente de albire în ani consecutivi. Iar asta chiar a distrus reciful, aşa că, dacă ar fi să arăt ceva cu adevărat distrus de efectele schimbărilor climatice, acel lucru ar fi cu siguranţă Marea Barieră de Corali.

N-aş vrea să par lipsită de respect, dar pentru noi, de exemplu, un recif de corali este ceva abstract, ceva îndepărtat, ne puteţi da exemple de ceva care ne afectează vieţile într-un mod mai concret?

Dacă trăieşti în Australia, moartea Barierei de Corali are un impact imens, pentru că înseamnă 6 miliarde de dolari din turism, vorbim despre industria pescăritului care este afectată, şi să nu uităm că barierele protejează coasta de eroziuni… Aşadar vorbim despre multe miliarde de dolari care se pierd din cauza acestei catastrofe ecologice. Deci este foarte important. Dar aici, în România, sigur aţi observat schimbări, mai ales în ceea ce priveşte culturile agricole. Ştiu că strugurii, de exemplu, nu creşteau în zonele montane ale ţării, iar acum se pot cultiva şi acolo… Iar asta poate părea un lucru bun la prima vedere, dar trebuie să înţelegem că acesta este un proces, nu un rezultat final – deci nu se va opri aici, va continua să se încălzească.

Aşadar, ce credeţi, am ajuns în punctul în care totul este ireversibil (în materie de climate change)? Mai putem face ceva?

Nu suntem încă în punctul acela fără cale de întoarcere. Cred că putem face ceva să schimbăm toate astea. Dar deja s-a ajuns în punctul în care aceasta este o problemă gravă, aşa că acţiunile noastre trebuie să fie decisive, hotărâte şi să se întâmple foarte curând!

Ce am putea să facem, de exemplu?

Primul lucru pe care putem să îl facem este să limităm consumul de combustibili fosili şi să facem tranziţia către tehnologiile care ne aduc energie „verde”, care este deja mai ieftină decât combustibilii fosili. Ar trebui să folosim panouri solare, turbine eoliene, autovehicule eficiente din punct de vedere energetic, poate chiar autoturisme electrice în anii următori (cred că va fi un segment important al acestei pieţe). Deci toate aceste lucruri sunt avantajoase. Dacă plăteşti acum destul de mult pentru electricitate, de exemplu, de ce n-ai putea să îţi montezi propriile panouri solare? De asemenea n-ar strica să ne schimbăm stilul de viaţă în anumite aspecte. Ştiu că se consumă destul de multă carne aici, în România. Nu sunt de părere că ar trebui să renunţăm cu totul la carne, dar poate ar fi bine să consumăm mai puţină carne şi mai multe vegetale, ceea ce ar ajuta la capitolul emisii de carbon.

Care sunt cele mai întunecate previziuni? Cum va arăta lumea în 20 de ani?

Cele mai întunecate predicţii, dacă nu facem nimic în privinţa asta pentru un timp foarte îndelungat… Imaginaţi-vă, să zicem, că vom continua să trăim exact cum o facem astăzi… undeva în anul 2050 vom avea parte de topirea gheţarilor la scară largă, nivelul mărilor va creşte rapid, vor fi inundate oraşele aflate pe malurile mărilor, vom avea probleme grave cu resursele de hrană. Iar pentru oameni vor fi din ce în ce mai multe probleme, fie că vorbim despre valuri de căldură, deficitul de apă, migraţii în masă, deoarece oamenii vor căuta să plece undeva unde să trăiască un pic mai bine… Toate aceste probleme sunt posibile dacă nu facem nimic să oprim schimbările climatice.

Vom avea parte de tornade şi alte evenimente atmosferice…

Da, tornadele probabil că vor fi mai puţin importante, dar probabil vom avea furtuni puternice cu siguranţă, dar efectele cu adevărat importante vor fi ridicarea nivelului mărilor şi oceanelor, topirea gheţarilor, siguranţa alimentară şi siguranţa în general (pentru că atât de mulţi oameni care se mută dintr-o parte în alta a lumii) şi pierderea biodiversităţii, a speciilor de animale şi plante.

Nu ştiu dacă sunteţi un optimist sau nu…. dar cum vedeţi lucrurile dintr-o lumină mai bună, dacă oamenii ar schimba ceva?

Sunt un optimist, dacă n-aş fi fost unul, n-aş fi fost aici, ci undeva pe o plajă cu un gin tonic în mână relaxându-mă (râde). Dar sunt aici, muncind, pentru că eu cred că există speranţă. Am petrecut ziua de azi în şcoală, vorbind cu tineri de toate vârstele, care vor să devină ingineri sau politicieni sau economişti… şi le-am vorbit despre noua economie, noul mod de a fabrica lucruri, fără a folosi carbon sau chiar absorbind carbon din atmosferă şi despre oportunităţile din domeniul energiei verzi şi erau interesaţi pentru că acesta este viitorul lor. Sunt chiar optimist şi cred că aceşti tineri foarte energici vor merge mai departe şi îşi vor construi o carieră în unele dintre aceste domenii, sperând să salveze lumea şi nu să o distrugă.

Foto: Vlad Bîrdu

Credeţi că ei sunt speranţa noastră? Credeţi că înţeleg mai mult decât noi, adulţii?

Sunt speranţa noastră, dar trebuie să le lăsăm spaţiu de manevră, să le creăm contextul să acţioneze, aşa că noi trebuie să ne jucăm rolul nostru acum, pentru ca ei să îl poată juca pe al lor mai târziu în viitor.

Acum discuţiile despre schimbările climatice sunt cumva la nivel politic, se discută la scară macro, într-un fel. Trump nu crede în asta, de exemplu, alţii au alte interese economice… Dar ce putem face noi, oamenii de rând?

Eu cred că dacă îţi pasă de planeta asta sunt foarte multe lucruri pe care le poţi face. De ce nu îţi pui câteva panouri solare pe acoperişul casei tale?!?

Cred că la noi nici nu există un cadru legal pentru asta încă…

Atunci de ce nu faceţi lobby să se creeze un cadru legislativ, nişte norme pentru asta? De ce să fiţi ţinuţi captivi într-un contract industria care furnizează energie şi pentru care trebuie să plăteşti în fiecare lună? Revenind, ştiu că aici oamenii adoră maşinile, îşi iubesc maşinile, dar de ce nu cumpără o maşină eficientă din punct de vedere energetic? Şi, dacă v-o puteţi permite, poate chiar o maşină electrică în anii următori. În termeni de stil de viaţă „obişnuit”, această idee pe care europenii o au, aceea de a avea o bucăţică de grădină undeva la ţară, o bucată de pământ pe care să îţi creşti legumele, este o idee fantastică! Asta chiar ajută, ştiţi? Pentru că nu mai e nevoie să cumpăraţi produse importate din Israel sau de oriunde… Aşa cum spuneam, un consum mai moderat de carne cred că poate ajuta şi, de asemenea, trebuie să îţi pese de mediul înconjurător. De ce să nu plantezi un copac? De ce nu te alături unei asociaţii care se ocupă de aspecte de mediu sau, pur şi simplu, de terenurile din jurul Bucureştiului? Pot părea nişte lucruri foarte mici dar, dacă le priveşti la nivel colectiv, se adună şi se transformă într-un efort comun.

Dar cel mai important lucru, cred eu, dacă îţi pasă cu adevărat de această problemă este să iei atitudine. De ce să nu formezi o organizaţie, un grup alături e alţi oameni care au un scop, care vor să rezolve o anumită problemă, fie că vorbim de o iniţiativă la nivel politic sau că o comunitate îşi doreşte construcţia unei ferme eoliene… poate fi altceva, dar cred că împreună suntem foarte puternici şi putem să facem toate aceste lucruri.

Se vorbeşte mult acum despre literatura cli-fi (climate change fiction). Credeţi că ajută sau nu?

Cred că e o chestie neutră. Eu sunt de părere că ajută lucrurile care produc un efect, care au într-adevăr efect. Trebuie să deţii controlul asupra vieţi tale şi să realizezi, de exemplu că, energia eoliană şi cea solară sunt deja mai ieftine decât energia bazată pe combustibili fosili. De ce să nu faci lucruri care sunt în interesul tău. Iar dacă sistemul (politic, legislativ etc.) te împiedică să faci asta, înseamnă că e ceva în neregulă cu sistemul!

Care sunt provocările cu care vă confruntaţi în domeniul dumneavoastră?

Marea provocare în acest moment sunt industriile (petroliere, energetice) care vor să facă un profit imens în fiecare an, „pe cheltuiala” noastră, în detrimentul nostru. Adesea aceste companii acaparează sfere politice… aşadar acestea sunt marile probleme. Cred că o altă mare problemă este lipsa grijii faţă de celălalt, sau unul faţă de altul. Trebuie să realizăm că numai împreună putem face lucrurile să meargă bine de-acum înainte. Şi cum se pierd locuri de muncă în industria minieră, spre exemplu, trebuie să îi ajutăm pe acei oameni să se pensioneze sau să se mute către o altă industrie. Trebuie să conlucrăm, să ne fixăm obiectivele, să lucrăm să ajungem acolo şi să lăsăm tinerii să dezvolte noile industrii şi să ia parte la viitorul lor şi să rămânem uniţi în tot procesul acesta.

Foto: Vlad Bîrdu

Credeţi că discuţia despre schimbările climatice se poate reduce la a nu mai fi atât de egoişti şi nepăsători?

Nu. Cred că noi, oamenii vom fi întotdeauna lacomi şi egoişti! (râde) Asta e natura noastră. Dar nu ne putem permite să „falimentăm” Pământul pe care trăim, pentru că el este „provider-ul” nostru.

Da, dar nu ştiu dacă suntem foarte conştienţi de asta momentan…

Ei bine, oamenii încep încet-încet să realizeze asta. Poţi fi lacom şi egoist dar nu până într-acolo încât să distrugi Pământul!

Până când nu vom mai avea aer să respirăm…

Exact. Nu trebuie să ajungem până acolo!

Dacă aş fi un copil, cum mi-aţi explica noţiunea de climate change?

Aş formula aşa: „climate change” este o formă de poluare produsă de industrii care încălzeşte extrem de mult şi sufocă Pământul. E ca atunci când eşti noaptea în pat, învelit cu prea multe pături, când eşti sufocat de căldură şi nu te simţi confortabil. Asta se întâmplă naturii, Pământului, şi totul începe să se schimbe: gheaţa se topeşte, animalele pier sau sunt chinuite… Şi acesta e un lucru foarte, foarte rău. Aşa că trebuie să păstrăm temperatura măcar la nivelul la care e acum.

Dacă ar fi să formulaţi un motto despre domeniul în care lucraţi, despre stoparea schimbărilor climatice, care ar fi acela?

Un moto…. „Be moved to act!” (lasă-te convins să acţionezi!), este lucrul cu care mi-aş dori ca oamenii să rămână. Sau „uită-te cât de frumoasă este lumea şi cât de valoroasă şi lasă-te convins să acţionezi să încerci să o salvezi!”

read
next
promoted
articles
loading...

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO