Căutare

Share this article

Wanlov the Kubolor s-a născut dintr-o mama româncă și un tată originar din Ghana. Mama terminase ASE-ul cu un an în urmă, tatăl studia industria petrolului. S-au cunoscut la petrecerea de 25 de ani a tatălui, s-au plăcut și au făcut un copil. Până aici este povestea trasă la indigo a majorității copiilor născuți din mame romance și tați africani. Când Wanlov the Kubolor avea aproape doi ani s-au mutat în Ghana.

De la amândoi, el a moștenit spiritul liber și boem și a ajuns un tânăr remarcabil, un bărbat pe care mulți îl cred nebun, dar care, în spatele imaginii sale boeme, îmbrăcat în fustă și desculț, stă un suflet de artist, un suflet de om care înțelege mai presus decât orice că noi aparținem planetei acesteia, nu ea nouă.

De aceea respectă natura și o protejează cu toate armele sale și nu pierde nici o ocazie de a-și expune credința în versuri. Wanlov the Kubolor cântă în ghaneză, în engleză și în română, iar în Ghana este unul dintre cei mai cunoscuți artiști.

Fire rebelă și neînțeleasă pentru mulți, în tinerețe Wanlov the Kubolor a fost arestat de două ori în Statele Unite ale Americii și chiar i s-a impus interdicția de a nu mai intra în SUA, chiar dacă fiul lui trăia acolo.

Este tatăl a încă opt copii și vede iubirea ca pe un gest firesc, fără de care nu putem fi împliniți. Iată o poveste inspirațională, atipică pentru mulți dintre noi, dar din care, fiecare ar trebui să învățăm câte ceva.

Povestește-mi despre Wanlov the Kubolor azi…

Wanlov the Kubolor : Am 39 de ani, sunt producător musical, artist călător și regizor, cu rădăcini în Accra, Ghana și Ploiești. Fac parte dintr-un grup Afro Indie numit Fonk Bois, dar am și o carieră de solist solo și cânt atât cu vocea, cât și la chitară, piesele pe care le compun singur.

Am înțeles că urci pe scenă de multe ori cu sora. Cum este ea și ce relație ai cu ceilalți frați ai tăi?

Așa este. Sora mea este un star pop, fashion icon și mare activist de mediu. Este foarte amuzantă, curajoasă și devotată proiectelor ei. Sunt foarte apropiat și de ceilalți frați ai mei, deși nu avem ocazia să comunicăm foarte des.

Ce înseamnă muzica pentru tine?

Evadare, informare, energie, vindecare…

Și ce înseamnă muzica ta?

Magie, terapie, outlet și sursă de venit…

Povestește-mi despre copilăria ta. Cum s-au cunoscuți părinții tăi? Și la cât timp ai apărut tu?

Copilăria mea a fost plină de aventuri în mijlocul naturii din Accra unde am descoperit tot felul de vietăți și am gustat fructele direct din copaci.

Părinții mei s-au cunoscut la finalul anilor ’70, la petrecerea de ziua tatălui meu. Mama era studentă la facultatea de Studii economice în București, iar tata studia industria petrolului în Ploiești.

Eu am apărut în septembrie 1980.

Wanlov the Kubolor pe vremea când era bebeluș și locuia în Ploiești

Care este prima amintire pe care o ai cu mama ta? Sau cea mai emoționantă, dacă nu ți-o amintești pe prima?

În 1987, în Ghana, când bunica mea din România, mama mamei mele a murit, îmi amintesc că am văzut-o pe mama pentru prima dată devastată. Însă era și foarte puternică, în același timp. Era ca și cum aș fi privit un Vulcan ce erupea și scotea simultan lavă și zăpadă. M-a făcut să mă simt extrem de trist, dar și foarte mândru, în același timp.

Care este mirosul copilăriei tale? Dar gustul?

Kenkey. Este un fel de mămăligă făcută din aluat de porumb alb fermentat. Gustul copilăriei mele este cel al fructelor caju, guava, al firelor de iarbă și al pufuleților.

Cu mama la mare

Care este mâncarea preparată de mama ta ce-ți plăcea foarte mult în copilărie?

Salata de cartofi pe care și azi mi-o pregătește, de câte ori ne întâlnim.

La ce vârstă v-ați mutat în Ghana?

Cu puțin timp înainte ca eu să împlinesc doi ani.


Citește și: A venit în România să cânte și a rămas cucerit de țambal, smântână și o femeie frumoasă. Povestea cubanezului din orchestra lui Horia Brenciu


De ce și când s-a întors mama ta în România?

S-a întors în anul 2014. Pur și simplu a simțit că este timpul să se întoarcă după ce a trait 33 de ani în Ghana.

Mama împreună cu frații Francis, Deborah la Achimota

În ce moment ai ajuns la muzică? Când ți-ai dat seama că acesta e traseul tău?

Wanlov the Kubolor: Din copilărie mi-a plăcut mereu să ascult muzica altor oameni și să dansez. Mai apoi, am început, din amuzament, să-mi scriu propriile versuri și să cânt în liceu. Asta se întâmpla în 1995. Zece ani mai târziu am decis că e timpul să fac asta în mod profesionist.

Cum de ai ajuns în America?

Am fost admis în cadrul unei universități din Texas pentru a studia computer science & business.

Ai terminat școala acolo?

Nu. Am abandonat deoarece mi-am pierdut interesul pentru computer science. În plus, afacerea tatălui meu nu mergea bine, iar faptul că am fost arestat m-a făcut să-mi cheltui puținele fonduri pe amenzile primite în instanță și pe onorariul avocatului. Așa că m-am apucat să înregistrez și să cânt.

Câți ani ai stat în America și din ce ai trăit?

Am stat șapte ani, timp în care am acceptat tot felul de job-uri necalificate, de la muncitor pe mașina de separare a bumbacului, lucrător pe șantire și până la băiatul ce curăța iazurile cu pește și acvariile sau vânzător de diverse obiecte.

Wanlov the Kubolor pe vremea când lucra necalificat în texas

De câte ori ai fost arestat? De ce și ce experiență ai trăit?

Am fost arestat de două ori. Prima dată am fost arestat deoarece am încercat să mă sustrag arestării fugind cu o motocicletă neasigurată. A doua oară, multe luni mai târziu, pentru un tichet neplătit.

Faptul că am stat în arest și în închisoare în America a fost ca un refugiu pentru mine. De ce spun asta? Am fost la internat în Ghana, un internat modelat după vechile standarde de viață ale coloniștilor britanici, idealuri care s-au înrăutățit considerabil din cauza resurselor necorespunzătoare precum lipsa apei curente, toalete înfundate, țânțari, șopârle gecko căzute de pe perete în mâncarea noastră, carne de curcan expirată ce ne făcea stomacul praf a doua zi dimineața, o mulțime de pedepse fizice și bullying emoțional… Așadar, crede-mă când spun că închisoarea americană a fost ca o vacanță pentru mine.

Tinerețea în SUA

Înțeleg că ai un copil în America și că nu mai ai voie să intri în SUA. Cum reușești să ții legătura cu el?

Am primit interdicție pentru perioada 2007-2017 din cauza deportării mele voluntare. Cred că interdicția a fost ridicată acum, dar nu am mai încercat să merg de când polițiștii rasiști au început să vâneze oamenii de culoare. De câte ori este posibil, îi iau bilet de avion fiului meu pentru a ne întâlni oriunde în lume. A venit inclusiv în România acum câteva veri și am făcut turul țării cu caravana. Ultima dată ne-am întâlnit în Ghana, acum doi ani.

Câți ani are fiul tău azi?

13 ani.

Ai urmat cursurile vreunei școli de muzică în SUA?

Am încercat să urmez un curs de muzică, la finalul șederii mele, însă nu am reușit deoarece reprezentanții școlii au descoperit că nu aveam statutul de imigrant legal.

Gurile rele spun că ești mare cuceritor și că multe femei se îndrăgostesc de tine. Dar, mai mult, că ai avea copii pe toate continentele. Ce e adevărat de aici?

Wow! Dacă fac o femeie să se simtă bine, și eu mă simt bine. Ar fi drăguț să am câte un copil pe fiecare continent, însă nu sunt emoțional și financiar destul de pregătit. Nu încă.

Dar mai ai alți copii?

Mai am alți opt copii, însă câteva dintre mamele lor mi-au cerut recent să nu vorbesc despre ei.

Ce înseamnă pentru tine iubirea?

Iubirea înseamnă să vezi doi străini care se ajută unul pe altul.

Știu că ai o legătură specială cu natura, motiv pentru care umbli desculț tot timpul. Cum descrii această legătură și cum te privesc oamenii?

Ca om, consider că marketingul exagerat ce se face încălțărilor, ne face să uităm că suntem parte din Pământ deoarece ceilalți oameni mereu îmi spun că ceea ce fac este periculos. Asta înseamnă că ei privesc pământul într-un mod ostil.

Cred că această izolație globală este motivul pentru care nu ne pasă de gunoi și de poluare la fel de mult cât ar trebui.

Este foarte sănătos să mergi cu tălpile goale deoarece suntem ființe magnetice și ne încărcăm și revigorăm când pășim pe pământ, pentru că noi aparținem planetei, nu ea nouă.

Oamenii cred adesea că nu-mi permit să-mi cumpăr pantofi și uneori se oferă să-mi cumpere ei o pereche, asta până îmi văd iPhone-ul. Eu le spun că nu-mi permit încă să-mi cumpăr genul de pantofi pe care mi-i doresc.

Într-o fermă de cocotieri

Mi te imaginez la un control pe aeroport… Cine a fost cel mai șocat?

Deja la controlul din aeroportul din România oamenii au început să mă recunoască, însă obișnuiesc să creadă că mi-am lăsat pantofii la poarta de Securitate sau în avion.

În Londra, o doamnă mai în vârstă s-a tot ținut după mine și s-a oferit să-mi cumpere o pereche de pantofi, iar în București, un tip de etnie romă mi-a oferit o pereche de șlapi pe care îi avea la el.

De asemenea, copiii din întreaga lume pe care îi întâlnesc, tot timpul punctează și își arată interesul pentru mine deoarece eu rup regula pe care părinții lor au stabilit-o pentru ei. Sunt foarte interesante explicațiile pe care părinții le oferă apoi copiilor. Unii spun că sunt sărac, alții le spun că cineva mi-a furat pantofii, iar alții spun că așa se obișnuiește în locul de unde vin eu și toți oamenii din țara mea merg desculți.

Desculț încă de mic

Știu că porți fustă. Care e semnificația ei?

Așa este. La început a fost doar un wrap, dar acum port și fuste făcute de verișoara mamei din Ploiești.

Wrap-ul este o bucată de pânză prinsă cu îndemânare în jurul taliei. Multe culturi din întreaga lume își prezintă bărbații purtând wrap, iar mie mi se pare o ținută foarte la îndemână, în majoritatea timpului, mai ales când e foarte cald. Asta deoarece niciodată nu port lenjerie intimă.

Care dintre părinții tăi are acest spirit boem? Ai moștenit pe careva?

Cred că i-am moștenit pe amândoi. Mama e un spirit liber, iar tatălui meu îi place să încerce toate lucrurile din viață.

Cât de des vii în România și de ce? Apoi de cine te bucuri cel mai mult aici?

Vin de cel puțin cinci ori pe an. Cel mai dor îmi este de mama, de fratele meu, de prietenii mei apropiați și de gașca de baschet.

Pe scenă, la Constanța

Care e mâncarea românească ce-ți place cel mai mult? Și cine îți gătește când nu ești aici?

Salata de vară făcută de mama. Sunt vegetarian.

Când nu sunt aici, nu sunt aici și gata. Dar sunt mult mai obișnuit cu mâncarea ghaneză.

Ce relație ai cu tatăl tău?

Bună. Vorbim pe Whats app și îl vizitez ori de câte ori ajung în Accra. El mă sfătuiește și mă susține tot timpul.

Împreună cu tată lui

Ai în plan vreun concert în România în viitorul apropiat?

Da, dar deocamdată nimic confirmat. E visul meu să cânt la toate festivalurile în România, să văd surpriza oamenilor atunci când deschid gura și află că sunt și eu un fel de român.

Cum te privesc oamenii când vii în țară?

Ce e cu băiatul?  De ce nu are pantofi? I-a lăsat în avion? Ce e cu fusta? Poate e fată cu barbă. Eu cred că e nebun.

Ce are Ghana și nu are România, și invers?

Ghana are o mâncare foarte picantă, internet prost și foarte scump, elefanți, lei, crocodili, ieșire la ocean și valuri uriașe, nuci de cocos, alansa, yoryee, alugutugui și malaria.

România are internet bun la prețuri decente, berze, zăvoaie, gutuie, zarzăre, semințe de floarea soarelui, iarnă, piersici și căpșuni.

Două lucruri au în comun și nu le spun bucuros: corupția și poluarea cu plastic.

În ce parte a lumii sunt oamenii liberi în spirit și cine te inspiră pe tine?

Bukom și Copenhaga.

Diferiți oameni m-au inspirat în mai multe perioade ale vieții. Azi mă inspiră Mr Eazi și ceea ce face el pentru muzicienii africani.

Versurile tale au un mesaj important. Cine ai vrea să le înțeleagă?

Copiii și cei care încă sunt copii în inimile lor și vor să vadă cum lumea se face bine.

Împreună cu bunicul, la Ploiești

Ajută-mă să-mi fac o idee despre cât ești de cunoscut ca artist în Ghana? Cum arată cariera ta?

Doi din trei oameni mă recunosc când merg pe stradă, mă salută și îmi cer să facem poze. Când mă grăbesc și vreau să scap, merg cu bicicleta.

Se poate trăi din muzică acolo?

La momentul acesta supraviețuiesc.

Ai o prietenă sau o soție?

În acte sunt căsătorit cu mama copilului meu din America, însă am iubite.

Ce te face fericit?

Să-mi văd copiii, să joc bascket, să merg pe bicicletă, să-mi aduc prietenii din Ghana în vizită în România și invers, să-i pot ajuta pe alții, gimnastica, sexul, ciocolata, prăjiturile, înghețata de vanilie, semințele de floarea soarelui fără sare, gutuia și ar mai fi… Ada Milea și graffiti-urile făcute de romi.

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO