Pielea ta este o hartă. Ce îți arată despre starea ta de sănătate

Pielea ta este o hartă. Ce îți arată despre starea ta de sănătate

De Eugenia Foarfecă
Distribuie articolul
7 min de citit
Salvează pentru mai târziu

Nu orice schimbare a pielii se rezolvă cu o cremă nouă. Uneori, merită să aflăm ce se întâmplă dincolo de aparențe.

Stres, mâncat pe fugă, nesomn, expunere la soare fără cremă de protecție. Pielea noastră nu rămâne indiferentă la toți acești factori. Exact ca o hartă, aceasta poate păstra urmele obiceiurilor noastre, dar poate indica și probleme de sănătate despre care nu știm încă. Nu orice modificare înseamnă însă o boală și nici nu putem pune singure un diagnostic în fața oglinzii.

Dar cum putem decodifica semnele pielii? Ce ne pot spune și când ar trebui să mergem la medic? Ne ajută prof. univ. dr. Olga Simionescu, medic primar dermatovenerolog.

„Eu aș spune că pielea este un fel de interfață între organism și lumea din jurul nostru. Ea este expusă permanent la soare, frig, căldură, poluare, substanțe iritante, dar în același timp reacționează și la ceea ce se întâmplă în interior: stres, modificări hormonale, inflamații, anumite carențe sau boli sistemice. Uneori pielea este primul loc în care apare un semnal că ceva s-a schimbat. Important este să știm să-l interpretăm corect”.

Ce urme lasă pe piele soarele, stresul și nopțile nedormite


Pielea reacționează la factori externi, dar și atunci când ceva nu merge bine în interiorul organismului nostru. Expunerea repetată la soare este unul dintre exemplele cele mai vizibile.

Soarele ne face bine, dar pielea are nevoie de protecție și în sezonul rece. Iar stresul, pe care îl invocăm atât de des, nu rămâne doar un subiect de conversație: poate agrava anumite afecțiuni ale pielii.

„Nu spunem, de exemplu, că psoriazisul, dermatita atopică sau acneea sunt pur și simplu «boli de nervi». Ele sunt afecțiuni care au mecanisme biologice proprii și complexe. Dar pielea și sistemul nervos comunică permanent, iar stresul poate să agraveze anumite afecțiuni dermatologice. Vedem pusee de psoriazis, de dermatită atopică, de acnee, de rozacee, de urticarie sau prurit în perioadele foarte solicitante. Uneori, pacientul spune foarte clar: «De fiecare dată când trec printr-o perioadă grea, pielea mea reacționează»”, explică prof. Simionescu.

„Nu există o cremă care să înlocuiască somnul”

Prof. univ. dr. Olga Simionescu, medic primar dermatovenerolog

Pielea noastră resimte și lipsa odihnei. Și, din păcate, multe dintre noi știm cum arată diminețile după prea puțin somn: cearcăne mai evidente, un ten mai tern, care și-a pierdut strălucirea. Dar efectele nu se opresc la ceea ce vedem în oglindă.

„După nopți cu prea puțin somn, putem avea un aspect mai obosit, cearcănele par mai evidente, pielea poate să pară mai ternă. Dacă somnul insuficient se prelungește și se asociază cu stresul cronic, pot fi afectate mecanismele de reparare și funcția de barieră a pielii. Nu există o cremă care să înlocuiască somnul”, spune prof. Simionescu. 

Când pielea ne trimite la investigații

Pielea merită însă atenție și dincolo de rutina de îngrijire. Uneori, ne trage de mânecă și ne trimite la investigații care pot dezvălui o problemă de sănătate despre care nu știam. Inclusiv, în anumite cazuri, o infecție cu o bacterie sau un virus.

„Am avut numeroși pacienți care se prezentau cu lichen plan și nu știau că au infecții cu virusuri hepatitice, fie B, fie C. În protocolul nostru era să le căutăm și astfel am descoperit boli despre care pacienții nu știau. Sunt forme de rozacee care se asociază cu Helicobacter pylori, o bacterie care se găsește în stomac. Investigând acești pacienți, am descoperit uneori o infecție de care nu aveau cunoștință și care, netratată, putea duce la ulcer și, în unele cazuri, la cancer de stomac. Pielea este un superb semnalizator, aceasta fiind una dintre părțile fascinante ale dermatologiei”, explică prof. Simionescu.

Semnele pot fi și mai discrete. O paloare persistentă poate ridica suspiciunea unei anemii. O colorație gălbuie a pielii, mai ales însoțită de îngălbenirea albului ochilor, poate indica un icter, spune prof. univ. dr. Olga Simionescu. Și diabetul sau afecțiunile tiroidei pot lăsa urme pe piele, dar și la nivelul părului și al unghiilor.

„Tot ce este pe piele e o oglindă a organismului”

Prof. univ. dr. Olga Simionescu, medic primar dermatovenerolog

„Diabetul se asociază cu modificări cutanate, cu uscăciune, cu prurit, cu infecții. Bolile de tiroidă pot produce modificări ale pielii, căderi de păr, modificări ale unghiilor. Manifestările sunt numeroase. Pielea este cel mai mare organ, cu o suprafață de aproximativ doi metri pătrați. Este interfața cu lumea și are o puternică funcție de semnal. Tot ce este pe piele e o oglindă a organismului”, explică medicul.

Îngrijirea se schimbă odată cu noi

„O prevenție corectă înseamnă, în primul rând, să împiedici să faci rău în viitor”, spune medicul. Prof. Olga Simionescu revine la importanța protecției solare. Înainte de a încerca să corectăm urmele soarelui, merită să prevenim apariția lor. Soarele e o sabie cu două tăișuri, dar putem învăța să ne bucurăm de el fără să ne neglijăm pielea. Cheia e crema de protecție. În alegerea îngrijirii, contează și tipul de piele pe care îl avem. Iar dacă ne dorim corecții estetice, merită să ne întrebăm ce rezultat căutăm: unul discret sau o schimbare mai vizibilă? Posibilitățile de corecție sunt astăzi numeroase, dar alegerea nu o facem singure. Știți deja: numai cu medicul alături.

„Soarele este important pentru starea noastră de bine, dar trebuie să ne protejăm pielea, pentru că poate deveni și un dușman al ei. El nu numai că induce îmbătrânirea cutanată, ci este implicat și în unele forme de cancer cutanat. De aceea, primul lucru pe care ar trebui să îl facem este să folosim produse de protecție solară”, explică medicul.

Foto: Wavebreak / Profimedia

„Pielea matură este mai uscată, are alte nevoi. Folosim produse anti-aging, nu doar produse simple de hidratare, pe care le recomandăm persoanelor tinere”, spune prof. Simionescu.

„Și apoi, fiecare trebuie să știe ce își dorește, pentru că astăzi există numeroase posibilități de corecție. Corect alese, acestea pot oferi și rezultate discrete, apropiate de ceea ce își dorește persoana respectivă. Noi pledăm pentru naturalețe, pe principiul naturalia non turpia, ceea ce este natural nu este urât sau rușinos. Dar sunt și persoane care doresc schimbări mai accentuate. În concluzie, fiecare ar trebui să-și cunoască tipul de piele și să știe cum să îl îngrijească”, recomandă medicul.

Ce putem face pentru pielea noastră, dincolo de creme

Gesturi simple, dar atât de valoroase. Ce bine ar fi să renunțăm la tutun, mai ales că afectează și calitatea pielii, nu mai spun de efectele asupra plămânilor… E adevărat, asupra acestui obicei avem mai mult control decât asupra poluării. Putem începe cu ce stă în puterea noastră: să renunțăm la tutun și să facem mai multă mișcare. Sună bine, nu?

„Dacă facem sport, mișcare – chiar și la 90 de ani –, dacă dormim, dacă ne demachiem seara, dacă avem un ritual de curățare a feței și produse adaptate pielii noastre, eu zic că e un ajutor imens”, spune prof. univ. dr. Olga Simionescu.

Pielea este o interfață între noi și mediul înconjurător. Felul în care arată ne poate influența și încrederea în noi. Uneori, ascundem sub haine probleme care ne provoacă disconfort și amânăm să cerem ajutor. Există însă opțiuni de tratament pentru multe dintre ele. Pielea ne anunță, trage semnale, ne arată că ceva s-a schimbat. Merită să-i dăm atenție. La timp.

Foto principală: Strelciuc Dumitru / Alamy / Profimedia

Salvează pentru mai târziu
Distribuie articolul