Povestea România Liberă, unul dintre cele mai vechi ziare din România - LIFE.ro

Căutare

Share this article

Istoria presei din România are peste 200 de ani vechime şi a fost caracterizată, în nenumărate perioade, de cenzură, începând cu prima lege a presei adoptată în vremea lui Cuza şi culminând cu perioada comunistă, când orice ajungea să fie publicat trecea printr-un filtru extrem de dur. Au fost şi perioade foarte bune, în care ziarele puteau publica anchete sau opinii fără teama unor repercusiuni periculoase. Puţine mai sunt astăzi ziarele cu istorie. Povestea România Liberă este una cu suişuri şi coborâşuri, dar care a reuşit să învingă timpul şi a împlinit anul acesta 145 de ani de existenţă.

Povestea România Liberă, ziar fondat în onoarea a 2 evenimente istorice marcante

Fondatorul ziarului România Liberă este Dimitrie August Laurian, doctor în filosofie, fiul unuia dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848, August Treboniu Laurian. Imediat după proclamarea independenţei de stat pe 10 mai 1877 acesta a decis să tipărească, alături de profesorul Ştefan Mihăilescu, România Liberă, nume ce făcea trimitere directă la evenimentul istoric abia petrecut. Ziarul avea să fie catalogat mai târziu de Nicolae Iorga drept primul cotidian ce a schimbat „fizionomia ziarului românesc” şi era definit încă de la primul număr drept „organ al unui grup care represintă ideile unei stânge moderate, ale unei junimi care şi-a făcut creşterea politică în observarea durerilor de cari suferea societatea noastră de azi şi în studierea marilor cugetători positivişti.”

Data publicării primei ediţii nu a fost aleasă întâmplător. Pe 15 mai avea loc aniversarea Adunării Naţionale de la Blaj, când cei peste 40.000 de români adunaţi acolo au votat un document ce proclama, printre altele, libertatea presei. Unul dintre cei care au redactat respectivul document era nimeni altul decât tatăl lui D.A. Laurian.

Cu articole preponderent politice, dar şi o parte generoasă de foileton literar, ziarul a devenit o alegere firească pentru ca cele mai importante nume ale culturii acelor vremuri, de la Barbu Ştefănescu Delavancea şi Alexandru Vlahuţă la Mihai Eminescu, I.L. Caragiale şi Titu Maiorescu, fondatorul Junimea, să îşi publice lucrările. În 3 ani de la lansare România Liberă a devenit practic un ziar junimist, conferinţele lui Titu Maiorescu fiind expuse pe larg în paginile ziarului.

Foto: wikipedia.org
Citeşte şi: Scriitorii clasici care au rămas în memoria tuturor – LIFE.ro

De la publicare inconstantă la confiscarea de către comunişti

În 1889 România liberă fuzionează cu Epoca şi apare în locul lor ziarul Constituţionalul. Reapare cu vechiul nume 26 de ani mai târziu, drept „ziar pentru apărarea intereselor naţionale” însă este publicat inconstant până în decembrie 1918 şi cu doar o pagină de informaţii şi una de publicitate. Dispare din nou de pe piaţă vreme de 7 ani, revenind abia în 1925 şi are, din nou, apariţii întrerupte până în 1940.

În perioada 1943-1944 apare, la Paris, un ziar ilegal ce poartă numele de România liberă, publicat de antifasciştii români ce făceau parte din rezistenţa franceză. În aceeaşi perioadă, în România însă, comuniştii confiscă numele şi publică ilegal un ziar ce este transformat treptat, alături de Scânteia, în organul de propagandă al partidului. Paginile acestuia sunt umplute cu explicaţii despre „beneficiile” reformelor Partidului Comunist, reportaje de pe şantierele patriei şi articole sau interviuri despre manifestările culturale, artistice sau realizări ştiinţifice.

România Liberă, după Revoluţie

Pe 23 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei, România Liberă reapare ca „ziar independent de opinie, informaţie şi reportaj,” iar imediat sub numele acestuia este tipărită celebra expresie a lui Francisco de Goya, Somnul raţiunii naşte monştri.

Conducerea este preluată de Petre Mihai Băcanu, unul dintre jurnaliştii arestaţi în 1989 pentru publicarea unui ziar clandestin anticomunist numit România şi eliberaţi după căderea lui Nicolae Ceauşescu de la putere. În articolele publicate în această perioadă se menţionează frecvent despre necesitatea unei opoziţii democratice, precum şi despre restaurarea monarhiei. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care redacţia România Liberă a devenit o ţintă şi a fost devastată în timpul Mineriadei.

Citeşte şi: Viaţa lui Ion Iliescu, una dintre cele mai controversate figuri politice de după 1989 – LIFE.ro

Printre cei care publică în ziar în aceşti primi ani de după Revoluţie se numără Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Dan C. Mihăilescu, Doina Cornea, Octavian Paler şi Gabriel Liiceanu. Ziarul a fost cumpărat apoi de Dan Adamescu, un controversat om de afaceri condamnat în 2016 într-un dosar de corupţie la 4 ani şi 4 luni de închisoare. Acesta a murit la începutul lui 2017, iar compania ce deţine România Liberă a trecut în administrarea fiului acestuia, Alexander Adamescu, urmărit şi el internaţional pentru infracţiuni de corupţie.

Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO